Substante care depreciaza stratul de ozon

Legislaţia comunitară şi naţională şi alte informaţii din acest domeniu pot fi accesate din secţiunea similară de pe site-ul A.N.P.M la adresa http://www.anpm.ro/substante-care-depreciaza-stratul-de-ozon

 

Substanţele chimice periculoase care diminuează stratul de ozon (ODS-uri) sunt substanţele reglementate prin Protocolul de la Montreal şi Regulamentul (CE) nr. 1005/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului, cu modificările şi completările ulterioare. Aceste substanţe  se clasifică în opt grupe şi principalele lor aplicaţii sunt următoarele:

  • grupa I – clorofluorocarburi (CFC-11, CFC-12,  CFC-113, CFC-114, CFC-115,   CFC-uri  utilizate ca agenţi frigorifici, solvenţi, aerosoli farmaceutici şi cosmetici, agenţi de expandare în tehnologia de producţie a spumelor de izolaţie), inclusiv izomerii acestora;
  • grupa II – alte clorofluorocarburi total halogenate, denumite tehnic – “alţi CFC” (CFC-13, CFC-111, CFC-112, CF-211, CFC-212, CFC-213, CFC-214, CFC-215, CFC-216, CFC-217), inclusiv izomerii acestora;
  • grupa III – haloni (substanţe de luptă împotriva incendiilor), inclusiv izomerii acestora;
  • grupa IV –  tetraclorura de carbon (solvent industrial);
  • grupa V – 1,1,1 tricloretan (solvent);
  • grupa VI – bromura de metil (utilizată în dezinfecţia solului în sere, dezinfecţia spaţiilor de depozitare a cerealelor, tratamente de dezinfecţie destinate transportului legumelor şi fructelor proaspete, tratarea seminţelor);
  • grupa VII – hidrobromofluorocarburi inclusiv izomerii acestora (utilizare esenţială şi analitică în laborator);
  • grupa VIII– hidroclorofluorocarburi inclusiv izomerii acestora (HCFC hidrocarburi parţial halogenate – agenţi frigorifici, agenţi de expandare a spumelor de izolaţie, solvenţi, aerosoli).

Regulamentul stabileşte normele cu privire la producerea, importul, exportul, introducerea pe piaţă, utilizarea, recuperarea, reciclarea, regenerarea şi distrugerea substanţelor care diminuează stratul de ozon şi cu privire la importul, exportul, introducerea pe piaţă şi utilizarea produselor şi echipamentelor care conţin sau depind de astfel de substanţe.

Părţile semnatare ale Protocolului de la Montreal au hotărât să protejeze stratul de ozon prin luarea unor măsuri de precauţie pentru controlul echitabil al emisiilor globale de substanţe care contribuie la epuizarea stratului de ozon având drept obiectiv final eliminarea acestora prin intermediul progreselor înregistrate în domeniul ştiinţei şi având în vedere consideraţiile de ordin tehnic şi economic, prin găsirea de substanţe şi tehnologii alternative.

Prin Legea nr. 84 din decembrie 1993, România a aderat la Convenţia privind protecţia stratului de ozon, adoptată la Viena la 22 martie 1985 şi la Protocolul privind substanţele care epuizează stratul de ozon, adoptat la Montreal la 16 septembrie 1987. De asemenea, a acceptat Amendamentul la Protocolul de la Montreal privind substanţele care epuizează stratul de ozon, adoptat la cea de a doua reuniune a părţilor, de la Londra, din 27-29 iunie 1990. 

Amendamentul de la Londra asupra Protocolului de la Montreal, adoptat în anul 1990, scurtează termenul de reducere a producţiei şi a consumului de gaze şi alte substanţe care distrug stratul de ozon, iar Amendamentul din 1992 convenit şi adoptat la Copenhaga (acceptat prin Legea nr. 9/2001) stabileşte termene ferme de interzicere a utilizării acestor substanţe dăunătoare. Ulterior au fost stabilite și alte măsuri de reglementare pentru substanţele care epuizează stratul de ozon prin Amendamentul de la Montreal adoptat în 1997 (acceptat  prin Legea nr. 150/2001) și Amendamentul de la Beijing adoptat în 1999 (acceptat  prin Legea nr 281/2005).

Regimul ODS-urilor este reglementat prin aplicarea directă a Regulamentului (CE) nr. 1.005/2009 și a Legii nr. 252/2011care aprobă cu modificări prevederile Ordonanței Guvernului nr. 9/2011 privind stabilirea unor măsuri pentru punerea în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1.005/2009 privind substanţele care diminuează stratul de ozon şi de abrogare a Ordonanţei Guvernului nr. 89/1999 privind regimul comercial şi introducerea unor restricţii la utilizarea hidrocarburilor halogenate care distrug stratul de ozon

În judeţul Buzău, conform datelor raportate de operatorii economici și introduse în aplicația SIM, în  anul 2016:

- nu a fost identificat niciun utilizator de agenţi frigorifici de tipul HCFC (R 22);

- un operator economic a utilizat în laborator  la determinarea capacității de adsorbție a cărbunelui activ în cursul anului 2016 o cantitatea de 0,5 kg tetracorura de carbon  și deţine în stoc la 01.01.2017 o cantitate de 2,5 kg din această substanţă;

- 2 operatori economici deţin în stoc, în echipamente de refrigerare industrială, amoniac  (ca alternativă ODS) în cantitate de 18 t;

- 5 operatori economici au utilizat o cantitate totală de 4,19 t de freoni alternativi (butan=R600, izobutan=R600a, categoria: alternative ODS, subcategoria: HCH);

- 3 operatori economici sunt utilizatori de solvenţi halogenați alternativi şi anume: percloretilenă în cantitate de 1033 kg (1: în curăţătorie chimică, 1: ca agent de proces în activitatea de tratare chimică a textilelor) și tricloretilenă (alternativă ODS) în cantitate de 1630kg (1: la curățare instalație).

În judeţul Buzău, cantităţile de ODS-uri reglementate de Regulamentul 1005/2009 şi alternative ODS, utilizate în anul 2016 dar și stocurile sunt prezentate în tabelul de mai jos.

Tipuri de ODS

Stoc la 01.01.2016 (kg)

Cantitate utilizată

(kg)

Stoc la 01.01.2017 (kg)

Agenţi frigorifici reglementaţi de Regulamentul (CE) nr. 1005/2009: HCFC 22 sau R 22

0

0

0

Freoni alternativi (butan=R600, izobutan=R600a, categoria: alternative ODS, subcategoria: HCH)

12,15

4,19

11,9

Amoniac ( categoria: alternative ODS, subcategoria: altele)

18000

0

18000

Tetraclorura de carbon

3

0,5

2,5

Solvenţi halogenaţi alternativi: tricloretilenă (alternativă ODS), percloretilenă

1015

2663

1607