APM Vrancea

DECIZIE DE EMITERE A AVIZULUI DE MEDIU

 

Nr. 6768/09.08.2024

 

 

         Ca urmare a notificării adresate de SC O-CALL FOREST SRL prin Derevo Proiect SRL cu sediul în Brașov, str. Padina nr.9, bl. D11, sc.B, ap.12 , înregistrată la Agenţia pentru Protecţia Mediului Vrancea cu nr. 7883 din 20.06.2023 și a completărilor ulterioare,

-  în urma analizării documentelor transmise și a variantei finale a planului ;

- în urma parcurgerii integrale a etapelor procedurale, prevăzute de H.G. nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizarea a evaluării de mediu pentru planuri și programe;

- în baza: H.G. nr. 43/2020 privind organizarea și funcționarea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, H.G. nr. 1000/2012 privind reorganizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Protecția Mediului și a instituțiilor publice aflate în subordinea acesteia, O.U.G. nr. 195/2005 aprobată prin Legea nr. 265/2006 cu modificările şi completările ulterioare privind protecţia mediului, OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice aprobată prin Legea nr. 49/2011, cu modificarile si completarile ulterioare și a HG nr. 236/2021 pentru aprobarea metodologiei de derulare a procedurii de evaluare de mediu pentru amenajamentele silvice , A.P.M. Vrancea decide, ca urmare a consultărilor desfăşurate în cadrul şedinţei Comitetului Special Constituit al A.P.M. Vrancea din data de 01.08.2024 - etapa de analiză a calităţii Raportului de mediu, că:

Pentru: „ Amenajamentul silvic al fondului forestier proprietate privată aparținând SC O-CALL FOREST SRL – UP II TERRA INTERMED SRL” , amplasament pe raza unităţilor administrativ teritoriale: Cotești și Sihlea, jud. Vrancea și Râmnicu Sărat, jud. Buzău, se va emite AVIZUL DE MEDIU.

             

1. Amplasamentul amenajamentului silvic 

Din punct de vedere fizico-geografic, U.P. II Terra Intermed este situată în Unitatea Geto - Moldavă (III) - Subcarpații (G), Subcarpații Orientali (18), Subcarpații de Curbură (N), mai exact în Subcarpații Vrancei și în Câmpia Română (L), subunitatea de silvostepă și stepă a Câmpiei Române de Est (C), mai exact în Câmpia Râmnicului.

Din punct de vedere administrativ fondul forestier se află pe raza U.A.T. Cotești, U.A.T.

      Sihlea, județul Vrancea (381,84 ha) și U.A.T Râmnicu Sărat, județul Buzău (106,18 ha).

Accesul în unitatea de producție este asigurat de drumurile publice DJ 202E Voetin - Sihlea,

      DC 1B Voetin, DC 186 Sihlea - Căiata și DJ 205R Cotești - Poiana Cristei.

 

 

 

 

Repartiția fondului forestier pe unități teritorial – administrative

 

Nr. crt.	Județul	Unitatea teritorial administrativă	Parcele aferente	Suprafața (ha)
1.	Vrancea	Cotești	48 - 52; 58 - 62	150,19
		Sihlea	17 E, V; 18 E, F, G, V; 19 - 24; 31 - 34	231,65
2.	Buzău	Râmnicu Sărat	9 - 12; 16 A, B, G, H, K, L, M, N; 17 A, C, G; 18 A, B	106,18
Total				488,02

Amenajamentul fondului forestier, a fost redactat și trecut prin Conferința a II a de amenajare nr.62 din 08.06.2023.

 

2. Ariile naturale protejate de interes comunitar sau național din cadrul

amenajamentului Silvic pentru care lucrările pot avea efecte asupra ariilor naturale protejate situate dincolo de limitele specifice ale amenajamentului silvic

 

Planul se suprapune partial cu Aria de protecție specială avifaunistică ROSPA0141 – Subcarpații Vrancei, aflată în custodia Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate (A.N.A.N.P.), având Planul de management aprobat prin Ordinul ministrului mediului, apelor și pădurilor nr. 946/2016 pe o suprafața de 150,19 ha (u.a. 48 - 52; 58 - 62) incadrata in categoria funcțională 1.2A, I.2L în principal, 1.5R în secundar, pentru păduri și terenuri destinate împăduririi.

 

3. Tipurile de lucrări silvice și intensitatea intervențiilor stabilite prin normele silvice,

care se vor face în ariile naturale protejate , suprafețele și cantitățile de masă lemnoasă propuse a se exploata în diferite lucrări (tratamente, igienă și lucrări speciale de conservare) și operațiunile culturale

 

Indiferent de tratamentul aplicat, la recoltarea masei lemnoase din produse principale, vor fi respectate toate regulile silvice cuprinse în normele tehnice în vigoare și restricțiile impuse de existența, în cadrul fondului forestier în studiu, a ariei de protecție specială avifaunistică ROSPA0141 „Subcarpații Vrancei”,.

 

Lucrări de îngrijire și conducere a arboretelor:

 

Tăieri progresive au fost propuse în gorunete, goruneto-făgete, pe o suprafață de 21,33 ha, cu volum de extras 1917 m³. Tăieri progresive cu o singură intervenție în deceniu:

• tăieri progresive de punere în lumină: u.a. 49 D, 52 C, 59;
• tăieri progresive de racordare: u.a. 49 B, 50 B.

 

Tratamentele cu tăieri rase se caracterizează prin recoltarea integrală a arboretului exploatabil, de pe o anumită suprafață, printr-o singură tăiere. Tăieri rase pe parchete mici au fost propuse în u.a. 52 B, pe o suprafață de 0,15 ha, cu volum de extras 33 m^3.

 

Tratamentul crângului simplu cu tăiere de jos a fost propus în arboretele de salcâm, u.a. 9 A, 12 B, 21 A, 24%, 33 I, 34 E, 62 C, pe o suprafață de 44,45 ha.

 

Curățirile reprezintă intervenții repetate aplicate în pădurea cultivată în fazele de nuieliș și prăjiniș, în vederea înlăturării exemplarelor necorespunzătoare ca specie și conformare (u.a. 48 A, 49 A, 52 A în zona de suprapunere cu aria protejată; u.a. 31 C, 31 D, 32 A, 32 D, 33 E, 33 K, 34 D în afara ariei protejate).

 

Răriturile sunt lucrări executate repetat în fazele de păriș, codrișor și codru mijlociu și care se preocupă de îngrijirea individuală a arborilor, în scopul de a contribui cât mai activ la ridicarea valorii productive și protectoare a pădurii cultivate (u.a. 48 A, 49 A, 50 C, 52 A, 62 B în zona de suprapunere cu aria protejată; u.a. 9 B, 10 A, 10 B, 11 B, 16 B, 16 K, 17 E, 31 B, 31 C, 31 D, 31 F, 32 A, 32 D, 32 F, 33 D, 33 E, 33 F, 33 K, 33 L, 34 A, 34 C, 34 D în afara ariei protejate).

 

Lucrări de igienă se pot realiza prin extragerea arborilor uscați sau în curs de uscare, căzuți, rupți sau doborâți de vânt sau zăpadă, puternic atacați de insecte, precum și a arborilor-cursă și de control folosiți în lucrările de protecție a pădurilor, fără ca prin aceste lucrări să se restrângă biodiversitatea pădurilor (u.a. 48 B, 58, 60 A, 61 A, 61 B, 61 D, 62 A în zona de suprapunere cu aria protejată; u.a. 9 C, 9 D, 11 A, 11 C, 12 A, 16 H, 16 L, 16 M, 16 N, 17 A, 17 C, 17 G, 18 B, 18 F, 18 G, 20 C, 21 C 23, 32 B, 32 C, 33 B, 33 G, 33 H,33 J, 34 B în afara ariei protejate).

 

Lucrările de conservare constau dintr-un ansamblu de intervenții necesare a se aplica în arborete de vârste înaintate, exceptate de la aplicarea tratamentelor, în scopul menținerii sau îmbunătățirii stării lor sanitare, al asigurării permanenței pădurii și îmbunătățirii continue a exercitării de către arboretele respective a funcțiilor de protecție ce li se atribuie (u.a. 60 B în zona de suprapunere cu aria protejată; u.a. 16 A, 16 G, 18 A, 18 E, 19, 20 A, 21 E, 22 A, 31 A, 33 C în afara ariei protejate).

 

 

Specificări	Tipul funcțional	Supraf. (ha)		Volum (m3)		Posibilitatea anuală pe specii (m3)
		Totală	Anuală	Total	Anual	SC	GO	ST	PIN	FA	PI	FR	CA	DT	DM
Produse principale	IV, VI	65,93	6,60	4682	468	226	140	-	-	25	-	-	24	4	49
Tăieri de conservare	II	81,09	8,11	2187	219	18	3	179	-	10	-	3	-	4	2
Produse secundare	II	7,94	0,80	137	14	-	-	8	-	-	-	4	-	2	-
	IV, VI	234,85	23,49	2101	210	69	62	4	25	14	18	1	7	4	6
	TOTAL	242,79	24,29	2238	224	69	62	12	25	14	18	5	7	6	6
Tăieri de igienă	II	24,08	24,08	199	20	-	3	8	-	4	-	2	-	-	3
	IV, VI	89,53	89,53	713	71	10	16	6	15	3	8	5	-	8	-
	TOTAL	113,61	113,61	912	91	10	19	14	15	7	8	7	-	8	3
TOTAL GENERAL	II	113,11	32,99	2523	253	18	6	195	-	14	-	9	-	6	5
	IV, VI	390,31	119,62	7496	749	305	218	10	40	42	26	6	31	16	55
	TOTAL	503,42	152,61	10019	1002	323	224	205	40	56	26	15	31	22	60

 

4. suprafețele și volumele de extras prin lucrările silvice

Posibilitatea adoptată

 

În urma unei analize a stării și structurii arboretelor, a structurii claselor de vârstă și a necesității normalizării acesteia în viitor, prezentul amenajament propune să fie adoptată posibilitatea după indicatorul calculat prin intermediul creșterii indicatoare de 195 mc/an (S.U.P. A) produse principale, astfel încât continuitatea recoltelor să fie asigurată pe o perioadă de minim 60 de ani, concomitent cu crearea condițiilor de normalizare a structurii pe clase de vârstă.

 

Natura lucrărilor de îngrijire a arboretelor, intensitatea și periodicitatea lor, suprafața de parcurs (uneori parțială în funcție de starea și consistența arboretelor) și modalitatea de selecție s-au stabilit în teren, pe baza datelor culese și analizate, lucrările preconizate urmând să conducă la ameliorarea stării de vegetație, a structurii și a calității arboretelor și, implicit, a eficacității funcționale.

 

Se propune a se parcurge anual cu:

• degajări: 1,44 ha/an, din care în ANPIC 1,44 ha/an;
• curățiri: 6,38 ha/an - 14 m³/an, din care în ANPIC 3,49 ha/an - 7 m³/an;
• rărituri: 16,47 ha/an - 210 m³/an, din care în ANPIC 6,41 ha/an - 88 m³/an;
• tăieri de igienă: 113,61 ha/an - 91 m3/an, din care în ANPIC 33,90 ha/an - 27 m3/an;
• tăieri de produse principale: 6,59 ha/an - 468 m3/an, din care în ANPIC 2,29 ha/an - 241 m3/an;

 

În arboretele încadrate în S.U.P. M - păduri supuse regimului de conservare deosebită se vor aplica tăieri de conservare, anual 8,11 ha, cu un volum anual posibil de recoltat de 219 m3, din care în ANPIC 0,50 ha/an - 15 m3/an.

 

Recapitulația posibilității pe volum (anuală)

Produse principale: 468 mc - 1,0 mc/an/ha;

Produse secundare 224 mc - 0,5 mc/an/ha;

Produse din tăieri de conservare 219 mc - 0,5/mc/an/ha;

Tăieri de igienă: 91 mc

5. Evidenţa și starea de conservare a habitatelor, inclusiv forestiere și a speciilor de

interes comunitar și național , distribuția, zone sensibile și justificarea lucrărilor propuse în aceste zone.

 

În urma verificării amplasamentului suprafeței ce face obiectul prezentului amenajament U.P. II Terra Intermed, utilizând ca bază cartografică limitele în format Stereo 70 ale ariilor naturale protejate disponibile pe pagina web a Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, suprafața se suprapune parțial cu aria naturală protejată ROSPA0141 Subcarpații Vrancei (150,19 ha - 30,8% din suprafața planului).

 

Suprafața de 150,19 ha (u.a. 48 - 52; 58 - 62) se suprapune cu ROSPA0141 Subcarpații Vrancei, categoria funcțională 1.2A, I.2L în principal, 1.5R în secundar, pentru păduri și terenuri destinate împăduririi.

 

Aria naturală protejată ROSPA0141 „Subcarpații Vrancei” a fost declarată sit de protecție avifaunistică prin Hotărârea de Guvern 971/2011 pentru modificarea și completarea Hotărârii de Guvern 1284/2007 privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România.

Aria protejată se suprapune în cea mai mare parte peste unitatea fizico-geografică Subcarpații Vrancei și este situată într-o zonă cunoscută la nivel național pentru valorile sale culturale, pentru modul de viață tradițional și dezvoltarea echilibrată a comunităților locale, care au permis păstrarea în bună stare a valorilor naturale - fapt confirmat și de statutul de sit Natura 2000 conferit zonei. Zona cuprinde și o rezervație naturală de interes național - Pădurea Dălhăuți, situată integral în cele două situri - aria de importanță specială avifaunistică ROSPA0141 „Subcarpații Vrancei” și situl de importanță comunitară ROSCI0141 „Pădurea Dălhăuți”, rezervație desemnată pentru protecția unor habitate forestiere de interes național și european.

Aria naturală protejată ROSPA0141 „Subcarpații Vrancei” a fost desemnată pentru conservarea unui număr de 21 de specii de păsări.

Din punct de vedere al modului în care trebuie atins scopul de conservare a speciilor pentru care a fost desemnată aria naturală protejată în cauză, se prevede conservarea prin intervenții active de gospodărire. Astfel, conform Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, cu completările și modificările ulterioare, sunt prevăzute a fi aplicate măsurile de conservare necesare menținerii sau refacerii la o stare de conservare favorabilă a populațiilor speciilor de importanță comunitară pentru care situl este desemnat.

Dintre speciile menționate în Formularul Standard nu au fost observate pe parcursul studiului (pentru întocmirea Planului de management) un număr de 7 specii, astfel: Aegolius funereus, Alcedo atthis, Carduelis flammea, Prunella modularis, Bombycilla garrulous, Nucifraga caryocatactes și Anthus cervinus.

Însă, în suprafața ariei naturale protejate ROSPA0141 „Subcarpații Vrancei” au fost identificate alte 37 de specii de păsări, care nu au fost menționate în Formularul Standard, astfel: Acrocephalus arudinaceus, Aegithalos caudatus, Aquila pomarina, Certhia familiaris, Parus caeruleus, Dendrocopos leucotos, Dendrocopos minor, Erithacus rubecula, Ficedula hypoleuca, Hippolais icterina, Luscinia luscinia, Luscinia megarhynchos, Oenanthe oenanthe, Parus major, Passer montanus, Phoenicurus phoenicurus, Phylloscopus collybita, Phylloscopus sibilatrix, Phylloscopus trochilus, Pica pica, Parus lugubris, Regulus regulus, Riparia riparia, Saxicola rubetra, Saxicola torquata, Sitta europaea, Sylvia atricapilla, Sylvia borin, Sylvia communis, Sylvia curruca, Troglodytes troglodytes, Turdus philomelos, Turdus merula, Turdus viscivorus și Otus scops.

Planul de management a fost întocmit doar pentru speciile de păsări cuprinse în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC, adică cele pentru care a fost declarată aria naturală protejată și care au fost identificate pe suprafața ariei naturale protejate.

Pentru speciile identificate, în planul de management, se prezintă starea de conservare și structura habitatelor. Speciile vizate sunt într-o stare bună de conservare.

Pentru habitatele speciilor Aegolius funereus, Alcedo atthis, Carduelis flammea, Prunella modularis, Bombycilla garrulous, Nucifraga caryocatactes și Anthus cervinus, care nu au fost observate pe parcursul studiului starea de conservare din punctul de vedere al habitatului este apreciată ca ’’necunoscută’’, nu din cauza caracteristicilor defavorabile ale habitatelor, ci a lipsei speciilor din sit.

 

Gospodărirea arboretelor din aria naturală protejată se va face în funcție de tipul de categorii funcționale al primei categorii funcționale atribuite, similar arboretelor din afara sitului, la stabilirea lucrărilor de executat impunându-se ca restricţii, pe lângă cele stabilite fiecărui tip de categorie funcțională în parte, pe cele impuse de scopul pentru care s-a constituit situl (situl de importanță comunitară) - conservarea biodiversităţii  locale. De menționat că în termeni de restricții sau limitări în alegerea lucrărilor silvice categoriile funcționale 5Q si 5R destinate managementului pădurilor în Situri Natura 2000 sunt mai putin restrictive decât alte categorii funcționale atribuite arboretelor.

 

 

6. Structura arboretelor în unitățile amenajistice din ariile naturale protejate

 

Structura arboretelor (compoziție, consistență) din zona de suprapunere AS cu ANPIC

UA	Supraf.	Compoziția actuală	Consistența	Vârsta
48 A	20,16	3FA2GO2CA1PLT1DT1DM	1,0	15
48 B	1,54	9GO1DT	0,7	75
49 A	7,40	3FA3GO2CA1DT1DM	1,0	15
49 B	0,46	8GO1FA1CA	0,3	110
49 D	2,77	9GO1CA	0,5	85
50 B	0,98	5GO5CA	0,3	100
50 C	8,00	4GO4ST2CA	0,8	50
50 D	2,62	4GO4FA2CA	0,6	10
51	14,35	3FA1GO2CA2PLT1DT1DM	0,8	15
52 A	7,37	3FA1GO2CA2PLT1DT1DM	0,9	15
52 B	0,15	10NU	0,6	40
52 C	12,78	8GO2CA	0,5	80
58	0,28	10GO	0,8	90
59	4,34	5FA4GO1DM	0,5	80
60 A	18,91	8GO2FA	0,8	80
60 B	4,99	6FA2GO1TE1DT	0,6	110
61 A	1,33	9SA1DT	0,7	15
61 B	6,07	4FA3GO2TE1PLT	0,7	80
61 D	1,84	8GO2FA	0,8	80
62 A	3,93	5FA3GO1TE1PLT	0,8	75
62 B	25,18	9GO1FA	0,9	75
62 C	1,47	10SA	0,6	50
62M	3,27	-	-	-
Total	150,19	-	-	-

 

 

UA	SUP	Supraf.	TP	Lucrarea propusă	Compoziția actuală	Habitat N2000	Valoare conservativă
48 A	A	20,16	523.1	Curățiri, Rărituri	3FA2GO2CA 1PLT1DT1DM	F.C.	moderată
48 B	A	1,54	513.1	Tăieri de igienă	9GO1DT	F.C.	moderată
49 A	A	7,40	523.1	Curățiri, Rărituri	3FA3GO2CA 1DT1DM	F.C.	moderată
49 B	A	0,46	523.1	Tăieri progresive (racordare)	8GO1FA1CA	F.C.	moderată
49 D	A	2,77	511.1	Tăieri progresive (punere lumină)	9GO1CA	91V0	moderată
50 B	A	0,98	513.1	Tăieri progresive (racordare)	5GO5CA	F.C.	moderată
50 C	A	8,00	511.1	Rărituri	4GO4ST2CA	91V0	moderată
50 D	A	2,62	523.1	Îngrijirea culturilor, completări	4GO4FA2CA	F.C.	moderată
51	A	14,35	523.1	Îngrijirea culturilor, Degajări	3FA1GO2CA 2PLT1DT1DM	F.C.	moderată
52 A	A	7,37	523.1	Curățiri, Rărituri	3FA1GO2CA 2PLT1DT1DM	F.C.	moderată
52 B	A	0,15	523.1	Tăieri rase, împăduriri	10NU	F.C.	moderată
52 C	A	12,78	511.1	Tăieri progresive (punere lumină)	8GO2CA	91V0	moderată
58	A	0,28	511.1	Tăieri de igienă	10GO	91V0	moderată
59	A	4,34	521.1	Tăieri progresive (punere lumină)	5FA4GO1DM	9170	moderată
60 A	A	18,91	523.1	Tăieri de igienă	8GO2FA	F.C.	moderată
60 B	M	4,99	422.1	Tăieri de conservare	6FA2GO1TE 1DT	9130	redusă
61 A	Q	1,33	951.1	Tăieri de igienă	9SA1DT	92A0	mare
61 B	M	6,07	521.1	Tăieri de igienă	4FA3GO2TE 1PLT	9170	moderată
61 D	A	1,84	521.1	Tăieri de igienă	8GO2FA	9170	moderată
62 A	M	3,93	422.1	Tăieri de igienă	5FA3GO1TE 1PLT	9130	redusă
62 B	A	25,18	511.1	Rărituri	9GO1FA	91V0	moderată
62 C	Q	1,47	951.1	Tăieri în crâng	10SA	92A0	mare
62M		3,27
Total		150,19

 

7. Repartiţia arboretelor pe clase de vârstă situate în ariile naturale protejate din cadrul

amenajamentului silvic și dincolo de acestea

 

Clase de vârstă în zona de suprapunere AS cu ANPIC

U.P.	Clase de vârstă (%)							Total
	I	II	III	IV	V	VI	VII și peste
u.a.-uri	48 A; 49 A; 50 D; 51; 52 A; 61 A	52 B	50 C; 62 C	48 B; 52 C; 59; 60 A; 61 B, 61 D; 62 A, 62 B	49 D; 50 B; 58	49 B; 60 B	-	-
ha	53,23	0,15	9,47	74,59	4,03	5,45	-	146,92
%	36	-	6	51	3	4	-	100

 

8. Zonarea funcţională, baza de amenajare, subunităţi de gospodărire

 

Zonarea funcțională

În conformitate cu obiectivele social-economice și ecologice prezentate anterior, amenajamentul silvic analizat stabilește funcțiile arboretelor din cadrul U.P. II Terra Intermed. Repartiția arboretelor pe funcții s-a făcut conform prevederilor normelor tehnice pentru amenajarea pădurilor din 1986/2000. În cadrul grupei funcționale, repartizarea pe funcții s-a făcut prin luarea în considerare a funcției prioritare, lucru care a impus apartenența la o anumită categorie funcțională.

În concordanță cu obiectivele social-economice fixate, condițiile staționale existente, țelurile de gospodărire adoptate și structura reală a arboretelor și prevederile O.M. 766/2018, fondul forestier a fost încadrat, la actuala amenajare, în grupa I funcțională și grupa a II-a funcțională, în următoarele categorii funcționale:

Grupe, subgrupe și categorii funcționale

Grupa funcțională	Subgrupa		Categoria funcțională		Suprafața
	Cod	Denumire	Cod	Denumire	ha	%
Grupa I - Păduri cu funcții speciale de protecție	2	Păduri cu funcții de protecție a terenurilor și solurilor, funcții predominant pedologice	2A	Arboretele situate pe stâncării, pe grohotișuri și pe terenuri cu eroziune în adâncime și pe terenuri cu înclinarea mai mare de 30 grade pe substrate de fliș (facies marnos, marno-argilos și argilos), nisipuri, pietrișuri și loess, precum și cele situate pe terenuri cu înclinare mai mare de 35 grade, pe alte substrate litologice (T II)	14,99	3
			2L	Arboretele situate pe terenuri cu substraturi litologice foarte vulnerabile la eroziuni și alunecări, cu pante cuprinse până la limitele indicate la categoria 1.2A (T IV)	131,93	27
	3	Păduri cu funcții de protecție contra factorilor climatici naturali și antropici, funcții predominant climatice	3B	Arboretele de stejar pedunculat din zona de câmpie, cu condiții grele de regenerare (T II)	68,57	14
	4	Păduri cu funcții de protecție, funcții predominant sociale	4E	Benzi de pădure constituite din subparcele întregi situate de-a lungul căilor de comunicații de importantă națională și internațională (T II)	35,82	8
TOTAL GRUPA I					251,31	52
Grupa II - a Păduri cu funcții de producție și protecție	1	Păduri cu funcții de producție a lemnului	1C	Arborete destinate să producă, în principal, lemn pentru cherestea (T VI)	91,40	19
			1D	Arboretele destinate să producă, în principal, arbori mijlocii și subțiri	138,11	29

 

Grupa funcțională	Subgrupa		Categoria funcțională		Suprafața
	Cod	Denumire	Cod	Denumire	ha	%
				pentru celuloză, construcții rurale și alte produse din lemn (TVI)
TOTAL GRUPA II					229,51	48
TOTAL GENERAL					480,82	100

 

Se face precizarea că, funcțiile prezentate mai sus sunt funcții prioritare, arboretele din cadrul unității de protecție și producție îndeplinind concomitent și alte funcții, în raport cu obiectivele secundare de protejat.

În scopul diferențierii măsurilor de gospodărire și a reglementării lor prin amenajament, categoriile funcționale au fost grupate în tipuri de categorii funcționale astfel:

 

Tipuri de categorie funcțională	Categorii funcționale	Țeluri de gospodărire	Suprafața
			ha	%
T II - Păduri cu funcții speciale de protecție situate în stațiuni cu condiții grele sub raport ecologic, precum și arboretele în care nu este posibilă sau admisă recoltarea de masă lemnoasă, impunându-se numai lucrări speciale de conservare	I - 2A I - 3B I - 4E	De protecție	119,38	25
T IV - Păduri cu funcții speciale de protecție pentru care se admit tăieri de transformare spre grădinărit, tăieri cvasigrădinărite, precum și alte tratamente, adaptate corespunzător condițiilor reale de regenerare a arboretelor	I - 2L	De protecție și producție	131,93	27
TVI - Păduri cu funcții de producție și protecție în care se poate aplica, în mod diferențiat, întreaga gamă a tratamentelor prevăzute în normele tehnice, în funcție de condițiile ecologice, social-economice și tehnico-organizatorice	II - 1C II - 1D	De producție și protecție	229,51	48
TOTAL			480,82	100

 

Menționăm că suprafața de 150,19 ha (u.a. 48 - 52; 58 - 62) se suprapune cu ROSPA0141 Subcarpații Vrancei, categoria funcțională 1.2A, I.2L în principal, 1.5R în secundar, pentru păduri și terenuri destinate împăduririi.

 

 

Bazele de amenajare

Bazele de amenajare adoptate sunt:

Regimul: codru regulat, crâng simplu;

Compoziția țel: corespunzatoare tipului natural fundamental de padure pentru arboretele exploatabile si compozitia tel la exploatabilitate pentru celelalte arborete;

Exploatabilitatea: 95 ani S.U.P. A, 22 ani S.U.P. Q; de protecție pentru arboretele î ncadrate î n grupa I functionala si tehnică pentru arboretele î ncadrate î n grupa a II-a functionala;

Tratamente - tăieri progresive, tăieri rase (substituiri), crâng - taiere de jos;

Ciclul - 110 ani S.U.P. A, 30 ani S.U.P. Q.

Subunităţi de gospodărire

Corespunzător obiectivelor și funcțiilor social-economice și ecologice atribuite arboretelor, reglementarea producției forestiere în ansamblu este făcută în cadrul a trei tipuri de subunități de gospodărire:

• S SUP "A" - codru regulat, sortimente obișnuite, cu o suprafață de 217,85 ha, în care s-au inclus arboretele din tipul funcțional IV, categoria funcțională I.2L și tipul funcțional VI, categoria funcțională II.1C;
• S SUP "Q" - crâng simplu - salcâm, cu o suprafață de 140,91 ha, în care care s-au inclus arboretele din tipul funcțional IV, categoria funcțională I.2L și tipul funcțional VI, categoria funcțională II.1C;
• S SUP "M" - păduri supuse regimului de conservare deosebită, în care care s-au inclus arboretele din tipul funcțional II, suprafața de 113,11 ha, categoriile funcționale I.2A, I. 3B, I.4E.

 

1. Evidența lucrărilor propuse și principalele tipuri de lucrări silvice propuse pentru

următorii 10 ani - intensitatea intervențiilor, suprafețe și cantitățile de masă lemnoasă propuse  a se exploata în diferite lucrări (tratamente, igienă și lucrări speciale de conservare) și operațiuni culturale.

 

Recapitulația posibilității pe volum (anuală)

Produse principale: 468 mc - 1,0 mc/an/ha;

Produse secundare 224 mc - 0,5 mc/an/ha;

Produse din tăieri de conservare 219 mc - 0,5/mc/an/ha;

Tăieri de igienă: 91 mc

 

În cadrul U.P. II Terra Intermed, s-au adoptat următoarele tratamente:

• tăieri progresive s-au propus în gorunete și goruneto - făgete, pe o suprafață de 21,33 ha;
• tăieri rase (substituiri) s-au propus într-un arboret de nuc, pe o suprafață de 0,15 ha;
• crâng - tăiere de jos s-au propus în salcâmete, pe o suprafață de 44,45 ha.

 

10. Prezentarea impactului lucrărilor silvice asupra speciilor şi habitatelor de interes

comunitar și național și obiectivelor de conservare, însoțită de distribuția acestora

Având în vedere informațiile furnizate în amenajamentul silvic în raport cu ecologia speciilor și suprafețele propuse a fi parcurse cu lucrări, se concluzionează că lucrările silvotehnice planificate în amenajamentul silvic U.P. II Terra Intermed nu conduc, nici în mod direct și nici în mod indirect, la afectarea semnificativă a stării de conservare a vreunei specii de interes comunitar sau asupra habitatelor naturale din cadrul ariilor protejate suprapuse planului.

Implementarea prevederilor amenajamentului silvic nu conduce la pierderi de suprafaţă din habitatele utilizate de speciile de interes comunitar. Anumite lucrări, precum răriturile, tăierile de igienă și tăierile de conservare au un caracter ajutător în menţinerea sau îmbunătăţirea, după caz, a stării de conservare a acestor habitate de interes comunitar. Pe termen scurt, soluțiile tehnice alese contribuie la modificarea microclimatului local, respectiv la modificarea condițiilor de biotop ce survin din modificările aduse structurilor orizontale şi verticale (retenţie diferită a apei pluviale, regim de lumină diferențiat, circulația diferită a aerului). Aceste modificări au loc de obicei şi în natură, prin prăbușirea arborilor foarte bătrâni, apariția iescarilor, atacuri ale dăunătorilor fitofagi, doborâturi de vânt etc.

Se constată că prin amenajament s-a promovat îmbinarea în mod cât mai armonios a potenţialului bioproductiv şi ecoproductiv al ecosistemelor forestiere cu cerinţele actuale ale societăţii umane, fără a altera biodiversitatea, natura şi stabilitatea pădurilor, urmărindu-se în principal obiective ecologice, sociale şi economice.

De asemenea, se constată că la planificarea lucrărilor silvice, s-a avut în vedere pe cât posibil diversificarea structurii arboretelor şi promovarea genotipurilor şi ecotipurilor valoroase prin regenerarea naturală a pădurii, respectiv menținerea unei acoperiri permanente a solului cu specii de arbori în diferite stadii de vegetație.

În vederea asigurării menținerii stării actuale de conservare a speciilor de păsări de interes comunitar identificate în perimetrul fondului forestier amenajat în cadrul U.P. II Terra Intermed, în cadrul secțiunii Măsuri de diminuare a impactului asupra speciilor de păsări de interes comunitar din perimetrul sitului de protecție avifaunistică ROSPA0141 Subcarpații Vrancei sunt prezentate măsurile de management conservativ ce se impun a fi respectate pe perioada de implementare a planului analizat.

 

De asemenea, din analiza legislației naționale în vigoare se constată că pentru menținerea și îmbunătățirea, după caz, a stării de conservare a capitalului natural de interes comunitar nu sunt reglementate interdicții privind aplicarea anumitor lucrări silvotehnice propuse prin amenajamentul silvic analizat.

 

Având în vedere cele expuse anterior, în condițiile respectării măsurilor de diminuare a impactului asupra habitatelor de interes conservativ, propuse în studiul de evaluare adecvată se preconizează că modificările induse de implementarea planului asupra speciilor de interes comunitar si habitatelor din perimetrul ariilor protejate suprapuse nu vor conduce la afectarea stării actuale de conservare a acestora.

 

11. Prezentarea măsurilor necesare care se pot lua în cazul arboretelor calamitate pentru

refacerea fondului forestier (împădurire/refacere naturală) pentru menţinerea statutului de conservare favorabilă a speciilor şi habitatelor de interes comunitar în cazul arboretelor calamitate

 

Procedura de urmat în cazul unor calamități naturale viitoare :

Amenajamentul cuprinde, ţinând cont de vulnerabilitatea arboretelor la acţiunea factorilor dăunători, măsuri şi  procedură de urmat în cazul unor calamități naturale viitoare, fără a fi necesară reluarea procedurii de evaluare de mediu.

În cazul în care, pe parcursul perioadei de valabilitate a amenajamentului, se vor produce

calamități din cauza unor factori biotici sau abiotici neprevăzuți (gen doborâturi de vânt, etc) se va proceda conform Ordinului M.A.P. nr. 766/2018 (pentru aprobarea Normelor tehnice privind elaborarea amenajamentelor silvice, modificarea prevederilor acestora și a Metodologiei privind aprobarea depășirii posibilității anuale în vederea recoltării produselor accidentale I), modificat și completat prin Ordinul M.M.A.P. nr. 933 / 2020. Astfel, în situaţia apariţiei unor calamităţi naturale, se vor executa următoarele măsuri:

- semnalarea de către personalul silvic de teren prin rapoarte a apariţiei doborâturilor/ rupturilor de vânt sau de zăpadă şi a celorlalţi factori destabilizatori;

- materializarea pe harta UP-urilor a suprafeţelor afectate de doborâturi/rupturi în masă sau dispersate, atacuri de ipidae, pentru estimarea aproximativă a fenomenului;

- măsurarea suprafeţelor afectate de doborâturi sau rupturi de vânt în masă, atacuri de ipidae pe suprafeţe mari;

- ocolul silvic va elabora o documentație, elaborată în baza unei analize în teren realizată împreună cu specialiștii legal abilitați, pe care o va trimite mai întâi spre avizare Gărzii Forestiere Mureș şi  autorităţii de mediu locale, ulterior spre aprobare autorității publice centrale care răspunde de silvicultură;

- punerea în valoare a masei lemnoase din suprafeţele calamitate, valorificarea urgentă a masei lemnoase prin licitaţii pe picior, licitaţii de prestări servicii, vânzare către populaţie;

- curăţarea de resturi de exploatare a suprafeţelor în care s-au produs doborâturi şi rupturi de vânt în masă, atacuri mari de ipidae;

- împădurirea suprafeţelor afectate de doborâturi şi rupturi în masă în termen în cel mult două sezoane de vegetaţie de la evacuarea masei lemnoase; promovarea compozițiilor de regenerare apropiate de cele ale tipurilor natural fundamentale de pădure, iar în cazul regenerărilor artificiale folosirea materialului seminologic de proveniență locală;

- măsuri de protecţie pe lizierele deschise, perimetrale doborâturilor de vânt şi rupturi în masă, constând în amplasarea de curse de tip Cluj, arbori cursă clasici pentru preîntâmpinarea atacurilor de ipidae şi  combaterea acestora;

- pentru volumul recoltat din calamităţi se vor face precomptările necesare în sensul opririi de la tăiere a unui volum echivalent de produse principale din planul decenal.

 

În situația în care volumul produselor principale recoltate şi  / sau cele autorizate şi  / sau contractate în anul respectiv, cumulat cu volumul produselor accidentale I, va fi mai mare decât posibilitatea anuală stabilită pentru S.U.P. A, volumul produselor accidentale I cu care se va depăși posibilitatea anuală se va precompta în anul / anii următori de aplicare a amenajamentului silvic, în funcție de volumul cu care se depășește posibilitatea, prin reținerea de la exploatare a unui volum echivalent provenit din arborete cuprinse în planurile decenale de recoltare a produselor principale. Precomptarea la nivel de arboret se va realiza, de regulă, în ordinea descrescătoare a urgențelor de regenerare;

 

În cazul în care arboretele sunt afectate de factori destabilizatori, biotici şi/sau abiotici, amplasaţi în amenajamente silvice aprobate pentru care s-a parcurs procedura de evaluare de mediu, titularul amenajamentului silvic notifică autoritatea competentă pentru protecţia mediului care a parcurs procedura. Autoritatea pentru protecţia mediului verifică dacă modificările notificate se înscriu în prevederile actului de reglementare emis şi comunică titularului amenajamentului silvic obligativitatea respectării prevederilor şi obligaţiilor din actul deja emis pentru amenajamentul aprobat.

 

• Prezentarea măsurilor necesare a fi luate pentru menţinerea statutului de conservare

favorabilă a speciilor şi habitatelor de interes comunitar și național;

 

Măsuri de reducere a impactului asupra habitatelor de interes comunitar

• compoziţiile ţel şi compoziţiile de regenerare vor fi adaptate pentru a asigura compoziţia tipică a habitatelor – în unităţile amenajistice propuse pentru completări, împăduriri sau promovarea regenerării natural;
• arboretele ce au fost identificate ca fiind arborete cu stare nefavorabilă sau partial favorabilă, în care au fost propuse lucrări de curăţiri sau rărituri, vor fi conduse pentru a asigura îmbunătăţirea stării de conservare. Aceste arborete necesită intervenţii pentru reconstrucţie ecologică, prin promovarea speciilor specifice habitatului, aflate diseminat sau în proporţie redusă în arborete – în toate arboretele în care s-au propus rărituri sau curăţiri;
• reconstrucţia terenurilor a căror suprafaţă a fost afectată (învelişul vegetal) la finalizarea lucrărilor de exploatare şi redarea terenurilor folosinţelor iniţiale;
• valorificarea la maximum a posibilităţilor de regenerare naturală din sămânţă;
• conducerea arboretelor numai în regimul impus prin amenajamentul silvic propus (codru);
• executarea la timp a lucrărilor de îngrijire şi conducere, iar în cazul arboretelor în care nu s-a intervenit de mult timp, să se aplice intervenţii de intensitate redusă dar mai frecvente;
• evitarea la maximum a rănirii arborilor remanenţi cu ocazia recoltării masei lemnoase;
• folosirea în cazul regenerărilor artificiale numai de puieţi produşi cu material seminologic de origine locală care se pretează la condiţiile climatice şi pedologice din zona analizată;
• respectarea regulilor de recoltare a masei lemnoase şi evitarea la maximum a rănirii arborilor remanenţi;
• eliminarea tăierilor în delict;
• evitarea păşunatului în pădure şi reducerea la minim a trecerii turmelor de animale prin arborete;
• evitarea colectării concentrate şi pe o durată lungă a arborilor prin târâre, pe linia de cea mai mare pantă, pe terenurile cu înclinare mare, evitarea menţinerii fără vegetaţie
• forestieră, pentru o perioadă îndelungată, a terenurilor înclinate, intervenţia operativă în cazul apariţiei unor semne de torenţialitate;
• se va urmări promovarea celui mai intensiv tratament posibil de aplicat, în cazul arboretelor ajunse la vârsta exploatabilităţii, tratament ce permite totodată şi conservarea biodiversităţii;
• în ceea ce priveşte zonele în care se vor planta puieţi, se recomandă evitarea lucrărilor mecanice, realizarea găurilor pentru plantarea puieţilor manual;
• o atenţie sporită se va acorda arboretelor din grupa I funcţională, de protecţie, prin creşterea stabilităţii ecosistemice şi asigurarea permanenţei pădurii în spaţiu şi timp;
• conştientizarea turiştilor asupra necesităţii şi beneficiile protejării habitatelor forestiere şi informarea corespunzătoare a cestora, fie prin amplasarea unor bannere fie prin puncte de informare;
• menţinerea căilor de acces actuale din interiorul zonei analizate şi interzicerea creării unor noi căi de acces;
• exploatarea să se facă iarna pe un strat de zăpadă suficient de gros, care să asigure protecţia seminţişului;
• durata de recoltare şi scoatere a masei lemnoase din parchetele exploatate să nu fie mai mare de două luni şi jumătate;
• tăierea arborilor se va face cât mai de jos, astfel încât înălţimea cioatelor să nu depăşească 1/3 din diametru, iar la arborii mai groşi să nu depăşească 20 cm;
• doborârea arborilor se va face în afara ochiurilor sau a punctelor de regenerare, iar colectarea lemnului se va face pe trasee prestabilite.

Măsuri pentru reducerea impactului asupra speciilor de interes comunitar

Aşa cum s-a menţionat în capitolele anterioare, chiar dacă prevederile amenajamentelor silvice implică doar habitate forestiere, trebuie luate în considerare şi speciile de interes comunitar (şi nu numai) care sunt prezente în ariile naturale protejate suprapuse amenajamentului silvic şi care utilizează pădurea analizată ca zone de cuibărire, reproducere, odihnă, hrănire, etc. Pentru asigurarea unei stări de conservare favorabile a acestor specii, se propun măsuri de gospodărire ce trebuie avute în vedere de către titularul amenajamentului silvic propus, pentru menţinerea şi îmbunătăţirea stării de conservare favorabilă a speciilor de interes comunitar precum şi a altor specii semnalate atât în aria naturală protejată cât şi în vecinătatea acesteia.

• respectarea Planului de management al ariilor naturale protejate și respectarea lucrărilor prevăzute în amenajament;
• în perimetrul cuiburilor identificate se va institui o zonă tampon cu diametru de 300 m, respectiv cu rază de 150 - 300 de metri în care în perioada 15 Martie – 15 August vor fi interzise activităţile legate de silvicultură (inclusiv tăieri de conservare, igienizare etc.).
• menţinerea unei structuri forestiere mozaicate în cadrul unităţilor de producţie, prin păstrarea de pâlcuri de 5 arbori bătrâni (peste 80 ani) la hectar în zonele de recoltare;
• păstrarea a minim 5 arbori maturi, uscaţi sau în descompunere pe hectar, pentru a asigura un habitat potrivit pentru ciocănitori, păsări de pradă, nevertebrate etc, în toate unităţile amenajistice din ariile protejate suprapuse prezentului amenajament silvic. Arborii pastrati pentru biodiversitate, se vor marca cu vopsea galbena cu inițialele AS (arbore sursa biodiversitate), vor fi cartati prin inregistrarea locatiilor geografice, iar lista cu aceste locatii se va inainta catre APM Vrancea si Serviciul Teritorial Judetean al ANANP;
• menținerea, cu ocazia lucrărilor de îngrijire, a speciilor secundare cum ar fi sorbul, Sorbus sp., cireșul, Padus avium;
• menținerea a minim 10 m3/ha lemn mort (arbori morți existenți pe picior și pe sol) in toate parcelele de padure parcurse cu taieri. Pentru in zonele in care exista habitate forestiere de interes comunitar se va asigura atingerea valorii țintă, prin păstrarea a minim 3 arbori cu diametrul ≥20cm la sol și cel puțin 4 arbori morți – iescari pe picior;
• interzicerea tăierilor de produse accidentale și igienă în perioada 15 martie - 15 august în pădurile  cu element de arboret de peste 80 de ani – pentru protecția cuiburilor neidentificate ale răpitoarelor mari. În cazul unor calamitati exploatarea de produse accidentale se analizează în funcție de rapoartele de protecția pădurii și se reglementează împreună cu administratorul ariei protejate;
• asigurarea protecției cuiburilor de păsări răpitoare mari cunoscute, prin interzicerea tăierii arborilor cu cuiburi existente, restricționarea tăierilor pe o rază de 150 m și reglementarea tăierilor pe o rază de 300 m în perioada de cuibarit si crestere a puilor;
• menţinerea bălţilor, pâraielor, izvoarelor şi a altor corpuri mici de apă, mlaştini, smârcuri, într- un stadiu care să le permită să îşi exercite rolul în ciclul de reproducere al peştilor, amfibienilor, insectelor etc. prin evitarea fluctuaţiilor excesive ale nivelului apei, degradării digurilor naturale şi poluării apei – în toate unităţile amenajistice;
• la colectarea masei lemnoase se interzice târârea şi depozitarea buştenilor în albiile pârâurilor;
• arborii cu coroană, masa lemnoasă rezultată se va pachetiza în sarcini de dimensiuni reduse, astfel încât pentru scoaterea acestora să se evite degradarea solului, arborilor şi seminţişului;
• arbori nemarcaţi situaţi pe limita căilor de scos-apropiat, vor fi protejaţi obligatoriu împotriva vătămărilor, prin aplicarea de lugoane, ţăruşi şi manşoane;
• doborârea arborilor se execută: în afara suprafeţelor cu regenerare naturală sau artificială, pentru a se evita distrugerea sau vătămarea puieţilor, respectiv pe direcţii care să nu producă vătămări sau rupturi ale arborilor nemarcaţi;
• se interzice aplicarea tehnologiei de exploatare a arborilor cu coroană, variant arbori întregi, cu excepţia cazurilor în care operaţiunea de scos-apropiat se realizează cu funiculare sau suspendat;
• se interzice degradarea zonelor umede, desecarea, drenarea sau acoperirea ochiurilor de apă;
• în cazul unei ameninţări iminente cu un prejudiciu asupra mediului sau în cazul producerii unui prejudiciu asupra mediului, se vor respecta şi aplica prevederile OUG. nr.68/2007. În termen de două ore de la luarea la cunoştinţă a apariţiei ameninţării, trebuie să informeze ANPM, Autoritatea pentru Protecţia Mediului locală;
• păstrarea arborilor cu scorburi ce pot fi utilizate ca locuri de cuibărit/odihnă de către păsările semnalate atât în interiorul cât şi în vecinătatea ariei naturale protejate, în toate unităţile amenajistice;
• adaptarea periodizării operaţiunilor silviculturale şi de tăiere astfel încât să se evite interferenţa cu sezonul de reproducere al speciilor, în special cuibăritul de primăvară şi perioadele de împerechere ale păsărilor de pădure, în toate unităţile amenajistice;
• este interzisă orice formă de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vătămare a exemplarelor aflate în mediul lor natural, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic;
• interzicerea perturbarii intenţionate în cursul perioadei de reproducere, de creştere, de hibernare şi de migraţie;
• este interzisă deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi/sau ouălor din natură;
• este interzisă deteriorarea şi/sau distrugerea locurilor de reproducere ori de odihnă;
• este interzis uciderea sau capturarea intenţionată, indiferent de metoda utilizată;
• sunt interzise activităţi care conduc la deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi/sau ouălor din natură;
• sunt interzise culegerea ouălor din natură şi păstrarea acestora, chiar dacă sunt goale;
• interzicerea aplicării tratamentelor chimice, cu excepţia cazurilor dovedite de gradaţii sau defolieri şi doar în cazul ineficienţei sau imposibilităţii aplicării altor tipuri de tratamente (biologice, integrate etc.);
• interzicerea aplicării degajărilor şi curăţirilor chimice;

 

13. măsurile din planurile de management aprobate sau, în lipsa acestora, obiectivele specifice

de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar instituite de Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate şi aprobate de conducătorul autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, apelor şi pădurilor

 

Măsurile de prevenire, evitare și reducere a impactului	Detalierea atributelor măsurii
Menținerea unui volum de minim 20 mc/ha lemn mort	Reducerea diversității specifice ecosistemelor forestiere
	Parametrul ”volum lemn mort” și valoarea țintă s-au stabilit prin deciziile ANANP nr. 573/03.11.2021 și 531/05.11.2020
	Suprafețele de fond forestier incluse în perimetrul sitului Natura 2000 ROSPA0141 Subcarpații Vrancei
Menținerea a minim 3 arbori de biodiversitate pentru u.a. incluse in ROSPA Subcarpații Vrancei	Reducerea diversității specifice ecosistemelor forestiere
	Parametrul” volum lemn mort” și valoarea țintă s-au stabilit prin deciziile ANANP nr. 573/03.11.2021 și 531/05.11.2020
	Suprafețele de fond forestier incluse în perimetrul sitului Natura 2000 ROSPA0141 Subcarpații Vrancei
	La prima punere în valoare acești arbori vor fi identificați și marcați cu vopsea (nu există norme legale în vigoare care să specifice culoarea).
Menținerea pe picior a minim 3 arbori maturi cu scorburi la hectar	Conform Deciziei ANANP nr531/05.11.2020: Scorburile sunt folosite de speciile Dryocopus martius, Dendrocopos syriacus, Dendrocopos medius, Aegolius funereus, picus canus, Ficedula albicollis, Ficedula parva,  pentru cuibărit și hrănire. Astfel, prezența unui număr suficient de mare de arbori cu scorburi este esențială pentru existența populației.
	Unitățile amenajistice din ROSPA0141 Subcarpații Vrancei cu prioritate cele in care sunt identificate speciile Dendrocopos syriacus, Dendrocopos medius, Aegolius funereus, picus canus, Ficedula albicollis, Ficedula parva conform Anexei 1.
	În condițiile în care 3 arbori bătrâni cu scorburi sunt păstrați și marcați la hectar  în fiecare unitate amenajistică acești pot fi incluși în ul număr cei 5 arbori de biodiversitate la hectar (măsura 2) La prima punere în valoare acești arbori vor fi identificați și marcați cu vopsea (nu există norme legale în vigoare care să specifice culoarea).
Activitățile de exploatare forestieră – tăiere, scos-apropiat, transport și depozitare a masei lemnoase, se vor desfășura astfel încât să fie evitate orice formă de degradare a habitatelor acvatice ale speciilor de amfibieni. Habitatele acvatice caracteristice speciilor de amfibieni vor fi menționate în procesele verbale de predare- primire a parchetelor de exploatare a masei lemnoase.    Se interzice desecarea sau drenarea habitatelor acvatice specifice.   Se interzice orice activitate de deversare a substanțelor poluante sau depozitare a deșeurilor de orice natură în habitatele acvatice sau în apropierea acestora.   Se interzice folosirea ierbicidelor, pesticidelor, amendamentelor, a îngrășămintelor chimice sau substanțelor de protecție a plantelor în zonele în care a fost identificată această specie.	Alterarea habitatelor acvatice de reproducere ca urmare a presiunilor provenite din sectorul silvic
	Activitățile de exploatare silvică conduc adesea la modificări fizice ale habitatelor specifice (bălți de mici dimensiuni), datorită tragerii masei lemnoase exploatate prin aceste habitate, datorită stabilirii amplasamentelor rampelor primare pe suprafețe în care sunt prezente habitate ocupate de specie, datorită abandonului de resturi provenite din exploatare, uneori chiar datorită abandonării de diverse deșeuri, unele chiar periculoase (filtre de ulei, uleiuri de motor folosite etc.). Acestă categorie de impact este indirectă din perspectiva  implementării amenajamentului silvic, specifică activității de  exploatare forestieră. Din păcate, activitatea de exploatare forestieră nu mai face obiectul autorizării de mediu, deci nu mai este supusă reglementărilor de mediu.
	Măsurile de management conservativ nu se încadrează la un parametru anume stabilit de către ANANP pentru obiectivul specific de conservare a acestui habitat forestier de interes comunitar, ci vizează în mod direct îmbunătățirea stării de conservare a speciei.
	Localizarea aplicării măsurii vizează toate suprafețele acvatice care corespund cerințelor ecologice de habitat ale speciei (bălți de mici dimensiuni, sectoare de șanțuri pentru scurgerea apelor, zone mlăștinoase). În zona montană, unde energia de relief este ridicată, prezența acestor habitate este localizată cel mai frecvent în vecinătatea drumurilor forestiere și de exploatare și în vecinătatea malurilor cursurilor de apă.

 

• Prezența sau lipsa zonelor de păduri virgine și cvasi-virgine, precum și a zonelor de

pădure cu o valoare ridicată a biodiversității și lucrările silvice permise în cadrul acestor zone.

 

La încadrarea arboretelor în planurile de lucrări, proiectantul a analizat și aplicat prevederile Ordinului MMP nr. 3397/2012 privind stabilirea criteriilor şi indicatorilor de identificare a pădurilor virgine şi cvasivirgine în România și ale Ordinului MMAP nr. 2.525/2016 privind constituirea Catalogului naţional al pădurilor virgine şi cvasivirgine din România. În perimetrul fondului forestier amenajat în cadrul UP II Terra Intermed nu au fost identificate păduri virgine și cvasivirgine

 

• Modul în care au fost realizate informarea și consultarea publicului

Autoritatea competentă pentru protecția mediului a asigurat și garantat accesul liber la informație a publicului și participarea acestuia la luarea deciziei în etapa de definitivare și avizare din punct de vedere al protecției mediului a planului. Astfel au fost mediatizate prin anunțuri repetate în presa : elaborarea planului, finalizarea raportului de mediu, a studiului de evaluare adecvată și organizarea dezbaterii publice. Documentația a fost accesibilă publicului pe toată durata derulării procedurii: la sediul APM Vrancea/ Ocolul Silvic Vrana/ pe site-ul APM Vrancea.

 

16. Informarea şi participarea publicului:

Anunţurile privind	Depunerea notificării	Decizia etapei de încadrare	Organizarea ședinței de dezbatere publică
Publicate în ediţiile ziarului	Ziarul „Anunț de mediu” din data de 19.06.2023 şi 22.06.2023	Ziarul „Anunț de mediu”   din data de 26.09.2023	Ziarul „ Anunț de mediu ” din data de 06.06.2024 si 09.06.2024
Afișate pe pagina de internet a A.P.M. Vrancea		26.09.2023	05.06.2024
Afișat avizier A.P.M. Vrancea	14.09.2023

 

Până la data luării acestei decizii, nu au fost înregistrate opinii/observaţii ale publicului.

18. Motivele care au stat la baza emiterii avizului

Motivele care au stat la baza luării acestei decizii:

-Obiectivele şi soluțiile tehnice asumate prin amenajamentul silvic, urmăresc menținerea structurii şi funcțiilor pădurii amenajate, prin promovarea asigurării continuității ecosistemelor acoperite cu pădure, fără modificări de ordin topografic, geologic, geomorfologic şi a cursurilor de apă, sau exploatarea altor resurse decât cele forestiere.

-Planul nu va conduce la fragmentarea habitatelor speciilor de interes comunitar sau la degradarea acestora.

- Din analiza Studiului de evaluare Adecvată și a Raportului de mediu reiese ca prin implementarea planului si implementarea masurilor de reducere a impactului, nu va fi  afectata semnificativ starea de conservare a speciilor si habitatelor criteriu.

- Raportul de mediu respecta conţinutului-cadru prevăzut în anexa nr. 2 a H.G. nr. 1076/2004;

- Programul de monitorizare a efectelor asupra mediului insoteste documentatia depusa in vederea obtinerii avizului de mediu si face parte integranta din acesta.

- a fost emis avizul nr. 31/06.08.2024 de catre A.N.A.N.P. – Serviciul Teritorial Vrancea.

19. Monitorizarea implementării planului:

      Pentru asigurarea monitorizarii efectelor asupra mediului se stabilește un set de indicatori de mediu (în corelare cu indicatorii naționali de monitorizare a mediului), iar prin criteriul de evaluare propus se cuantifică eficiența măsurilor de implementare a amenajamentului.

      Monitorizarea activităților prevăzute de amenajamentul silvic, precum și cel al factorilor de mediu și biodiversitatea se va realiza de către titular, conform art. 27 din HG 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri și programe.

      Titularul planului va implementa Planurile de monitorizare prezentate în Studiul de Evaluare Adecvată și Raportul de mediu.

      Programul de monitorizare a efectelor asupra mediului însoţeşte documentaţia înaintată autorităţii competente pentru protecţia mediului, în vederea obţinerii avizului de mediu şi face parte integrantă din acesta.

      Rapoartele de monitorizare anuala trebuie să conțină indicatori, planificare si metode pentru observarea statutului de conservare al speciilor și a habitatelor din siturile Natura 2000 și din ariile protejate de interes național și se vor transmite anual către APM Vrancea la sfârşitul primului trimestru al anului ulterior celui în care s-a realizat monitorizarea și publica pe pagina de internet a acesteia.

Monitorizarea va avea ca scop:

• respectarea prevederilor Amenajamentului silvic;
• respectarea recomandărilor din planurile de management;
• punerea în practica a prevederilor Amenajamentului silvic corelate cu recomandările din planurile de management ;
• respectarea prevederilor legislației de mediu cu privire la evitarea poluărilor accidentale și intervenția în astfel de cazuri.

Pentru monitorizarea biodiversitatii se prevăd următoarele acțiuni:

•  observarea atentă a stării de sănătate a mamiferelor;
• realizarea unei baze de date la nivelul ocolului silvic cu observaţii anuale privind zonele cu bârloguri și culcușuri;
• monitorizarea speciilor de mamifere (a prezenței lor la nivel de unitate amenajistică, inclusiv urme) ca indicator al diversității și stabilității ecosistemului;
• identificarea zonelor și realizarea unei baze de date la nivelul ocolului silvic cu observaţii anuale cu speciile de amfibieni, reptile și nevertebrate (zone unde au fost reperați indivizi);

 Monitorizarea implementării lucrărilor silvice

 Pentru prevenirea şi controlul situaţiilor de poluare accidentală este necesară adoptarea următoarele măsuri:

• controlul permanent al stării de funcţionare al utilajelor şi echipamentelor tehnologice silvic  folosite şi efectuarea periodică de reviziei şi verificări ale acestora, în conformitate cu prevederile cărţilor tehnice şi cu instrucţiunile producătorilor (conform legislației pentru securitatea și sănătatea în muncă).
• monitorizarea implementării măsurilor de reducere pentru speciile de interes comunitar în timpul exploatării materialului lemnos;

 

Îndeplinirea măsurilor privind programul de monitorizare în vederea identificării efectelor semnificative asupra mediului este responsabilitatea titularului amenajamentului, respectiv  OCOLUL SILVIC. Acesta este obligat să depună anual , la autoritatea competentă pentru protecția mediului, până la sfârșitul primului trimestru al anului ulterior realizării monitorizarii, rezultatele programului de monitorizare la A.P.M. Vrancea.

 

 

Monitorizare factori de mediu:
1. AER / Minimizare a impacturilor asupra calității aerului	A. Emisii de poluanți în atmosfera	- Emisii de poluanți sub valorile limită impuse de legislația de mediu	Consultare rapoarte de monitorizare ale administratorilor ariilor naturale protejate sau, dupa caz, autorității responsabile și factori interesați.	Anual / Titular amenajament silvic
2. APA/ Limitarea poluării apei subterane	A. Calitatea apei	- Asigurarea stabilității pădurilor ripariene prin neintervenția în imediata vecinatate a cursului de apa	Consultare evidențe documentații partizi; Consultare rapoarte de monitorizare ale administratorilor ariilor naturale protejate sau, dupa caz, autorității responsabile și factori interesați.	Anual / Titular amenajament silvic
3. SOLUL	A. Protecția solului	- Nu sunt constatate fenomene de degradare a solului în urma operațiunilor forestiere	Centralizare observații controale fond, PV reprimire partizi; Consultare rapoarte de monitorizare ale administratorilor ariilor naturale protejate sau, după caz, autorității responsabile și factori interesați.	Anual / Titular amenajament silvic
4. MANAGEMENTUL DEȘEURILOR	A. Gestionarea deșeurilor conform HG 856/2002	- La finalizarea operațiunilor forestiere nu sunt lăsate deșeuri în pădure.	Centralizare observații controale fond, PV reprimire partizi; Consultare rapoarte de monitorizare ale administratorilor ariilor naturale protejate sau, dupa caz, autorității responsabile și factori interesați.	Anual / Titular amenajament silvic

 

 

Măsuri de monitorizat biodiversitate	Locația măsurii	Indicator de monitorizare	Unități de măsură	Frecvența monitorizării	Responsabil monitorizare
Menținerea unui volum de minim 20 mc/ha lemn mort	Suprafețele de fond  forestier din cadrul sitului Suncarpații Vrancei	Prezență / absență lemn mort	mc/ha	Anuală	Responsabil implementare: titularul planului, administratorul fondului forestier Responsabili monitorizare: titularul planului, administratorul fondului forestier                                                                             Responsabil implementare: titularul planului, administratorul fondului forestier Responsabili monitorizare: titularul planului, administratorul fondului forestier
Menținerea a minim 3 arbori de biodiversitate pentru ua incluse in ROSPA Subcarpații Vrancei	Suprafețele de fond  forestier din cadrul sitului Suncarpații Vrancei	Prezență / absență arbori cu vârsta de peste 80 ani, marcați ca și arbori de biodiversi- tate	Număr de arbori de biodiversi- tate / ha	Anuală
Menținerea pe picior a minim 3 arbori maturi cu scorburi la hectar	Suprafețele de fond  forestier din cadrul sitului Suncarpații Vrancei	Prezență / absență arbori maturi cu scorburi	Număr de arbori maturi cu scorburi / ha	Anuală
Arboretele cu o pondere excesivă a răşinoaselor sau/şi a speciilor pioniere vor fi conduse către o compoziţie apropiată de cea a tipului natural de pădure, fie prin extragerea treptată a  speciilor necorespunzătoare, în cazul arboretelor în care acestea au o proporţie de peste 20%, fie prin substituirea speciilor necorespunzătoare – în momentul ajungerii la vârsta exploatabilităţii – şi împădurirea cu specii corespunzătoare, în cazul arboretelor constituite în proporţie de cel puțin 80% din răşinoase sau/şi specii pioniere.	Suprafețele de fond  forestier din cadrul din cadrul sitului Suncarpații Vrancei	Suprafață de arborete cu compoziție apropiată de cea a tipului natural fundamental	Ha arborete cu compoziție apropiată de cea a tipului natural fundamen- tal	Anuală
Se vor respecta cu strictețe normele tehnice de exploatare și transport a masei lemnoase.	Suprafețele de fond  forestier din cadrul din cadrul sitului Suncarpații Vrancei	Prezență / absență abateri de la normele tehnice	Număr controale Număr sancțiuni	Trimestrială
Se va evita colectarea concentrată şi pe o durată lungă a arborilor prin târâre, pe linia  de cea mai mare pantă, respectiv  pe terenurile cu înclinare mare.	Suprafețele de fond  forestier din cadrul sitului Suncarpații Vrancei	Prezență / absență abateri de la aplicarea măsurii	Număr controale	Trimestrială
Se va evita la maximum rănirea arborilor remanenţi cu ocazia recoltării masei lemnoase.	Suprafețele de fond  forestier din cadrul sitului Suncarpații Vrancei	Prezență / absență abateri de la aplicarea măsurii	Număr controale	Trimestrială
Se vor valorifica la maxim posibilităţile de regenerare naturală din sămânţă a speciilor principale.	Suprafețele de fond  forestier din cadrul sitului Suncarpații Vrancei	Suprafețe cu regenerare naturală	Ha cu regenerare naturală	Anuală
Se va asigura executarea la timp a lucrărilor de îngrijire şi conducere, iar în cazul  arboretelor în care nu s-aintervenit de mult timp, se vor aplica intervenţii de intensitate  redusă, dar mai frecvente.	Suprafețele de fond  forestier din cadrul sitului Suncarpații Vrancei	-	-	Anuală
Lucrările silvice prevăzute în amenajamentele silvice se vor efectua în mod corespunzător și conform calendarului de execuție, pentru a evita  degradarea solului și rănirea semințisului instalat.	Suprafețele de fond  forestier din cadrul sitului Suncarpații Vrancei			Anuală
Se va evita substituirea speciilor native cu specii repede crescătoare chiar și în cazul în care acest lucru se face în  vederea prevenirii fenomenelor de eroziune a solului.		-	-	Anuală
Se vor respecta compoziţiile de împădurire potrivit tipului natural de pădure.	Suprafețele de fond  forestier din cadrul sitului Suncarpații Vrancei	-	-	Anuală
Se va evita la maxim regenerarea vegetativă -lăstari / drajoni- a aninului.				Anuală
Se vor valorifica seminţişurile naturale existente. .				Anuală
Se va evita la maximum rănirea arborilor remanenţi cu ocazia recoltării masei lemnoase.				Anuală
Delimitarea unei zone tampon de 250 m în jurul bârloagelor, în perimetru căreia să fie interzise activitățile umane în perioada somnului de iarnă	Suprafețele de fond  forestier din cadrul sitului Suncarpații Vrancei	Prezență / absență bârloage	Număr de bârloage protejate cu zona tampon de non- intervenție în perioada de somn de iarnă	Anuală
Activitățile de exploatare forestieră – tăiere, scos- apropiat, transport și depozitare a masei lemnoase, se vor desfășura astfel încât să fie evitate orice formă de degradare a habitatelor acvatice ale speciilor de amfibieni. Habitatele acvatice caracteristice speciilor de amfibieni vor fi menționate în procesele verbale de predare-primire a parchetelor de exploatare a masei lemnoase.	Localizarea aplicării măsurii vizează toate suprafețele acvatice care corespund cerințelor ecologice de habitat ale speciei (bălți de mici dimensiuni, sectoare de șanțuri pentru scurgerea apelor, zone mlăștinoase). În zona montană, unde energia de relief este ridicată, prezența acestor habitate este localizată cel mai frecvent în vecinătatea drumurilor forestiere și de exploatare și în vecinătatea malurilor cursurilor de apă.	Prezență / absență habitate acvatice specifice	Număr procese verbale de predare- primire a parchetelor de exploatare a masei lemnoase în care este menționată prezența habitatelor acvatice	Anuală
Se interzice desecarea sau drenarea habitatelor acvatice specifice		-	-	Anuală
Se interzice orice activitate de deversare a substanțelor poluante sau depozitare a deșeurilor de orice natură în habitatele acvatice sau în apropierea acestora		-		Lunară
Se interzice folosirea ierbicidelor, pesticidelor, amendamentelor, a îngrășămintelor chimice sau substanțelor de protecție a plantelor în zonele în care a fost identificată această specie		-	-	Lunară

 

 

20. Măsurile de reducere a efectelor semnificative asupra mediului şi a efectelor

semnificative transfrontieră, după caz

Măsuri de diminuare a impactului asupra factorului de mediu apa

În conformitate cu amenajamentul silvic analizat nu se propun construcții edilitare sau de altă natură care să influențeze calitatea apelor de suprafață și/sau subterane. Cu toate acestea a preîntâmpina impactul asupra apelor de suprafaţă şi subterane a lucrărilor de exploatare se impun următoarele masuri de prevenire a impactului:

• se vor lua toate măsurilor necesare pentru prevenirea poluărilor accidentale şi limitarea consecinţelor acestora;
• stabilirea căilor de acces provizorii la o distanța minimă de 1,5 m față de orice curs de apă;
• depozitarea resturilor de lemne și frunze rezultate și a rumegușului nu se va face în zone cu potențial de formare de torenți, albiile cursurilor de apă sau în locuri expuse viiturilor;
• amplasarea platformelor de colectare în zone accesibile mijloacelor auto pentru încărcare;
• este interzisă depozitarea masei lemnoase în albiile cursurilor de apă sau în locuri expuse viiturilor;
• este interzisă executarea de lucrări de întreținere a motoarelor mijloacelor auto sau a utilajelor folosite la exploatarea fondului forestier în zone situate în pădure, albiile cursurilor de apă sau în locuri expuse viiturilor;
• eliminarea imediată a efectelor produse de pierderi accidentale de carburanți ți lubrifianți;
• este interzisă alimentarea cu carburanți a mijloacelor auto sau a utilajelor folosite la exploatarea fondului forestier în zone situate în pădure, în albiile cursurilor de apă sau în locuri expuse viiturilor.

Măsuri de diminuare a impactului asupra factorului de mediu aer

• acţiuni de monitorizare şi corectare/prevenire în funcţie de necesităţi;
• măsuri pentru folosirea energiilor alternative – ecologice pentru încălzirea spaţiilor, prepararea apei calde menajere a hranei, măsuri ce vor reduce substanţial emisiile de poluant în atmosferă;
• stabilirea şi impunerea unor limitări de viteză în zonă a mijloacelor de transport;
• utilizarea de vehicule şi utilaje performante mobile dotate cu motoare performante care să aibă emisiile de poluanţi sub valorile limită impuse de legislaţia de mediu;
• se vor lua masuri de reducere a nivelului de praf pe durata execuției lucrărilor; utilajele vor fi periodic verificate din punct de vedere tehnic în vederea creşterii performantelor; se interzice funcționarea motoarelor în gol;
• folosirea de utilaje şi camioane de generație recentă, prevăzute cu sisteme performante de minimizare a evacuarii poluanților în atmosferă;
• la sfârşitul unei săptămâni de lucru, se va efectua curățenia fronturilor de lucru, cu care ocazie se vor evacua deşeurile, se vor stivui materialele, se vor alinia utilajele;
• efectuarea la timp a reviziilor și reparațiilor a motoare termice din dotarea utilajelor și a mijloacelor auto;
• etapizarea lucrărilor silvice cu distribuirea desfățurării lor pe suprafețe restrânse de pădure;
• folosirea unui număr de utilaje ți mijloace auto de transport adecvat fiecărei activități și evitarea supradimensionării acestora;
• evitarea funcționării în gol a motoarelor utilajelor și a mijloacelor auto.

Măsuri de diminuare a impactului asupra factorului de mediu sol

• terenurile ocupate temporar pentru amplasarea organizărilor de şantier, a drumurilor şi platformelor provizorii se vor limita numai la suprafeţele necesare fronturilor de lucru;
• se vor interzice lucrări de terasamente ce pot să provoace scurgerea apelor pe parcelele vecine sau care împiedică evacuarea şi colectarea apelor meteorice;
• amplasarea organizărilor de şantier va urmării evitarea terenurilor aflate la limită;
• la încheierea lucrărilor, terenurile ocupate temporar pentru desfăşurarea lucrărilor vor fi readuse la folosinţa actuală;
• se vor lua măsuri pentru evitarea poluării solului cu carburanţi sau uleiuri în urma operaţiilor de aprovizionare, depozitare sau alimentare a utilajelor, sau ca urmare a funcţionării defectuoase a acestora;
• se vor încheia contracte ferme pentru eliminarea deşeurilor menajere şi se va implementa colectarea selectivă a deşeurilor la sursă.
• adoptarea unui sistem adecvat (ne-târâit) de transport a masei lemnoase, acolo unde solul are compoziție de consistent ”moale” în vederea scoaterii acesteia pe locurile de depozitare temporară;
• alegerea de căi provizorii de scoatere a masei lemnoase cu o declivitate sub 20 % (mai ales pe versanți);
• alegerea de căi provizorii de scoatere a masei lemnoase astfel în zone cu teren pietros sau stâncos;
• alegerea de căi provizorii de scoatere a masei lemnoase pe distanțe cât se poate de scurte;
• dotarea utilajelor care deservesc activitatea de exploatare forestieră (TAF -uri) cu anvelope de lățime mare care să aibă ca efect reducerea presiunii pe sol și implicit reducerea fenomenului de tasare;
• în cazul în care s-au format șanțuri sau șleauri se va reface portanța solului (prin nivelarea terenului) pe traseele căilor provizorii de scoatere a masei lemnoase;
• platformele pentru depozitarea provizorie a masei lemnoase vor fi alese în zone care să prevină posibile poluări ale solului (drumuri forestiere, platforme asfaltate situate limitrof soselelor existente în zonă, etc.);
• drumurile destinate circulaţiei autovehiculelor, inclusiv locurile de parcare vor fi selectate să fie în sistem impermeabil;
• pierderile accidentale de carburanți și/sau lubrifianți de la utilajele și/sau mijloacele auto care deservesc activitatea de exploatare forestieră vor fi îndepărtate imediat prin decopertare;
• spațiile pentru colectarea si stocarea temporară a deșeurilor vor fi realizate în sistem impermeabil.

 

Menţiuni despre procedura de contestare administrativă şi contencios administrativ.

Orice persoană care face parte din publicul interesat şi care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente pentru a ataca, din punct de vedere procedural sau substanţial, actele, deciziile sau omisiunile autorităţii publice competente pentru protecţia mediului, care fac obiectul participării publicului în procedura de evaluare a impactului asupra mediului, prevăzute de prezenta hotărâre, cu respectarea prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările ulterioare.

Actele sau omisiunile autorităţii publice competente pentru protecţia mediului, care fac obiectul participării publicului în procedura de evaluare a impactului asupra mediului, se atacă odată cu decizia etapei de încadrare.

Soluţionarea cererii se face potrivit dispoziţiilor Legii nr. 554/2004, cu modificările ulterioare.

Înainte de a se adresa instanţei de contencios administrativ competente, persoanele care fac parte din publicul interesat şi care se consideră vătămate într-un drept ori într-un interes legitim, trebuie să solicite autorităţii publice emitente, în termen de 30 zile de la data aducerii la cunoştinţa publicului a deciziei de emitere a avizului de mediu, revocarea în tot sau în parte, a prezentei decizii.

Autoritatea publică emitentă are obligaţia de a răspunde la plângerea prealabilă în termen de 30 zile de la data înregistrării acesteia la acea autoritate.

 

Procedura administrativă prealabilă este gratuită.