PROIECT ACORD DE MEDIU ”REDESCHIDEREA CARIEREI DE CALCAR DIN PERIMETRUL DE EXPLOATARE TEMPORARĂ VÂRGHIȘ” ESTORAS DOLOMIT 2010 SRL

PROIECT ACORD DE MEDIU

din 04.09.2023

Ca urmare a cererii adresate de ESTORAS DOLOMIT 2010 SRL cu sediul în mun. Sfântu Gheorghe, str. Vasile Goldiș, bl. 1, ap. 26, județul Covasna, înregistrată la Agenția pentru Protecția Mediului Covasna cu nr. 5665/11.08.2022, în baza prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare, a Legii nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, după caz, se emite:

ACORD DE MEDIU

pentru proiectul ”REDESCHIDEREA CARIEREI DE CALCAR DIN PERIMETRUL DE EXPLOATARE TEMPORARĂ VÂRGHIȘ” propus a fi amplasat în comuna Vârghiș, satul Vârghiș, extravilan, CF nr. 23762, județul Covasna, în scopul stabilirii condiţiilor şi a măsurilor pentru protecţia mediului care trebuie respectate pentru realizarea proiectului care prevede:

I. 1. Proiectul se încadrează în prevederile Legii nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, anexa nr. 2, la punctul 2 litera a).

2. Descrierea proiectului şi a tuturor caracteristicilor lucrărilor prevăzute de proiect, inclusiv instalaţiile, echipamentele şi resursele naturale utilizate:

Prin realizarea acestui proiect se intentioneaza redeschiderea unei exploatari de suprafață pentru valorificarea calcarelor industriale şi de construcţii exploatate până în anul 1990, în cariera din Vârghiș, jud Covasna.

Perimetrul propus pentru exploatare este amplasat în extravilanul comunei Vârghiş, județul Covasna, C.F. 23762, nr. cad. 9027, la cca. 3 km vest de localitate, pe malul drept al pârâului Hagymas și pe versantul nordic al dealului Hagymas. Cariera de calcar Vârghiş a funcţionat până în anul 1990, fiind exploatată de către I.J.P.I.P.S. Sf.Gheorghe, judeţul Covasna. În cursul exploatării în frontul carierei s-au realizat cinci trepte de exploatare, accesibile prin drumuri de exploatare. După anul 1990 nu s-au realizat lucrări de conservare sau de refacere a mediului. Cariera are acces la drumul judeţean DJ 131, in partea nordica.

Terenul este amplasat in aria protejată situl Natura 2000 ROSPA0027 Dealurile Homoroadelor și aparține Composesoratului de Pădure Vârghiș, fiind închiriat pentru perioada lucrărilor de exploatare. Conform punctului de vedere emis de Direcția Județeană pentru Cultură Covasna, în zona perimetrului se află obiectivul arheologic ”Valul kakasbarázda” (Brazda Cocoșului).

Perimetrul de exploatare aprobat prin Licenta de concesiune pentru exploatare nr. 20613/2002 are suprafață de 0,496 kmp. Programul de dezvoltare al exploatării prevede extinderea carierei pe direcţia sud, pe suprafata de 81.200 mp, suprafață pentru care se solicită Acordul de mediu și pentru care s-au emis Certificatele de urbanism nr 392/4.08.2022 și 470/24.08.2023. Proiectul se justifica prin cererea existenta la momentul actual, de astfel de produse de cariera (calcare industriale) necesare pe plan local in sectorul constructiilor. De pe acest teren se preconizeaza ca se vor extrage 8.159.316 mc rezerve de calcar.

Utilități:

Alimentarea cu apă - nu este cazul, se va aduce apa imbuteliata pentru personalul din cariera. În procesul tehnologic de extracţie a agregatelor minerale nu se va folosi apă tehnologică

Evacuarea apelor uzate - nu este cazul. Se va instala un grup sanitar mobil pentru personal, care se va goli periodic. De pe amplasament nu vor rezulta ape uzate tehnologice.

Colectarea apelor pluviale se va realiza în şanţuri de gardă cu descărcare în receptorii pluviali din vecinătatea amplasamentului. Pe aceste şanţuri se vor prevedea praguri de retenţie cu rol de sedimentare şi reţinere a particulelor aflate în suspensie în apele pluviale.

Asigurarea agentului termic- nu este cazul, cariera nu va avea activitate in perioade rece a anului.

Asigurarea energiei electrice se va face prin intermediul unui generator de curent electric.

Dotări:

Statie de concasare- sortare- instalaţia mobilă Extec S3, cu productivitate de 150 t/h,
Incarcator frontal tip VOLVO 120E si HYUNDAI 760QA – 2 buc,
Excavator HYUNDAI 320LC – 1 buc,
Statie concasare- sortare mobila tip EXTEC S3, capacitate 150 t/h - 2 buc,
Instalatie de foraj MONTABER – 1 buc,
Autocabasculanta MAN – 2 buc.

Pentru refacerea mediului sunt prevăzute lucrări pentru stabilizarea versanţilor naturali şi a taluzelor, lucrări de terasamente, lucrări de resolificare a terenurilor şi refacerea vegetaţiei şi lucrări de canalizare a apelor pluviale în sanţurile existente dealungul drumului comunal.

Lucrări de deschidere:

Zăcământul este deschis printr-o carieră, având actual cinci trepte de exploatare, accesibile prin drumuri de exploatare. Pentru exploatarea resurselor de calcare nu sunt necesare alte lucrări de deschidere şi nu se vor realiza construcţii miniere.

Accesul în perimetrul de exploatare este asigurat pe un drum de acces marcat pe planul de situaţie, care la limita sudică a perimetrului se leagă direct de drumul judeţean DJ 131. În măsura avansării extracţiei se vor amenaja legături prin reprofilarea şi reamenajarea drumurilor de exploatare cu fiecare treaptă de exploatare.

Defrişarea vegetaţiei se va realiza etapizat, în funcţie de avansarea lucrărilor de exploatare în carieră. În prima etapă se va elibera terenul de vegetaţia existentă (tufişuri, arbuşti), după care se va executa descopertarea terenului aferent frontului de lucru, de pe suprafaţa strict necesară.

Solul fertil descopertat se va depozita selectiv, în depozit temporar de sol vegetal, de unde se va folosi la reconstrucţia ecologică la finalul exploatării unei părţi din rezervele exploatabile.

Lucrări de pregătire:

Lucrările de descopertare ale solului vegetal se vor executa în prima etapă, iar solul fertil descopertat se va depozita selectiv, în depozit temporar de sol vegetal, de unde se va folosi la reconstrucţia ecologică la finalul exploatării unei părţi din rezervele exploatabile. Se impune în unele zone şi defrişarea prealabilă a vegetaţiei, ce se va realiza etapizat, în funcţie de avansarea lucrărilor de exploatare în carieră. Grosimea medie a copertei este de 0,30 m.

Lucrări de exploatare:

Extracţia substanţei minerale utile se va realiza în carieră, prin metoda de exploatare cu front lung. La limita perimetrului delimitat se vor lăsa pilieri marginali de protecţie cu unghi de taluz de maxim 70^o şi cu lăţimea bermelor de minim 5,0 m.

Consistenţa utilului determină executarea lucrărilor de dislocare prin puşcări. Pentru dislocare se vor executa puşcări în găuri de sondeze.

Se va aplica metoda de exploatare cu trepte extrase în ordine descendentă, derocare cu explozivi, cu transportul rocilor sterile de descopertă la halde interioare.

Fronturile de lucru vor fi amplasate pe cele şapte trepte de exploatare, puşcările fiind eşalonate în timp în aşa fel încât să nu rămână rezerve blocate în zonele exterioare ale treptelor.

Exploatarea se va realiza periodic, aproximativ lunar, în funcţie de cerinţele pieţii cât şi în funcţie de condiţiile atmosferice. Extragerea secundară a materialului puşcat, dacă va fi necesară, se va realiza cu excavatorul

Operaţiunea de împuşcare va fi executată de o firmă atestată. Plasamentul găurilor de puşcare, numărul şi lungimea lor se vor modifica după caz la caz, după fiecare puşcare, ţinând cont de situaţia concretă din teren, urmărându-se însă respectarea parametrilor prevăzuţi privind înălţimea treptelor de carieră (maxim 20 m între trepte), înclinarea taluzului final (maxim 70°) şi avansul de atac.

Explozivii de bază utilizaţi vor fi cei omologaţi în ţară, detonarea executându-se cu sistem de iniţiere electrică. Prin calitatea corespunzătoare al burajului argilos nisipos umed, şi prin cantitatea sa, se asigură o bună calitate a energiei exploziei, având drept rezultat cantitate mare de material rupt şi neîmprăştierea blocurilor în jurul carierei. Utilizarea pentru iniţierea exploziilor a capselor electrice cu microîntârziere, precum şi calcularea exactă a materialului exploziv necesar puşcării frontului, determină ca vibraţiile generate de exploziile de derocare să fie de intensitate mică.

Operaţiunile de puşcare vor fi urmate de copturire pentru a se preveni căderile sau alunecările de roci de pe taluzul frontului sau de pe platforma superioară a treptei de exploatare. Calcarul exploatat va fi prelucrat într-o staţie de concasare-sortare.

Cantitatea preconizată a extrasului geologic pe 20 ani va fi de 5 400 000 tone, volumul de calcare industriale şi de construcţii fiind de 2 000 000 mc.

Rocile calcaroase vor fi extrase pe baza a şapte trepte paralele, dispuse pe intervale de înălţime de 20 m. Elementele dimensionale ale treptelor de extracţie se vor realiza pornind de la configuraţia actuală a frontului de carieră, asigurând în continuare stabilitatea versanţilor.

Grosimea minimă de exploatare va fi 20 m, corespunzând înălţimii unei trepte de exploatare, desenului final de dezvoltare în trepte a carierei de extracţie conform profilelor geologo-tehnice anexate.

Geometria carierei- grosimea minimă de exploatare, taluzele şi bermele - au fost determinate pe baza caracteristicilor geomecanice a rocii utile, după cum urmează:

Unghiul de taluz al treptei de exploatare, α = 70°;
Unghiul de taluz general al frontului de carieră, β = 58°;
Lăţimea bermei de siguranţă, b = 5 m;
Lăţimea bermei de transport, B = 10 m;
Înălţimea treptei de exploatare, h = 20 m;
Înălţimea frontului de extracţie, H = 120 m;

Extracţia se va începe cu exploatarea treptei superioare. Vatra carierei de extracție se va menține la cota +600 mlățimea frontului de lucru va crește atât la bază, cât și la partea superioară a carierei, ajungând la 400 m, respectiv 145 m.

Extragerea substanţei minerale utile se va face pe toată lungimea treptei de exploatare, sensul de înaintare va fi în direcţia perpendiculară pe frontul de lucru. După necesităţile de producţie se pot extrage simultan mai multe trepte.

Pilieri de siguranţă: pentru protejarea drumului de exploatare, care trece prin imediata vacinătate a perimetrelor, între acesta şi zona care urmează a fi exploatată se va păstra un pilier de protecţie cu lăţimea de minimum 20 m.

Prin exploatare se va asigura un taluz marginal al excavaţiei de 700. Deasemenea se va păstra un pilier de protecţie de 5,0 m faţă de marginile perimetrului şi de minimun 20 m faţă de drumul de hotar de pe latura sudică a perimetrului.

Transportul tehnologic: Materialul se va încărca în mijloacele auto şi va fi transportat la punctele de lucru. Drumul şi rampa de acces vor fi amenajate şi întreţinute permanent, astfel încât să corespundă traficului şi clasei de încărcare.

Lucrări de prelucrare: Staţia de preparare– de concasare şi sortare - va fi amplasată în incinta carierei, la treapta de +620 m. Acest amplasament a fost ales datorită existenţei unui spaţiu suficient şi pentru că la acest nivel va ajunge gravitaţional materialul puşcat, care va furniza întreaga cantitate de calcar care va fi supus prelucrării. Instalaţiile care vor fi construite vor constitui fluxul tehnologic şi vor conţine următoarele operaţiuni principale:

- concasarea substanţei minerale utile;

- sortarea materialului sfărâmat

Prelucrarea şi sortarea masei miniere calcaroase se va executa cu instalaţia mobilă Extec S3, cu productivitate de 150 t/h.

Produsele obţinute prin prelucrarea calcarului vor fi sorturile: 0-4 mm, 0-8 mm, 0-16 mm, 4-8 mm, 8-16 mm, 16-25 mm, 25-40 mm, 40-63 mm, 63-90 mm si 0-63 mm.

Aceste produse vor fi utilizate în principal la construcţia şi repararea drumurilor sau pentru alte tipuri de construcţii.

II. Motivele şi considerentele care au stat la baza emiterii acordului de mediu:

• motivele/criteriile pe baza cărora s-a ales alternativa, inclusiv tehnologică şi de amplasament;

Alternative analizate:

- Alternativa 0: de nerealizare a proiectului.

- Alternativa privind locația amplasamentului: nu poate fi luată în calcul intrucât proiectul reprezintă continuarea unui proces anterior, pe o locație pe care s-au efectuat prospecțiuni și analize ale rezervelor existente.

- Alternative privind capacitatea de producție: alternativa unei capacități de productie mai mare decât cea propusă prin proiect, alternativa propusă prin proiect, alternativa unei capacitati de productie mai mici decât cea propusă prin proiect. Din analiza informatiilor disponibile si estimarile resurselor exploatabile, s-a ajuns la concluzia ca actuala propunere de dezvoltare constituie alternativa viabila.

- Alternative privind procesele tehnologice folosite: nu există în prezent alte tehnologii pentru acest gen de exploatare decât cele descrise în proiect, nu poate fi analizată ca alternativă în proiect.

- Alternative privind rutele de acces pe amplasament: calea de acces la amplasament nu traversează zone locuite, este deja funcțională, este cea mai scurtă, astfel încât nu este cazul de identificare alternative.

- Alternative de închidere și reabilitare a amplasamentului: închiderea și reabilitarea amplasamentului prin lucrările propuse reprezintă, în momentul de față, singura alternativă uzuală pentru acest gen de exploatări.

• încadrarea în BAT, BREF/conformarea la concluziile BAT, prevederile BREF aplicabile, după caz; Activitatea de exploatare a calcarului sau a altor resurse minerale nu reprezintă subiectul unor concluzii BAT sau prevederi BREF. Prevederile BAT/BREF care se pot aplica industriei extractive se pot regăsi în Best Available Techniques (BAT) Reference Document for the Management of Waste from Extractive Industries (Cele mai bune tehnici disponibile (BAT) Document de referință pentru Managementul deșeurilor din industriile extractive), 2018, în conformitate cu Directiva 2006/21/CE. Acesta cuprinde prevederi cu privire la gestionarea deșeurilor din industria extractivă cu accentul pe identificarea, minimizarea și prevenirea riscurilor asociate deșeurilor extractive.

Deșeurilor extractive generate din activitate sunt in totalitate deseuri inerte care nu vor suferi nici un fel de modificari de natura chimica pe traseul procesului de extragere-depozitare- reutilizare. A fost identificat din faza de proiect locatia halzilor de steril si fertil pentru deseurile inerte rezultate din activitatea din cariera in baza caracteristicilor geotehnice ale amplasamentului, volumului rezultat, caracteristici tehnice specifice. Depzoitarea lor nu are impact asupra pânzei freatice, deoarece nivelul acesteia este cu mult sub vatra carierei. Materialele incadrate ca deseuri de exploatare vor fi reutilizate la reumplerea golurilor de excavare, fara apa sau lianti de ciment, pentru refacerea partiala a terenului afectat de exploatare. Apele de siroire de pe versanti si de pe halzile de steril vor fi colectate prin executarea de șanturi de garda si drenuri, cu colectarea acestora intr-un decantor inainte de a fi evacuate spre emisar. Pe aceste şanţuri se vor prevedea praguri de retenţie cu rol de sedimentare şi reţinere a particulelor aflate în suspensie în apele pluviale. Apele pluviale de pe perimetrul carierei vor fi dirijate către canalul de colectare al apelor pluviale existent în marginea vestică a carierei, cu descarcare prin subtraversare drum DJ131 in pârâul Cepei. Pentru închidere se aplica prevederile planului si proiectului tehnic de refacere a mediului.

• respectarea cerinţelor comunitare transpuse în legislaţia naţională: Nu este cazul;

• cum răspunde/respectă zonele de protecţie sanitară, obiectivele de protecţie a mediului din zonă pe aer, apă, sol etc. Proiectul propus se suprapune cu aria protejată de interes comunitar, care face parte din rețeaua Natura 2000: ROSPA0027 Dealurile Homoroadelor.

Conform punctului de vedere ABA Olt nr. 16037/26.10.2022 pentru proiectul propus nu este necesară elaborare SEICA, deoarece lucrările nu produc modiifcări în planul elementelor de caliatte a corpului de apă.

Pe amplasament nu au fost identificate perimetre de protectie pentru surse de alimentare cu apa (zone de protective sanitară sau perimetre de protecţie hidrogeologice ale surselor de alimentare cu apă).

• compatibilitatea cu obiectivele de protecţie a siturilor Natura 2000, după caz;

Cariera este amplasată în zona de întâlnire a munților Harghitei cu munții Perșani, pe o culme situată la sud de valea pârâului Ceapa fiind suprapusă integral cu aria protejată specială avifaunistică ROSPA0027 Dealurile Homoroadelor.

ROSPA0027 Dealurile Homoroadelor a fost desemnat prin Hotărârea Guvernului nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică, ca parte integrantă a rețelei ecologice Natura 2000 în România. Situl dispune de Planul de management al siturilor Natura 2000 ROSPA0027 Dealurile Homoroadelor şi ROSCI0036 Cheile Vârghişului, în vigoare de la 19 iulie 2016. Totodată, Ministerul Mediului, apelor și pădurilor, prin Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate (ANANP) a emis decizia Nr. 539/05.11.2020, privind aprobarea Normelor metodologice privind implementarea obiectivelor de conservare pentru situl ROSPA0027 Dealurile Homoroadelor din Anexa la Ordinul nr. 996/2016 privind aprobarea Planului de management și a Regulamentului siturilor Natura 2000 ROSPA0027 Dealurile Homoroadelor și ROSCI0036 Cheile Vârghișului.

Conform planului de management, situl ROSPA0027 Dealurile Homoroadelor este unul dintre cele mai importante zone din ţară pentru acvila ţipătoare mică (Aquila pomarina), care își găsește habitate prielnice în peisajul deluros, mozaicat cu multe pajiști semi naturale și păduri de foioase, cu arbori bătrâni, care oferă habitat de cuibărit și altor specii de păsări răpitoare, pentru barza neagră, și ciocănitoarea de stejar, printre altele. Totodată există populații de cristel de câmp (Crex crex) care folosesc pajiștile semi-naturale din acest peisaj. Zonele cu tufărișuri sunt habitate bune pentru sfrânciocul roșiatic. Fondul forestier acoperă în jur de jumătate din suprafața totală a sitului, compus în principal de făgete, dar și cvercinete. Zona unde se află cariera este o culme parțial împădurită, cu arbori de vârste mai degrabă tinere și tufăriș dezvoltat prin succesiune naturală a terenurilor utilizate ca pășuni.

Analiza speciilor prezente sau posibil prezente în zona perimetrului carierei

Specia	Număr exemplare în zona amplasa-mentului	Populația din situl ROSPA 0027	Obiectivele de conservare stabilite pentru specie conform Deciziei ANANP 539/05.11.2020	Impact preconizat
Șoim călător - Falco peregrinus	1	1 pereche	Menținerea stării de conservare. Valoare țintă minim 2 perechi, cel puțin 2 locații de cuibărit, tendință stabilă sau în creștere a populației pe termen lung, fără scădere a tiparului spațial, temporal sau a intensității utilizării habitatelor	În urma verificărilor de teren din anul 2023, s-a constatat prezența șoimului călător, respectiv prezența a 2 exemplare juvenile, încă incomplet zburătoare și independente, fapt care confirmă zona respectivă ca locație de cuibărire a speciei.
Acvila de munte - Aquila chrysaetos	Necunoscut	1 pereche	Menținerea stării de conservare. Mărimea populației din sit: 1-2 perechi. Tendință stabilă sau în creștere a populației pe termen lung, fără scădere a tiparului spațial, temporal sau a intensității utilizării habitatelor. Habitat de cuibărit cel puțin 17965 ha, cel puțin 5 arbori de biodiversitate/ha, cel puțin 7186 ha de păduri mature cu vârste de peste 80 ani în sit.	Zona carierei nu va putea fi utilizată pentru exemplarele solitare (juvenili sau adulți în căutarea unui teritoriu) pentru odihnă și înnoptare. Exclus cuibăritul speciei aici până la dezafectarea carierei.
Acvila țipătoare mică - Aquila pomarina	Necunoscut	37-42 perechi	Menținerea stării de conservare. Mărimea populației din sit cel puțin 42 perechi, tendință stabilă sau în creștere a populației, fără scădere a tiparului spațial, a intensității utilizării habitatelor. Habitat de cuibărit cel puțin 17965 ha, cel puțin 5 arbori de biodiversitate/ha, cel puțin 7186 ha de păduri mature cu vârste de peste 80 ani în sit.	Pădurile care vor fi defrișate în cadrul perimetrului de exploatare nu sunt păduri mature, tipice pentru cuibăritul speciei. Totodată, habitatele deschise și semideschise din zonele apropiate nu sunt optime pentru a fi utilizate ca habitate de hrănire (fiind mai degrabă platou, nu vale bogată în specii de pradă). Nu este așteptat un impact direct asupra speciei.
Ieruncă – Bonasia bonasia	Necunoscut	45-50 perechi	Îmbunătățirea stării de conservare. Cel puțin 50 perechi, tendință stabilă sau în creștere a populației, fără scădere a tiparului spațial, a intensității utilizării habitatelor. Păstrarea a cel puțin 40% de arbuști în zonele sensibile, interzicerea turmelor în păduri, păstrarea lizierelor.	Specia se află într-o stare de conservare nefavorabilă, dar este și la limita de jos al ariei de răspândire conform altitudinii la care se află pădurile din sit. Tăierea arbuștilor, subarboretului din interiorul și de la liziera pădurilor reprezintă principala presiune asupra speciei. Cum arbuștii și arboretul tânăr sunt prezente pe suprafața perimetrului, această presiune va fi exercitată în cadrul lucrărilor de defrișare și decopertare, premergătoare activităților de exploatare. Se poate aștepta un impact direct, dar localizat și bine delimitat asupra speciei, în cazul în care utilizează perimetrul studiat.
Buha – Bubo bubo	Necunoscut	1-2 perechi	Îmbunătățirea stării de conservare. Cel puțin 2 perechi cuibăritoare, tendință stabilă sau în creștere pe termen lung, fără scădere a tiparului spațial, a intensității utilizării habitatelor. Suprafața habitatului cel puțin 17965 ha, cel puțin 5 arbori de biodiversitate/ha, cel puțin 7186 ha de păduri mature cu vârste de peste 80 ani în sit.	Conform documentelor oficiale, nu este dovedit cuibăritul speciei din anul 2013. Există date neoficiale privind cuibăritul speciei în trecut în Cheile Vârghișului, însă nu a putut fi confirmat prin cercetări în teren. Se menționează, că potențialele zone de cuibărit, cum ar fi Cheile Vârghișului sau alte stâncării, cariere dezafectate sunt supuse unui continuu deranj antropic. Zona carierei nu va putea fi utilizată pentru exemplarele solitare (juvenili sau adulți în căutarea unui teritoriu) pentru odihnă și înnoptare. Exclus cuibăritul speciei aici până la dezafectarea carierei.
Caprimulg - Caprimulgus europaeus	Necunoscut	35-60 perechi (date obținute prin extrapolare)	Îmbunătățirea stării de conservare. Cel puțin 150 perechi cuibăritoare, tendință pe termen lung stabilă sau în creștere, fără scădere a tiparului spațial, a intensității utilizării habitatelor. Structură mozaicată a pădurilor prin existența rariștilor, cartarea și protejarea izvoarelor, și zonelor umede mici.	Exploatarea carierei va cauza un impact direct și indirect, dar localizat, eliminând unele zone care pot fi folosite de specie pentru procurarea hranei și pentru odihnă în timpul migrației. Specia se poate reîntoarce după dezafectarea carierei sau sistarea exploatării.
Sfrâncioc roșiatic - Lanius collurio	3-8 perechi (estimare)	3500-4000 perechi	Îmbunătățirea stării de conservare. Cel puțin 7000 perechi, tendință pe termen lung stabilă sau în creștere, fără scădere a tiparului spațial, a intensității utilizării habitatelor.	Starea de conservare din punct de vedere al habitatului și perspectivelor speciei este nefavorabilă. Cea mai mare problema este îndepărtarea tufișului, afectând direct posibilitatea de cuibărit. În perimetrul carierei există tufăriș, tăierea acestuia pentru pregătirea terenului pentru exploatarea va afecta în mod direct perechile care cuibăresc aici. Totuși, numărul mare al perechilor din sit față de câteva perechi afectate, și suprafața întinsă a habitatelor favorabile cuibăritului față de perimetrul restrâns afectat face ca acest impact să nu fie unul semnificativ. Amenințarea reprezentată de tăierile tufișului este unul global, afectând întregul teritoriu al sitului, suprafața carierei fiind proporțional neînsemnată.
Viespar - Pernis apivorus	Necunoscut	55-85 perechi	Îmbunătățirea stării de conservare. Cel puțin 70 perechi. Tendință stabilă sau în creștere pe termen lung, fără scădere a tiparului spațial, a intensității utilizării habitatelor. Suprafața habitatului de cuibărit cel puțin 17965 ha, cel puțin 5 arbori de biodiversitate/ha, cel puțin 7186 ha de păduri mature cu vârste de peste 80 ani în sit.	Specia preferă pădurile bătrâne cu arbori maturi pentru cuibărit, și folosește marginile de păduri, cât și zonele deschise pentru hrănire. Perimetrul carierei nu reprezintă un habitat tipic, astfel nu se preconizează un impact direct asupra speciei.
Ghionoaie sură - Picus canus	Necunoscut	100-200 perechi	Îmbunătățirea stării de conservare. Cel puțin 100 perechi. Tendință stabilă sau în creștere pe termen lung, fără scădere a tiparului spațial, a intensității utilizării habitatelor. Suprafața habitatului de cuibărit cel puțin 17965 ha, cel puțin 5 arbori de biodiversitate/ha, cel puțin 7186 ha de păduri mature cu vârste de peste 80 ani în sit.	Cea mai mare amenințare asupra speciei îl reprezintă tăierea arborilor maturi, atât din păduri, cât de pe malurile râului Homorod și afluenților. Perimetrul carierei nu reprezintă un habitat tipic, astfel nu se preconizează un impact direct asupra speciei.
Ciocănitoare neagră - Dryocopus martius	Necunoscut	45-55 perechi	Îmbunătățirea stării de conservare. Cel puțin 50 perechi. Tendință stabilă sau în creștere pe termen lung, fără scădere a tiparului spațial, a intensității utilizării habitatelor. Suprafața habitatului de cuibărit cel puțin 17965 ha, cel puțin 5 arbori de biodiversitate/ha, cel puțin 7186 ha de păduri mature cu vârste de peste 80 ani în sit.	Cea mai mare amenințare asupra speciei îl reprezintă tăierea arborilor maturi, atât din păduri, cât de pe malurile râului Homorod și afluenților. Perimetrul carierei nu reprezintă un habitat tipic, astfel nu se preconizează un impact direct asupra speciei.
Ciocănitoarea de stejar - Leiopicus medius	Necunoscut / improbabil	280-320 perechi	Îmbunătățirea stării de conservare. Cel puțin 300 de perechi. Tendință stabilă sau în creștere pe termen lung, fără scădere a tiparului spațial, a intensității utilizării habitatelor. Suprafața habitatului de cuibărit cel puțin 17965 ha, cel puțin 5 arbori de biodiversitate/ha, cel puțin 3-4 arbori bătrâni la hectar, 2,3 arbori cu scorburi/ha, menținerea pajiștilor cu stejari și fructifere bătrâni, menținerea lemnului mort pe picior și la sol cel puțin 10 mc/ha.	În locația studiată, pădurile din zona perimetrului sunt mai ales făgete-cărpinete. Altitudinea perimetrului variază între 620-740 m, iar valea se situează la circa 570 m. Astfel, specia nu își găsește condiții optime, apariția ei poate fi doar sporadică. Totodată, pădurea care urmează a fi defrișată este compusă din arboret tânăr. Astfel nu se aduc prejudicii asupra speciei și obiectivelor de conservare.
Huhurez mare - Strix uralensis	Necunoscut	40-45 perechi	Îmbunătățirea stării de conservare. Cel puțin 45 perechi. Tendință stabilă sau în creștere pe termen lung, fără scădere a tiparului spațial, a intensității utilizării habitatelor. Suprafața habitatului de cuibărit cel puțin 17965 ha, cel puțin 5 arbori de biodiversitate/ha, cel puțin 7186 ha de păduri mature cu vârste de peste 80 ani în sit.	Cea mai mare amenințare asupra speciei îl reprezintă tăierea arborilor maturi din păduri. Perimetrul carierei nu adăpostește păduri bătrâne. Totuși, specia poate suferi datorită impactului antropic, zgomotului și vibrațiilor reprezentate de utilaje și pușcări.
Barză neagră - Ciconia nigra	Necunoscut	5-7 perechi	Menținerea stării de conservare. Cel puțin 7 perechi. Tendință stabilă sau în creștere pe termen lung, fără scădere a tiparului spațial, a intensității utilizării habitatelor. Suprafața habitatului de cuibărit cel puțin 17965 ha, cel puțin 5 arbori de biodiversitate/ha, cel puțin 7186 ha de păduri mature cu vârste de peste 80 ani în sit.	Specia cuibărește în Cheile Vârghișului. Poate frecventa perimetrul studiat în mod ocazional, în căutarea hranei. Perimetrul studiat nu reprezintă o zonă importantă pentru specie, însă, fiind foarte sensibilă la deranjul uman, specia poate suferi datorită impactului antropic, zgomotului și vibrațiilor reprezentate de utilaje și pușcări.

În fișa standard al sitului ROSPA0027 Dealurile Homoroadelor sunt menționate un număr de 32 specii de păsări, cu statut de conservare favorabilă (12) sau satisfăcătoare (20). Dintre acestea, un număr de 13 specii utilizează habitate care se pot observa și în imediata vecinătate a amplasamentului, de aceea au fost selectate pentru analize detaliate.

Sfrânciocul roșiatic (Lanius collurio), care cuibărește în imediata vecinătate a carierei, indivizii speciei fiind observați regulat și în interiorul amplasamentului în zone de pajiște cu tufișuri (fără o legătură specifică cu stâncării). Acesta este singura specie care utilizează pentru cuibărit și hrănit suprafețe din interiorul carierei și care are exemplare care temporar pot depinde de aceste habitate. Prin redeschiderea și exploatarea carierei 1-2 perechi din această specie vor fi afectate (impact indirect) și nu este exclus să se strămute dincolo de locul activităților principale. Acest impact indirect poate afecta 1 sau 2 perechi, adică sub 0,1 % din populația sitului, și acestea numai temporar.

S-a constatat prezența prezența a 2 exemplare juvenile de șoim călător (Falco pregrinus), încă incomplet zburătoare și independente, fapt care confirmă zona respectivă ca locație de cuibărire a speciei. Cuibul este localizat aproximativ la mijlocul celui mai înalt perete vertical, având coordonatele aproximative Lat. 46.141720, Long. 25.512228, aflându-se la o altitudine de aprox. 694 de metri (vezi imaginea de mai jos, zona marcată cu chenar roșu).

În afara de aceste specii, alte 2 specii pot apărea regulat în zona amplasamentului. Aceste specii sunt: Caprimulgus europaeus și Picus canus. Cu toate că aceste specii nu cuibăresc pe amplasament, sau în imediata vecinătate, indivizi ai acestor specii pot frecventa stâncăriile sau pajiștea din zonă. Cu toate că nu depind de suprafețele din amplasament, aceste specii pot utiliza temporar resursele (Caprimulgus europaeus și Picus canus) sau formațiunile stâncoase (Falco peregrinus – ptr. repaus). Nu există un impact direct, însă poate exista un impact indirect (deranj) nesemnificativ asupra activității acestor specii.

Având în vedere că celelalte specii de păsări de interes comunitar utilizează alte habitate decât cele prezente pe amplasament nu există nici un impact direct sau indirect asupra populațiilor prezente în sit. Tot așa nu există nici impact rezidual sau cumulativ cu alte proiecte.

• luarea în considerare a impactului direct, indirect şi cumulat cu al celorlalte activităţi existente în zonă etc./cumularea impactului cu impactul altor proiecte existente şi/sau aprobate.

Vecinătăţile zonei proiectului analizat sunt reprezentate de terenuri agricole, categoria de folosinta păsune, si terenuri impadurite. Nu sunt cunoscute proiecte similare sau alte tipuri de proiecte cu intenția de a fi executate în zonă. Cea mai apropiată localitate fata de obiectivul analizat este localitatea Vârghis, la distanta de peste 2 km, impactul generat de activitatea din cariera fiind astfel practic insesizabil asupra conditiilor de viata din localitate.

Având in vedere cele de mai sus se consideră o valoare neutră a impactului cumulativ pe amplasament, nu sunt estimate elemente de impact negativ cu acţiune cumulativă care să fie susceptibile de generarea de depăsiri ale valorilor limita admise pentru indicatorii de mediu.

III. Concluziile Raportului privind impactul asupra mediului (inclusiv ale studiului de evaluare adecvată, studiului de evaluare a impactului asupra corpurilor de apă şi a politicii de prevenire a accidentelor majore sau raportului de securitate, după caz) şi măsurile pentru prevenirea, reducerea şi, unde este posibil, compensarea efectelor negative semnificative asupra mediului:

• măsuri în timpul realizării proiectului (se vor preciza pentru: apă, aer, sol, subsol, biodiversitate/arii naturale, zgomot, vibraţii, radiaţii, deşeuri, risc pentru sănătate, peisaj, patrimoniu cultural şi istoric, resurse naturale etc.) şi efectul implementării acestora;

Apă

Lucrările de de exploatare a calcarului în cariera Vârghiș nu constituie surse semnificative de poluare a apelor de suprafață sau subterane. Pentru limitarea impactului asupra apelor de suprafata si subterane din zona se vor lua o serie de masuri:

- prin nivelarea vetrei carierei cu buldozerul se va urmari realizarea unei pante de scurgere naturala a apelor meteorice, in canalul deversor existent pe conturul perimetrului; in capatul acestuia, inainte de intrarea in emisar se va executa un decantor cu filtru de nisip;

- se vor executa lucrari de drenare la baza depozitului de sol prin santuri sapate in terenul de baza, cu scurgere asigurata;

- intervenţia rapidă cu absorbanţi în cazul scurgerilor accidentale de carburanţi şi lubrefianţi,

- schimburile de ulei ale utilajelor şi alimentarea cu carburant se vor face în afara amplasamentului. În cazul în care acest lucru nu este posibil, dat fiind specificul unor utilaje, se vor lua măsuri speciale/suplimentare de prevenire, ca de ex. amplasarea de tăvi colectare, etc

- asigurarea unei stări funcţionale bune a utilajelor şi vehiculelor, în scopul evitării scurgerii de hirocarburi

- vidanjarea toaletelor ecologice şi transportul apelor uzate la o staţie de epurare, de către firme special autorizate

- resturile menajere sau reziduurile de orice natura se vor transporta pe masura acumularii lor in containere (ce vor fi amplasate pe o platforma betonata), de unde vor fi valorificate/eliminate de catre o societate autorizata;

- uleiurile minerale uzate vor fi recuperate in recipienti metalici care vor fi depozitate pe platforma betonata special amenajata (pana la predarea catre unitati specializate);

- solul impregnat accidental cu hidrocarburi va fi recuperat si depozitat in habe (butoaie) metalice care vor fi transportate spre decontaminare

Aer

Impactul potențial asupra factorului de mediu aer poate fi semnificativ prin emisiile de pulberi și gaze rezultate de la utilajele care operează numai în perimetrul carierei. Emisiile de noxe gazoase şi pulberi în suspensie specifice activităţilor miniere sunt:

- gazele de combustie de la arderea motorinei în motoarele Diesel ale utilajelor şi autobasculantelor care activează în carieră. Gazele de eşapament evacuate conţin CO, SO2, NOx, HC (hidrocarburi nearse), CO2, COV, pulberi, etc.

- noxe gazoase de la operaţia de împuşcare a găurilor de sondă cu explozivi. Conţin CO, NOx dar şi SO2. Pot fi generate şi cantităţi mici de hidrocarburi nearse dar nu prezintă o emisie semnificativă. Emisii nesemnificative sunt şi cele de hidrogen sulfurat, acid cianhidric, amoniac si plumb. Descompunerea explozivilor generează şi pulberi dar acestea sunt neinsemnate cantitativ în comparaţie cu pulberile generate de dislocarea rocilor.

- pulberi în suspensie generate de activitatea minieră - praf antrenat de pe suprafeţele expuse la vânt (în special în perioadele secetoase), din circulaţia autovehiculelor de trasport a minereului şi a sterilului, din operaţia de derocare/împuşcare a masei miniere.

Măsuri de diminuare a impactului:

- Folosirea metodei de împuşcare cu microîntârziere în cazul exploziilor. Cu toate ca nu sunt concentratii periculoase de praf la perforarea gaurilor, se recomanda folosirea dispozitivelor de umectare;

- Roca prelucrată în staţia de concasare-sortare va fi umectată cu apă, în perioadele secetoase.

- În perioadele secetoase/calduroase vor fi umectate drumurile de transport din carieră cu ajutorul unui autostropitor.

- Verificarea periodică şi întreţinerea corespunzătoare a stării drumurilor;

- Reducerea vitezei autovehiculelor pe porţiunile de drum generatoare de pulberi şi praf;

- Oprirea motoarelor vehiculelor atunci când acestea nu sunt implicate în activităţi;

- Folosirea numai a utilajelor şi autovehiculelor cu verificarea tehnică la zi;

- Acoperirea depozitelor de materiale de construcţie pulverulente/ depozitarea în recipiente etanşe, după caz, transportul axestora cu mijloace de transport acoperite

- Utilizarea de vehicule și utilaje mobile motorizate cu emisii reduse de poluanți și conformarea emisiilor acestora cu reglementările în vigoare.

În concluzie activitatea desfăşurată în cadrul obiectivului nu va afecta localităţile învecinate, în raport cu perioada anterioară de funcţionare. Prin folosirea unor tehnologii moderne şi respectarea normelor, impactul rezidual va fi mult diminuat.

Sol/ Subsol

Sursele potentiale de poluare pentru sol si subsol, in urma desfasurarii activitatii, sunt:

- pulberi in suspensie, gaze de esapament (SOx, CO2, CO, CH4, COV, etc.) datorate activitatilor de pe amplasamentul obiectivului;

- impactul fizic, indepartarea solului de pe suprafata amplasamentelor cu lucrari miniere si complementare;

- scurgerile accidentale de combustibil si lubrifianti la alimentarea utilajelor sau la executia lucrarilor de revizii si reparatii;

- managementul deseurilor.

Măsuri de protecţie a solului şi subsolului

- respectarea elementelor geometrice ale treptei de util: înălţime, lăţime, unghi de taluz şi întreţinerea şanţurilor de gardă şi a rigolelor, pentru evitarea antrenării materialului din amonte şi a alunecărilor de teren;

- urmărirea în timp eventualelor fisuri apărute în terenul limitrof ca urmare a exploziilor din carieră;

- diminuarea la minimum a pierderilor aferente procesului de exploatare si transport ale agregatelor minerale;

- depozitarea provizorie a pamântului excavat si a sterilului se va realiza pe suprafete cat mai reduse;

- solul indepartat de pe suprafata amplasamentelor, daca este cazul, se va decapa, selecta si depozita in depozitul temporar de sol din care se vor prelua cantitatile necesare pentru refacerea terenului si executarea de lucrari de protectie si conservare in timp;

- pentru limitarea poluarii accidentale si indepartarea riscurilor, reviziile şi reparaţiile utilajelor se vor face periodic conform graficelor şi specificaţiilor tehnice la societăţi specializate, iar alimentarea cu combustibil se va face numai în zone special amenajate acestui scop;

- platformele din incinta se vor mentine curate, in special rigolele perimetrale in vederea colectarii apelor pluviale;

- canalele si rigolele de protectie si colectare ape pluviale de la depozite de steril si drumuri tehnologice se vor intretine in permanenta conform prevederilor din proiectul tehnic;

- deseurile (altele decat cele miniere) rezultate din activitate vor fi colectate separat in vederea valorificarii/eliminarii de catre societati specializate;

- instruirea personalului care executa lucrari de reparatii si intretinere, in vederea prevenirii poluarii solului;

- constituirea unui depozit cu materiale pentru interventia de urgenta in cazul unor poluari accidentale a solului;

- eventualele scurgeri accidentale de produse petroliere vor fi colectate şi îndepărtate cu materiale absorbante, iar solul poluat va fi colectat şi depozitat separat fiind eliminat printr-o societate autorizată, care se ocupă de depoluarea solurilor contaminate.

Biodiversitate/arii protejate

Având în vedere că activitatea este planificată într-o carieră abandonată cu habitate antropizate, nu se constată fragmentare nouă de habitate importante ptr. specii de păsări de interes comunitar. Aceste alterări de habitate nu vor rezulta nici în reducerea, dispariția sau înlocuirea vreunei specii sau populații ale vreunei specii de păsări de interes comunitar prezente în sit.

Conform studiului EA, implementarea proiectului va avea un impact negativ indirect (deranj), asupra a două specii de păsări de interes comunitar: Lanius collurio și Falco peregrinus. Proiectul va afecta temporar aproximativ 0-0,06% din populația de Lanius collurio din sit. Acest impact va fi redus ca suprafață (în zona de pajiște care va fi alterată) și temporar (numai pe perioada de derulare a explorării acelei suprafețe). Biodiversitatea din zonă va fi monitorizată de către personal specializat asigurându-se o permanentă informare şi colaborare cu ANANP Covasna și APM Covasna.

În zona de localizarea a cuibului de Falco peregrinus (Lat. 46.141720, Long. 25.512228), respectiv pe peretele vertical de deasupra ultimei terase (a 5-a), vor fi interzise orice fel de lucrări care ar pune în pericol existența speciei (lucrări de explorare, de exploatare etc). Suplimentar, dată fiind biologia speciei, se impun anumite măsuri restrictive temporare privind activitatea în carieră. Specia are o perioadă extrem de sensibilă la începutul sezonului de reproducere, respectiv o perioadă relativ sensibilă până la zborul puilor (când aceștia devin independenți și părăsesc zona carierei). Date fiind aceste aspecte, calendarul lucrărilor trebuie să țină cont de următoarele măsuri, astfel:

Perioada	Tip	Măsuri pentru reducerea impactului
15 Feb – 30 Apr	Foarte sensibilă	Se restricționează orice fel de activități în carieră, inclusiv transportul materialului existent.
1 Mai – 30 Iun	Sensibilă	Sunt permise doar lucrări de transport a agregatelor deja existente în carieră (încărcare și transport). Sunt interzise lucrări care presupun folosirea explozibililor sau a excavărilor suplimentare.
1 Iul – 14 Feb	Normală	Sunt permise orice lucrări, cu excepția celor de pe ultima terasă, unde este localizat cuibul.

Zgomot și vibrații

Sursele de zgomot discontinuu sunt reprezentate de activitățile de derocare tipice, funcționae stației de concasare-sortare, transport. Tehnica de derocare, pe lângă generarea de zgomot şi vibraţii, implică producerea fenomenului de suprapresiune atmosferică (suflu aerian). De asemenea există riscul de aruncare a rocilor. Măsuri de diminuare a impactului:

- alegerea unor echipamente de munca adecvate, care să emita, tinând seama de natura activitatii desfasurate, cel mai mic nivel de zgomot posibil, inclusiv posibilitatea de a pune la dispoziţia lucrătorilor echipamente care sa respecte cerinţele legale al căror obiectiv sau efect este de a limita expunerea la zgomot;

- pentru reducerea disconfortului sonor datorat functionarii utilajelor, in perioada de executie a lucrarilor de exploatare, se recomanda ca programul de lucru sa nu se desfasoare pe timpul noptii, ci doar in perioada de zi, intre orele 06,00 – 20,00;

- reducerea vitezei de circulatie si a capacitatii de transport pe drumurile publice;

- spargerea mecanică ar trebui să fie utilizată, în cazul în care este posibil, pentru a evita sau reduce la minim utilizarea de explozivi;

- utilizarea unor planuri de puşcare specifice, proceduri de încărcare şi rate de puşcare corecte, detonatoare cu întârziere/micro-întârziere sau electronice, şi teste specifice de puşcare în situ (folosirea iniţierii în gaura de puşcare cu detonatoare cu întârziere scurtă) îmbunătăţeşte fragmentarea şi reduce vibraţiile la sol;

- proiectarea adecvată a fundaţiilor concasoarelor primare şi a altor surse semnificative de vibraţii.

Dacă în timp se va considera că este necesar, emisiile de zgomot pot fi reduse cu următoarele măsuri suplimentare:

- Implementarea incintei şi a placării instalaţiilor de prelucrare;

- Instalarea unor bariere de sunet adecvate şi/sau izolatoare de zgomot, cu incinte şi perdele la sau în apropierea echipamentului sursă (de exemplu, concasoare, mori şi ciururi);

- Instalarea de bariere naturale în limitele facilitaţilor miniere, cum ar fi perdelele de vegetaţie sau bermele de sol;

Radiații

Radiatiile electromagnetice pot sa apara, generate de echipamentele de lucru, insa intensitatea acestora este nesemnificativa, inclusiv in imediata apropiere a sursei, efectul acestora nu va fi resimtit nici macar in incinta exploatarii;

Deșeuri

Deseuri rezultate de la exploatarea în carieră

Nr. crt.	Cod deșeu	Denumire deșeu
1	01 01 02	deşeuri de la excavarea minereurilor nemetalifere
2	01 03 08	deşeuri sub forma de praf şi pulberi, altele decât cele specificate la 01 03 07
3	01 04 08	deşeuri de pietriş şi spărturi de piatră, altele decât cele specificate la 01 04 07

Aceste deseuri au caracteristicele fizice si chimice ale componentelor lor pe care le reprezintă (calcare) si nu au nevoie de nici o tratare din punct de vedere al poluării mediului, ele nefiind toxice si/sau periculoase, fiind încadrate în categoria deșeurilor inerte.

Deşi identificate ca deşeuri, aceste materiale vor fi refolosite în proportie de 100% pentru refacerea terenurilor și reinstalarea vegetaţiei pe porţiunile excavate ale amplasamentului pe toată perioada de funcționare a exploatării

Din activitățile anexe rezultă și alte categorii de deșeuri în cantități reduse:

baterii şi acumulatori uzaţi (cod 16 06 05);
deşeuri menajere şi asimilabil menajere rezultate din activitatea socială a personalului implicat în realizarea lucrărilor (cod 20 03 01);
uleiuri uzate (cod 13 02 08);
îmbrăcăminte de protecţie ( cod 15 02 03).

Deșeurile de la întreținerea utilajelor nu se vor genera pe amplasament. Utilajelor i se vor asigura reparațiile și reviziile în afara amplasamentului, în locații autorizate în acest sens.

Risc pentru așezările umane, sănătate având în vedere distanța considerabilă (peste 2 km) față de zonele locuite dintre amplasament și zonele locuite, riscul este nesemnificativ.

Peisaj: datorită faptului că în perimetrul studiat a existat activitate minieră, peisajul este dominat de aspectul fostei cariere închise și neecologizate dar pe care s-a instalat spontan vegetatia. La scară locală (în limitele zonei de influenţă a proiectului), impactul asupra peisajului va fi semnificativ, prin schimbarea folosinţei tradiţionale a terenurilor, modificarea topografiei şi a vegetaţiei.

Prin realizarea exploatării la suprafață a calcarului va avea loc o modificare permanentă a peisajului din zonă. Lucrările de refacere a zonei după încetarea exploatării vor diminua/ atenua efectele asupra peisajului zonal, vegetația se va reinstaura pe versanții carierei dar caracterul actual al peisajului, pe întreg amplasamentul, va fi permanent modificat prin dezvoltarea exploatării miniere.

Patrimoniu cultural si istoric: obiectivul de investiţii nu va afecta condiţiile etnice şi culturale din zonă. In imediata vecinătate a carierei Vârghiș nu sunt aşezări umane, monumente istorice, obiective de patrimoniu cultural, etnic sau arhitectonic, zone de interes tradiţional sau alte obiective care să necesite protecţie.

Resurse naturale: volumul total al rezervelor + resurselor de calcar industrial şi de construcţii, determinat cu metoda secțiunilor verticale paralele și delimitate prin perimetrul avizat în Licența de exploatare pentru suprafața de 0,496 kmp, este de 8.159.316 mc. Strict referitor la perimetrul analizat de 81200 mp, cantitatea preconizată a extrasului geologic pe 20 ani va fi de 5400000 tone, volumul de calcare industriale şi de construcţii fiind de 2 000 000 mc.

• Măsuri pentru închidere/demolare/dezafectare şi reabilitarea terenului în vederea utilizării ulterioare, precum şi efectul implementării acestora.

La închiderea perimetrului de exploatare nu vor exista construcţii menite a fi dezafectate. Lucrarile prevazute a fi efectuate pentru refacerea amplasamentului sunt:

Închiderea sistemelor de depozitare a sterilelor

Inchiderea definitivă a acestor halde se va face odata cu inchiderea amplasamentului. O parte din deseul minier rezultat pe perioada functionarii carierei va fi utilizat la refacerea terenurilor afectate de exploatare si la reabilitarea drumurilor de acces din cariera.Pe parcursul exploatarii se vor efectua, etapizat lucrari de inchidere a zonelor exploatate, prin copertare si recultivare, cu utilizarea deseului de sol decopertat.

Pe măsura opririi extragerii calcarelor pe treptele de exploatare, de sus în jos se va trece la nivelarea platformelor şi taluzelor acestora, acoperirea suprafeţelor orizontale cu sol vegetal, precum şi însămânţarea pe berme, întregii suprafeţe frontale a carierei cu seminţe de ierburi perene, etc.

Lucrări pentru stabilizarea versantilor naturali

Pentru protejarea masivului din zona adiacenta a perimetrului de exploatare se vor lua masuri de evitare a activarii si dezvoltarii fisurilor naturale preexistente, precum si pentru eliminarea posibilitatii de aparitie de noi fisuri artificiale. In acest sens se vor intreprinde urmatoarele:

- se va evita supraincarcarea artificiala a bermei superioare treptei de exploatare;

- se vor elimina socurile seismice date de explozivi, controland derocarile prin adaptarea impuscarilor cu microintarzieri si prin ecranarea masivului in care se propaga undele seismice.

- se vor limita vibratiile produse de functionare a utilajelor din cariera la un nivel nepericulos pentru stabilitatea taluzurilor;

- se va mentine in permanenta panta taluzurilor in limite normale de siguranta;

- se vor evita total infiltratiile prin apa, prin executia unor drenuri de apa pe berme si vatra carierei (sau se va asigura un unghi de scurgere naturala a vetrei) pentru eliminarea apelor in cazul unor precipitatii abundente; va fi realizata, cu ajutorul buldozerului, o panta de cca 10 % a vetrei carierei pentru asigurarea scurgerii naturale a apei din precipitatii, spre santul drenor principal, surplusul de apa din precipitatii fiind dirijat catre separatorul gravitational.

Lucrari de asigurarea stabilitatii taluzurilor treptelor carierei

Pentru asigurarea stabilitatii taluzurilor treptele de cariera, se va asigura un unghi de taluz, care sa conduca la evitarea surparilor. Astfel avându-se in vedere inaltimea treptelor din cariera, se va asigura :

- treapta cu h = 20 m inaltime – un unghi de taluz de cca α = 75⁰ - 80⁰;

- treapta in stationare(de scurta durata) - unghiul de taluz maxim de α = 75⁰;

- unghiul de taluz al marginii de exploatate a carierei va fi de β(y)fmax= 65⁰;

- in cazul constatarii unor fenomene de instabilitate a taluzurilor, se vor lua masuri de stabilizare cu ancore sau cabluri pretensionate.

Lucrari de rambleiere a excavatiilor

Dupa terminarea activitatii de extractie din cariera, suprafata se va rambleia cu sterilul rezultat din procesul de exploatare. Rambleierea suprafetei afectate prin exploatare va fi prima faza de reconstructie ecologica a zonei.

Lucrari pentru ecologizarea haldelor de steril

Dupa finalizarea lucrarilor de extractie, dupa relocarea intregii cantitati de steril se vor executa lucrari de ecologizare pe terenurile rambleiate, respectiv copertare cu sol vegetal din depozitul de sol sau din surse externe, pe terenul amenajat (strat de cca 20cm) si insamantarea terenurilor cu ierburi perene. Deasemenea, intreaga cantitate de sol recuperata din decopertare va fi utilizata dupa incheierea lucrarilor de exploatare la reconstructia ecologica finala.

Lucrari de decontaminare a terenurilor

Nu sunt prevazute lucrari de decontaminare a terenurilor din cadrul perimetrului de exploatare. În cazul in care vor aparea scurgeri accidentale de carburanti sau uleiuri, se va actiona cu material absorbant tip Spill Sorb. La reconstructia ecologica finala se vor executa decontaminarea terenurilor in cazul in care se constata infestarea cu poduse petroliere.

Lucrari de resolificare a terenurilor

Sterilul din depozitul temporar va fi relocat la sfarsitul lucrarilor de exploatare in ampriza carierei, pe vatra, pentru rambleierea suprafetei, ca strat suport pentru solul vegetal. Asternerea solului vegetal se va face in straturi de 0,20 m pe toate suprafetele amenajate din zonele afectate de excavatii. Solul vegetal va fi preluat din depozitul temporar sau din depozite de imprumut din zona.

Lucrari pentru refacerea vegetatiei (plantari, inierbari)

Pentru refacerea vegetatiei, suprafetele afectate de excavatii, incinta de organizare de santier, si suprafetele ocupate cu depozite de steril din perimetrul minier vor fi inierbate. Pentru inierbare se vor utiliza seminte de ierburi perene autohtone. Nu vor fi folosite specii de plante incadrate ca fiind invazive sau cu un potential invaziv ridicat precum: Ailanthus altissima (cenuser), Robinia pseudoacacia (salcam), etc.

Prin executia acestor lucrari se urmareste pe de o parte sa se armonizeze suprafata terenurilor ecologizate cu cadrul natural inconjurator iar pe de alta parte se va asigura cresterea stabilitatii terenului si evitarea fenomenului de eroziune de la suprafata. Avand in vedere utilizarea ulterioara a terenurilor redate circuitului natural, după finalizarea activităţii de exploatare a rocilor utile, se va avea in vedere faptul ca este necesar ca prin intermediul lucrarilor de refacere să se asigure compatibilitatea peisagistică, structurală şi funcţională cu sistemele ecologice învecinate.

Măsuri de reducere a impactului proiectului asupra climei şi/sau, după caz, măsurile adaptate privind vulnerabilitatea proiectului la schimbările climatice.

Nu este cazul, activitatea nu este generatoare de gaze cu efect de seră, indirect sau direct, altele decât monoxidul și dioxidul de carbon provenit de la gazele de ardere a motorinei.

Măsurile prevăzute în Avizul de gospodărire a apelor nr. 52/24.08.2023 emis de Administrația Bazinală de Apă Olt:

Pe perioada executării lucrarilor de exploatare se vor lua toate măsurile care se impun pentru evitarea poluarii apelor de suprafață, pentru protecția factorilor de mediu, a zonelor apropiate și se va respecta întocmai tehnologia de execuție prezentată în documentație, luându-se măsuri de prevenire și combatere a poluărilor accidentale;
Pe întreaga perioadă de execuție a lucrărilor, repararea utilajelor și a mijloacelor de transport se va face numai în afara zonei de influență a apelor;
Să nu afecteze de nici un fel construcțiile din zona de influență a lucrărilor de extracție, transport precum și la transportul utilajelor de lucru; eventuale pagube produse asupra construcțiilor vor fi remediate în termen de max. 15 zile de la data producerii;
Să delimiteze perimetrul de exploatare prin borne fixe;
Pentru perioada de execuție a lucrărilor, titularul are obligația legală de a întocmi planul de prevenire și combatere a poluărilor acidentale și de dotare minimală a punctului de lucru cu mijloace și materiale de intervenție; acest plan se va înainta la SGA Covasna și APM Covasna;
Orice poluare accidentală produsă va fi anunțată în timp util la dispecerat ABA Olt și SGA Covasna și se va respecta decizia privind măsurile de remediere propuse;
În cadrul organizării de șantier vor fi amplasate WC-uri ecologice; pentru întreținerea periodică a acestora se va încheia un contract cu o firmă autorizată;
La încetarea activităţii de extragere a agregatelor minerale, beneficiarul va lua măsuri de integrare în ecosistem a perimetrului exploatat.

IV. Condiţii care trebuie respectate, inclusiv cele prevăzute în Avizul de gospodărire a apelor nr. 52/24.08.2023

1. În timpul realizării proiectului (exploatării agregatelor minerale):

a) condiţii de ordin tehnic cerute prin prevederile actelor normative specifice (naţionale sau comunitare), după caz;

Se va respecta legislaţia specifică pentru proiectele din domeniul carierelor şi exploataţiilor miniere de suprafaţă:

● OM 202/2881/2348 din 4 decembrie 2013 pentru aprobarea Instrucţiunilor tehnice privind aplicarea şi urmărirea măsurilor stabilite în planul de refacere a mediului, în planul de gestionare a deşeurilor extractive şi în proiectul tehnic de refacere a mediului, precum şi modul de operare cu garanţia financiară pentru refacerea mediului afectat de activităţile miniere.

● OM 125 din 15 februarie 2011 pentru modificarea şi completarea Instrucţiunilor tehnice privind eliberarea permiselor de exploatare aprobate prin Ordinul preşedintelui ANRM nr. 94/2009.

● OM 142 din 20 septembrie 2010 pentru modificarea Instrucţiunilor tehnice privind eliberarea permiselor de exploatare, aprobate prin Ordinul preşedintelui ANRM nr. 94/2009.

● OM 15 din 15 ianuarie 2010 privind modificarea şi completarea Metodologiei de atestare a competenţei tehnice a persoanelor juridice care întocmesc documentaţii şi/sau execută lucrări de cercetare geologică, lucrări de exploatare a petrolului şi a resurselor minerale şi de expertizare, precum şi a persoanelor fizice care întocmesc documentaţii şi/sau execută lucrări de cercetare geologică şi de expertizare, aprobată prin Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale nr. 122/2006.

● OM 47 din 14 martie 2008 pentru aprobarea Instrucţiunilor tehnice privind elaborarea şi avizarea programelor anuale de exploatare.

● OM 197 din 13 noiembrie 2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind executarea lucrărilor de cadastru de specialitate în domeniul extractiv minier.

● HG Nr. 1208 din 14 octombrie 2003 privind aprobarea Normelor pentru aplicarea Legii minelor nr. 85/2003.

● Legea minelor nr. 85/2003 cu modificările şi completările ulterioare.

● OM 187 din 5 noiembrie 2002 pentru aprobarea Criteriilor privind conţinutul documentaţiilor pentru metodele de exploatare cadru în mine şi cariere/balastiere.

● OM 116 din 17/18 septembrie 1998 privind aprobarea Instrucţiunilor tehnice pentru închiderea minelor/carierelor.

b) condiţii de ordin tehnic care reies din raportul privind impactul asupra mediului, studiul de evaluare adecvată;

Perimetrul de exploatare va fi delimitat prin borne fixe. Unghiul de taluz proiectat nu va depăşi 70°, iar la fiecare treaptă se va păstra o bermă de siguranţă, care are rol multiplu: protejează exploatarea la zi împotriva surpării treptelor a căror exploatare a fost terminată, împiedică rostogolirea bucăţilor de rocă care se pot desprinde din treptele superioare şi favorizează posibilitatea de reecologizare a suprafeţei exploatate. Lăţimea bermei de siguranţă dintre treptele de carieră va fi de 5 m, lăţime care asigură siguranţa stabilităţii versantului şi siguranţa muncii în carieră.

Întretinerea si functionarea la parametri normali a mijloacelor de transport, utilajelor de extractie, precum si verificarea periodica a starii de functionare a acestora, astfel incat sa fie atenuat impactul sonor;

Utilajele si masinile existente vor fi echipate cu dispozitive de esapare a gazelor (tobe) in stare buna de functionare, care sa conduca la diminuarea zgomotului in timpul functionarii motorului.

La limita incintei nivelul de zgomot se va încadra în limitele STAS 10009 – 2017, valoare admisibilă 65 dB(A), Din punct de vedere al zgomotului la locul de muncă, limita maximă admisă în apropierea utilajelor este de 87 dB(A) conform HG 493/2006;

Solul fertil/vegetal decopertat se va halda separat, temporar și va fi utilizat ca ultim strat în refacerea amplasamentului.

Se va realiza și implementa un Plan de prevenire și combatere a poluării accidentale.

În conformitate cu prevederile OUG 68/2007 privind răspunderea de mediu cu referire la prevenirea şi repararea prejudiciului asupra mediului, aprobată prin Legea 19/2008 şi modificată prin OUG nr.15/2009, în cazul unei ameninţări iminente cu un prejudiciu asupra mediului, operatorul este obligat să ia imediat măsurile preventive necesare şi în termen de 2 ore de la luarea la cunoştinţă a apariţiei ameninţării să informeze APM Covasna, Comisariatul Judeţean Covasna al Gărzii Naţionale de Mediu, SGA Covasna, Centrul Județean pentru Protecția Naturii și ANANP – Serviciul Teritorial Covasna.

c) condiţiile necesare a fi îndeplinite în timpul organizării de şantier (de exemplu, interzicerea amplasării organizării de şantier în interiorul ariilor naturale protejate şi altele);

Pe perioada activităţii de exploatare, pe amplasament se va constitui o zonă de organizare a activităţii care asigura conditii de desfasurare a activitatii miniere pentru perimetrul de exploatare Vârghiș, situata în partea nordică a perimetrului formată din: birou şef şantier şi personal tehnic constând dintr-o baracă de șantier, grup social pentru muncitori, grupuri sanitare ecologice, post pentru prevenirea şi stingerea incendiilor, platforma tehnologică pentru utilajele mobile din dotare și pentru produsele finite.

d) respectarea normelor impuse prin legislaţia specifică din domeniul calităţii aerului, managementul apei, gestionării deşeurilor, zgomot, protecţia naturii;

OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
OUG nr. 57/2007, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
Legea nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului;
OUG 92 din 19 august 2021 privind regimul deşeurilor aprobată cu completări și modificări prin Legea nr. 17/2023;
Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător;
prevederile impuse prin STAS 12574/1987 care stabilește concentrațiile maxime admisibile ale unor substanțe în aerul atmosferic din zonele protejate
Legea Apelor 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare și a prevederilor H.G. nr.188/2002, cu modificările şi completările ulterioare pentru aprobarea normelor privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate;
Ord. MS 119/2014 pentru aprobarea Normelor de igienă şi sănătate publică privind mediul de viaţă al populaţiei cu modificările şi completările ulterioare (*actualizat*);
OUG nr. 68/2007 privind răspunderea de mediu, cu modificările şi completările ulterioare;
Ord. MAPPM nr. 756 din 3 noiembrie 1997 (*actualizat*) pentru aprobarea Reglementării privind evaluarea poluării mediului;
Are obligația de a întreține drumurile de acces utilizate și de a nu restricționa accesul către proprietățile învecinate (terenuri agricole) pe care le deservesc acestea;
Deşeurile se colectează selectiv şi vor fi predate pentru tratare/valorificare/eliminare către societăţi autorizate să execute aceste operaţii, pe bază de contract sau comandă, păstrând evidenţa cantităţilor de deşeuri predate, pe tipuri de deşeuri şi cu menţiunea firmei care a preluat aceste deşeuri; Se interzice depozitarea necontrolată a deşeurilor, substanţelor poluante de orice fel.

e) condiții prevăzute în Avizul de gospodărire a apelor nr. 52/24.08.2023 emis de Administrația Bazinală de Apă Olt:

Se interzice spălarea în cursuri de apă și pe malurile acestora a vehiculelor, a altor utilaje și agregate mecanice, precum și a ambalajelor sau obiectelor care conțin substanțe periculoase;
Se interzice evacuarea de ape uzate și/sau neepurate în apele subterane sau pe terenuri;
Se interzice aruncarea sau introducerea în orice mod, în albiile cursurilor de apă, în cuvetele lacurilor sau ale bălților, în zonele umede, precum și depozitarea pe malurile acestora a deșeurilor de orice fel;
Se interzice utilizarea de canale deschise de orice fel pentru evacuările ori scurgerile de ape fecaloid-menajere sau în conținut periculos;
Să respecte prevederile Legii fondului funciar nr. 18 din 19.02.1991 (republicata), art. 92, alin. 2, respectiv documentația tehnică în vederea obtinerii autorizatiei de gospodarire a apelor sa conțină și scoaterea temporară a perimetrului temporar de exloatare din circuitul agricol;

f) condiții prevăzute în avizul ANANP Serviciul Teritoral Covasna nr. 9/ST CV/11.08.2023 în calitate de administrator al sitului Natura 2000 ROSPA0027 Dealurile Homoroadelor:

Se vor respecta prevederile Regulamentului și Planului de management al ariei naturale protejate ROSCPA0027 Dealurile Homoroadelor, aprobate prin Ordinul Ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor nr. 996/2016;
Se vor respecta măsurile din regulamentul și planul de management al ariei naturale protejate ROSPA0027 Dealurile Homoradelor, aprobat prin Ordinul Ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor nr. 996/2016;
Se vor respecta Obiectivele de conservare specifice definite prin parametrii și valori țintă pentru speciile prioritare aflate în ROSPA0027 Dealurile Homoroadelor, aprobat prin decizia 539/05.11.2020 de către Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate;
În ROSPA0027 Dealurile Homoradelor sunt interzise: activitățile care pot să genereze poluarea sau deteriorarea habitatelor speciilor de interes comunitar, precum și perturbări ale speciilor de păsări, pentru care a fost desemnată aria naturală protejată, atunci când aceste activități au un efect semnificativ, având în vedere obiectivele de protecție și conservare a speciilor;
Pentru speciile de păsări de interes comunitar de pe raza ariei protejate sunt interzise: recoltarea, capturarea, distrugerea, uciderea sau vătămarea și orice alte forme legate de acestea ale exemplarelor, aflate în mediul lor natural, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic;
Se vor respecta toate măsurile necesare menținerii stării de conservare favorabilă a speciilor pentru care a fost declarată aria naturală protejată ROSPA0027 Dealurile Homoradelor;
Deoarece în anul 2023 s-a constatat prezența șoimului călător (Falco peregrinus), specie care utilizează zona ca loc de cuibărire, se impun anumite măsuri restrictive pentru a asigura protecția acestei specii. Zona de localizarea a cuibului, respectiv pe peretele vertical de deasupra ultimei terase, trebuie interzise orice fel de lucrări care ar pune în pericol existența speciei (lucrări de explorare, de exploatare, etc.) Astfel, această parte a carierei, trebuie exceptată de la exploatare. Suplimentar, dată fiind biologia speciei, se impun anumite măsuri restrictive temporare privind activitatea în carieră. Date fiind aceste aspecte, calendarul lucrărilor trebuie să țină cont de următoarele, conform măsurilor propuse de către experții orinitologi în Studiul EA:

Perioada	Tip	Restricții
15. Feb. – 30. Apr.	F. sensibilă	Trebuie restricționate orice fel de activități în carieră, inclusiv transportul materialului existent sau orice fel de activitate care presupune prezența umană în zonă, inclusiv verificări sau explorări.
1 Mai – 30 Iun.	Sensibilă	Sunt permise doar lucrări de transport a agregatelor deja existente în carieră (încărcare și transport). Sunt interzise lucrări care presupun folosirea explozibililor sau a excavărilor suplimentare.
1 Iul. – 14 Feb.	Normală	Sunt permise orice lucrări, cu excepția celor de pe ultima terasă, unde este localizat cuibul.

Defrişarea vegetaţiei (tufişuri, arbuşti) se va realiza în perioada 01. septembrie – 15. februarie, în afara perioadei de reproducere a speciilor de păsărilor pentru care a fost desemnat situl;
Se vor lua măsuri de evitare, reducere sau ameliorare a impactului asupra mediului;
Se va aplica un management corespunzător a gestiunii deșeurilor rezultate din construcții, astfel încât acestea să nu fie depozitate necontrolat, realizându-se numai pe suprafețe/spații special amenajate, iar transportul și valorificarea lor se va realiza cu entități autorizate;
În cazul scurgerilor accidentale de produse petroliere se vor aplica imediat substanțe absorbante și se vor lua măsurile necesare pentru eliminare/valorificare conform prevederilor legale;
Titularul are obligația ca în cazul producerii evenimentelor/accidentelor care ar putea avea efect negativ asupra habitatelor și speciilor, să notifice ANANP în termen de 24 de ore și să întreprindă toate măsurile necesare pentru eliminarea cauzelor și limitare consecințelor negative;
Deoarece întreaga suprafaţă a terenurilor din zona carierei va fi degradată, în final trebuie luat măsuri de reconstrucţie ecologică şi de renaturare ale suprafeţelor cu sol fertil şi înierbare.

h) alte condiții:

Se vor lua toate măsurile necesare privind respectarea legislaţiei în vigoare şi normele de securitate şi sănătate în muncă (Legea 319/2006, HG 1425/2006, HG 1091/2006, HG 971/2006 şi altele), se va înştiinţa ITM Covasna privind data începerii lucrărilor de execuţie;
Titularul are obligația de a obține aviz de la Direcția Județeană pentru Cultură, documentația a fost înaintată spre avizare în data de 25.08.2023;
În cazul descoperirii incidentale a unor vestigii arheologice, executantul este obligat să sisteze orice activitate și să informeze Direcția Județeană pentu Cultură Covasna în termen de 72 ore în conformitate cu art. 4, cap II din OG 43/200 republicată;
Conform O.M.A.I nr. 163 din 28.02.2007 pentru aprobarea Normelor generale de apărare împotriva incendiilor, beneficiarul are obligaţia de a respecta principiile, criteriile de performanţă şi condiţiile tehnice generale privind asigurarea cerinţei esenţiale securitate la incendiu pentru construcţii şi amenajări, precum şi regulile şi măsurile generale de prevenire şi stingere a incendiilor;
Obţinerea tuturor avizelor precizate în Certificatul de urbanism nr. 470/24.08.2023 eliberat de Consiliul Județean Covasna, şi respectarea condiţiilor din acestea şi din documentaţia tehnică;
Se vor respecta prevederile Planului și Proiectului tehnic de refacere a mediului care au făcut parte din documentația depusă;
Implementarea tuturor măsurilor de protecţie a factorilor de mediu propuse prin proiect şi descrise în documentaţia care a stat la baza emiterii acestei decizii.

3. În timpul închiderii, demolării, dezafectării, refacerii mediului şi postînchidere:

a) condiţiile necesare a fi îndeplinite la închidere/demolare/dezafectare:

La terminarea lucrărilor de exploatare nu vor exista construcţii menite a fi dezafectate.
Principalele lucrari pentru refacerea mediului la terminarea activitatii vor fi cele legate de refacerea solului si de asigurarea stabilitatii acestuia. Totodata sunt necesare lucrari menite sa indeparteze din fostul perimetru minier toate potentialele surse de poluare.
Inchiderea definitivă a acestor halde se va face odata cu inchiderea amplasamentului. O parte din deseul minier rezultat pe perioada functionarii carierei va fi utilizat la refacerea terenurilor afectate de exploatare si la reabilitarea drumurilor de acces din cariera.
Pe parcursul exploatarii se vor efectua, etapizat lucrari de inchidere a zonelor exploatate, prin copertare si recultivare, cu utilizarea deseului de sol decopertat.
Pe măsura opririi extragerii calcarelor pe treptele de exploatare, de sus în jos se va trece la nivelarea platformelor şi taluzelor acestora, acoperirea suprafeţelor orizontale cu sol vegetal, precum şi însămânţarea pe berme, întregii suprafeţe frontale a carierei cu seminţe de ierburi perene, etc.
Amplasamentul se va elibera de orice deșeuri rezultate din activitate.

b) condiţii pentru refacerea stării iniţiale/reabilitare în vederea utilizării ulterioare a terenului;

După executarea lucrărilor de extracție este necesară o întreţinere permanentă şi de remediere a unor eventuale degradări ale acestora. Plantaţiile de arbori şi arbuşti, precum şi gazonul realizat necesită o atenţie specială pe tot parcursul anilor, chiar şi după încheierea activităţii carierei, constând din întreţinerea şi udarea în funcţie de condiţiile atmosferice, precum şi din măsuri de înlocuire şi completare a celor care nu au prins rădăcini.
Pentru asigurarea stabilitatii taluzurilor treptele de cariera, se va asigura un unghi de taluz, care sa conduca la evitarea surparilor. Astfel avându-se in vedere inaltimea treptelor din cariera, se va asigura:

- treapta cu h = 20 m inaltime – un unghi de taluz de cca α = 750 - 800;

- treapta in stationare(de scurta durata) - unghiul de taluz maxim de α = 750;

- unghiul de taluz al marginii de exploatate a carierei va fi de β(y)fmax= 650.

Dupa terminarea activitatii de extractie din cariera, suprafata se va rambleia cu sterilul rezultat din procesul de exploatare. Rambleierea suprafetei afectate prin exploatare va fi prima faza de reconstructie ecologica a zonei. Dupa rambleiere se va trece la urmatoarele faze de reconstructie ecologica (resolificare si inierbare cu ierburi perene). La finalul activitatii de exploatare din cariera sunt prevazute lucrari de rambleiere a excavatiilor, sterilul din depozitul temporar urmand a fi relocat in ampriza carierei, prin asternere si nivelare ca strat suport pentru solul vegetal.
Se vor executa lucrari de ecologizare pe terenurile rambleiate, respectiv copertare cu sol vegetal din depozitul de sol sau din surse externe, pe terenul amenajat (strat de cca 20cm) si insamantarea terenurilor cu ierburi perene.
Se vor asigura resursele financiare pentru faza de închidere şi post-închidere pentru a reabilita amplasamentul minier şi a nu lăsa în urmă nici o problemă de mediu sau daune aduse acestuia.

V. Informaţii cu privire la procesul de consultare a autorităţilor cu responsabilităţi în domeniul protecţiei mediului (participante în comisiile de analiza tehnică)

Etapa de evaluare inițială

- APM Covasna a emis Decizia etapei de evaluare iniţială Nr. 58/18.08.2022, care a fost transmisă autorităților;

- Dovadă achitare tarif etapă de evaluare inițială 100 lei – OP nr. 4/10.08.2022;

Etapa de încadrare

- Ca urmare a depunerii de către titular a memoriului de prezentare (nr. înregistrare APM Covasna 6437/14.09.2022), prin adresa nr. 6533/19.09.2022 APM Covasna a transmis acesta membrilor CAT și a solicitat emiterea unor puncte de vedere în scris conform prevederilor art 10. alin (2) din Procedura la Legea 292/2018;

- În urma solicitării au fost exprimate următoarele puncte de vedere:

- Direcția Județeană pentru Cultură Covasna nr. 1612/27.09.2022 (nr. APM 6673/27.09.2022);

- SGA Covasna înregistrat la APM Covasna cu nr. 6579/21.09.2022;

- ANANP Serviciul Teritorial Covasna nr. 542/ST CV/30.09.2022 (nr. APM 6741/03.10.2022);

- ISU Covasna nr. 3606184/10.10.12022 (nr. APM 6975/12.10.2022)

- APM Covasna a convocat membrii comisiei de analiză tehnică prin Convocatorul nr. 6699/29.09.2022;

- Documentația a fost analizată în ședința CAT, Proces-verbal nr. 26/04.10.2022 (nr. Registratură 6866/04.10.2022); APM Covasna a emis Decizia etapei de încadrare nr. 61/20.10.2022.

- Dovadă achitare tarif etapă de încadrare 400 lei – OP nr. 12/16.09.2022;

Etapa de definire a domeniului evaluării și de realizare a raportului privind impactul asupra mediului

- Ca urmare a depunerii de către titular a propunerii privind aspectele relevante care trebuie dezvoltate în RIM și EA (nr. înregistrare propunere la APM Covasna 7208/25.10.2022), APM Covasna prin adresa nr. 7241/26.10.2022 a transmis aceasta membrilor CAT și a solicitat emiterea unor puncte de vedere în scris conform prevederilor art 14. pct. 1 lit. a) din Procedura la Legea 292/2018;

- În urma solicitării au fost exprimate următoarele puncte de vedere:

- GNM Covasna nr. 1872/CJ CV/03.11.2022 (nr. APM 7387/03.11.2022);

- ABA Olt nr. 16037/26.10.2022 (nr. APM 7253/27.10.2022);

- ANANP Serviciul Teritorial Covasna nr. 567/ST CV/04.11.2022 (nr. APM 7414/04.11.2022);

- Comuna Vârghiș nr. 3332/01.11.2022 (nr. APM 7464/07.11.2022);

- în urma consultării autorităților, APM Covasna a transmis titularului proiectului punctele de vedere exprimate, precum și Îndrumarul nr. 7571/10.11.2022;

- Dovadă achitare tarif etapă de definire a domeniului evaluării 1.000 lei – OP nr. 8/27.10.2022;

Etapa de analiză a calității raportului privind impactul asupra mediului

- Ca urmare a depunerii de către titular a raportului privind impactul asupra mediului și a studiului de evaluare adecvată (nr. înregistrare RIM, EA la APM Covasna 3496/25.04.2023), prin adresa nr. 3621/28.04.2023 APM Covasna a transmis această documentație membrilor CAT și a solicitat emiterea unor puncte de vedere în scris privind calitatea rapoartelor depuse, conform prevederilor art 16 (1) din Procedura la Legea 292/2018;

- Dezbaterea publică a fost programată în data de 07.06.2023;

- Au fost exprimate următoarele puncte de vedere privind calitatea rapoartelor depuse:

- DSP Covasna înregistrată la APM Covasna cu nr. 3779/05.05.2023;

- GNM Covasna nr. 788/CJCV/03.05.2023 (nr. APM Covasna 3698/03.05.2023);

- ANANP Serviciul Teritorial Covasna nr. 188/ST CV/31.05.2023 (nr. APM Covasna 4465/31.05.2023);

- pe baza observațiilor înaintate, APM Covasna a solicitat prin Adresa nr. 4640/08.06.2023 completări la raportul privind impactul asupra mediului și a studiului de evaluare adecvată;

- titularul proiectului a depus completările solicitate în data de 25.07.2023 (nr. APM Covasna 5970/25.07.2023);

- completările depuse au fost analizate în ședința CAT din data 02.08.2023 (Proces-verbal nr. 22/02.08.2023, Convocator nr. 6115/31.07.2023);

- Au fost emise următoarele acte de reglementare din partea autorităţilor cu responsabilităţi în domeniul protecţiei mediului (participante în comisiile de analiza tehnică):

- Avizul de gospodărire a apelor nr. 52/24.08.2023 emis de ABA Olt;

- Avizul favorabil cu condiții nr. 9/ST SV/11.08.2023 emis de ANANP Serviciul Teritoral Covasna;

- APM Covasna a convocat membrii comisiei de analiză tehnică prin Convocatorul nr. 6742/23.08.2023 pentru luarea deciziei de emitere/respingere a acordului de mediu;

- În cadrul ședinței CAT din data de 28.08.2023, (Proces-verbal nr. 24/28.08.2023) s-a luat decizia de emitere a acordului de mediu;

- Dovadă achitare tarif etapă de analiză a calității raportului 2.000 lei – OP nr. 156/25.04.2023;

VI. Informaţii cu privire la procesul de participare a publicului în procedura derulată:

• când şi cum a fost informat publicul, pe etape ale procedurii derulate;

Etapa de încadrare

în data de 18.08.2022 APM Covasna a afişat la avizierul de la sediu și pe pagina proprie de internet http://apmcv.anpm.ro anunţul privind depunerea solicitării de emitere a acordului de mediu;
în data de 14.09.2022 titularul proiectului a publicat anunțul privind depunerea solicitării de emitere a acordului de mediu în ziarul Observatorul de Covasna;
APM Covasna a afișat memoriul pe pagina proprie de internet;
în data de 07.10.2022 APM Covasna a afișat anunţul privind etapa de încadrare pe pagina proprie de internet și la avizierul de la sediu, de-asemenea a afișat proiectul deciziei etapei de încadrare pe pagina proprie de internet;
în data de 10.10.2022 titularul proiectului a publicat anunțul privind decizia etapei de încadrare în Observatorul de Covasna; anunțul a fost afișat și la avizierul Primăriei Comunei Vârghiș în data 10.10.2022;

Pe parcursul derulării etapei de încadrare nu au fost înregistrate sesizări sau observaţii din partea publicului

Etapa de definire a domeniului evaluării și de realizare a raportului privind impactul asupra mediului

în data de 10.11.2022 APM Covasna a afișat îndrumarul pe pagina proprie de internet;

Pe parcursul derulării etapei de definire a domeniului evaluării nu au fost înregistrate sesizări sau observaţii din partea publicului.

Etapa de analiză a calității raportului privind impactul asupra mediului

în data de 27.04.2023 APM Covasna a afișat raportul RIM și EA, pe pagina proprie de internet;
în data de 28.04.2023 APM Covasna a afișat anunţul privind dezbaterea publică pe pagina proprie de internet; anunțul a fost afișat și la avizierul APM Covasna în data 28.04.2023;
în data de 02.05.2023 titularul proiectului a publicat anunțul privind dezbaterea publică în Observatorul de Covasna; anunțul a fost afișat și la avizierul Primăriei Comunei Vârghiș în data 28.04.2022;
în data de 08.06.2023 APM Covasna a afișat procesul-verbal al dezbaterii publice pe pagina proprie de internet;
în data de ...2023 titularul proiectului a publicat anunțul privind emiterea acordului de mediu în ziarul Observatorul de Covasna;
în data de ....2023 APM Covasna a afișat anunţul privind emiterea acordului de mediu pe pagina proprie de internet și la avizierul de la sediu, de-asemenea a afișat proiectul acordului de mediu pe pagina proprie de internet;

Pe parcursul derulării etapei de de analiză a calității raportului privind impactul asupra mediului nu au fost înregistrate sesizări sau observaţii din partea publicului.

• când şi cum a participat publicul interesat la procesul decizional privind proiectul;

pe parcursul procedurii nu au fost înregistrate propuneri/observaţii din partea publicului interesat;

• cum au fost luate în considerare propunerile/observaţiile justificate ale publicului interesat

nu este cazul;

• dacă s-au solicitat completări/revizuiri ale raportului privind impactul asupra mediului/studiului de evaluare adecvată/studiului de evaluare a impactului asupra corpurilor de apă şi dacă acestea au fost puse la dispoziţia publicului interesat

în baza observațiilor autoritățiilor interesate, prin Adresa nr. 4640/08.06.2023 APM Covasna a solicitat titularului completarea raportului privind impactul asupra mediului și a studiului de evaluare adecvată, completări care au fost depuse la APM Covasna în data de 25.07.2023 (nr. înregistrare APM Covasna 5970/25.07.2023);

VII. Planul de monitorizare a mediului, cu indicarea componentelor de mediu care urmează a fi monitorizate, a periodicităţii, a parametrilor şi a amplasamentului ales pentru monitorizarea fiecărui factor:

a) în timpul realizării proiectului;

Monitorizarea aerului:

se va determina cantitatea de pulberi sedimentabile în perioda funcționării, valoare maximă admisibilă: 17g/m2/lună conform STAS 12574/87, metodă de analiză STAS 10195-75; loc de prelevare: limita amplasamentului; tip monitorizare: discontinuă, frecvență: 2 ori pe an (în cazul în care se execută lucrări de exploatare), în perioadele: iulie - septembrie și octombrie - ianuarie;

Monitorizarea solului:

numai în cazul poluării accidentale a solului cu produse petroliere;
în cazul unor poluări accidentale cu hidrocarburi se va elimina sursa, se va înlătura solul contaminat; excavarea pământului contaminat se va continua, până când concentraţia poluantului THP (Total Hidrocarburi din Petrol) va scădea sub valoarea pragului de intervenţie pentru soluri cu folosinţe sensibile (500 mg/kg, stabilit de Ord. MAPPM 756/1997), fapt confirmat prin recoltarea probelor de sol, de la baza, pereţii şi extremităţile excavaţiei create şi efectuarea analizelor de laborator.
materialului excavat poluat se va preda către o societate autorizată pentru colectarea/eliminarea/valorificarea unor deșeuri de sol poluat.

Monitorizarea zgomotului:

se va determina nivelul de zgomot, în perioda funcționării, valoare limită admisibilă: 65 db nivel de presiune acustică continuu echivalent ponderat A, conform SR 10009/2017 Acustică, Limite admisibile ale nivelului de zgomot din mediul ambiant, loc de prelevare: limita amplasamentului; tip monitorizare: discontinuă, frecvență: 2 ori pe an, în perioadele: iulie - septembrie și octombrie - ianuarie (în cazul în care se execută lucrări de exploatare);

Monitorizarea volumelor extrase:

titularul proiectului va transmite anual la APM Covasna situaţia privind cantitatea de zăcământ extras și valorificat;

Monitorizarea gestiunii deșeurilor

se va ține evidenţa gestiunii deşeurilor pentru fiecare tip de deşeu, în conformitate cu prevederile HG nr. 856/2002, cu modificările și completările ulterioare și Deciziei Comisiei UE din 18 decembrie 2014 actualizată; se va asigura trasabilitatea deșeurilor de la locul de generare la destinatia finală. Conform OUG 92 din 19 august 2021 privind regimul deşeurilor aprobată cu modificări și completări de Legea nr. 17/2023 evidenţa gestiunii deşeurilor se va păstra cel puţin 3 ani, cu excepţia operatorilor economici care desfăşoară activităţi de transport, care trebuie să păstreze evidenţa timp de cel puţin 12 luni.

Monitorizarea gospodăririi substanțelor și preparatelor periculoase

se va ţine evidenţa strictă a substanțelor și preparatelor periculoase (cantitate, caracteristici, mijloace de asigurare, inclusiv a recipientelor și ambalajelor acestora) care intră în sfera de activitate.

Monitorizarea biodiversității

evaluarea anuală prin observații periodice de către personal specializat a avifaunei (specii incluse în Formularul standard al sitului Natura 2000: Falco peregrinus, Lanius collurio, Aquila chrysaetos, Caprimulgus europaeus etc.) din perimetrul carierei, în perioada de cuibărit (mai – iunie) și migrație (perioada de toamnă, importantă pentru mișcările specifice speciilor de talie mare, lunile IX-XI), asigurându-se o permanentă informare şi colaborare cu compartimentul specific din cadrul APM Covasna și ANANP Serviciul Teritorial Covasna;

Monitorizarea stabilităţii taluzurilor carierei

se vor monitoriza vizual taluzurile prin inspecții periodice în perimetrul de exploatare, pentru depistarea eventualelor fisuri, surpări sau alunecări;

b) în timpul închiderii/dezafectării, refacerii mediului şi postînchidere

Dupa inchidere, amplasamentul va fi inspectat, in mod regulat de personal calificat. Inspectiile vor continua pana in momentul in care se va stabili ca obiectivele etapei de inchidere au fost atinse. Programul de urmarire a lucrarilor realizate pentru protectia si refacerea factorilor de mediu, va incepe sa se deruleze dupa inchiderea exploatarii si se refera la:

a. monitorizarea stabilitatii fizice a lucrarilor realizate (berme definitive, taluzuri de lunga durata);

- stabilitatea suprafetei amenajate, stabilitatatea taluzelor finale, starea drumurilor;

- se vor preciza contururile taluzelor definitive la marginea carierei;

- in cazul constatarii unor fenomene de instabilitate a taluzurilor, se iau masuri de stabilizare.

b. monitorizarea depunerii de sol si vegetatie dupa refacere;

Monitorizarea depunerii de sol si a cresterii plantelor de pe suprafetele recultivate va consta in urmariri vizuale si masuratori specifice privind densitatea vegetatiei, analizarea starii de vegetatie. Vor fi identificate zonele in care nu s-a efectuat resolificarea si cele cu deficit de vegetatie, pentru a se efectua lucrari de reinsamantari de ierburi perene.

In etapele viitoare de dezvoltare a carierei, in anumite perioade, lucrarile de monitorizare aferente fazelor operationale si de inchidere se vor suprapune.

Astfel pentru o parte din lucrarile miniere din cariera, cu activitate tehnologica incheiata prin epuizarea resurselor (trepte, berme si taluzuri definitive) suprafete de teren pe care s-au incheiat activitatile miniere proiectate initial, drumuri de acces care vor fi supuse reconstructiei ecologice, se vor aplica masurile de monitorizare din faza de inchidere si postinchidere.

Rezultatele monitorizărilor vor transmise în timp util la APM Covasna. Când concentraţia unuia sau mai multor poluanti depăşeşte un prag de alertă, APM Covasna poate dispune, dacă se consideră necesar, monitorizări suplimentare asigurate de către titularul proiectului, fie prin sisteme proprii, fie prin unităţi specializate.

Înainte de începerea lucrărilor de exploatare titularul proiectului are obligaţia de a solicita şi de a obţine autorizaţie de mediu, conform prevederilor Ordinului M.M.D.D. nr. 1798/2007, privind aprobarea procedurii de emitere a Autorizaţiei de Mediu, cu modificările şi completările ulterioare.

Prezentul acord de mediu este valabil pe toată perioada de realizare a proiectului, iar în situaţia în care intervin elemente noi, necunoscute la data emiterii acordului, sau se modifică condiţiile care au stat la baza emiterii acestuia, titularul proiectului are obligaţia de a notifica autoritatea competentă emitentă.

Nerespectarea prevederilor prezentului acord atrage suspendarea şi anularea acestuia, după caz.

Prezentul acord poate fi contestat în conformitate cu prevederile Legii nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului şi ale Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

DIRECTOR EXECUTIV,

Ing. NEAGU GHEORGHE

Şef Serviciu, Avize, Acorduri, Autorizaţii, Responsabil Comp. CFM,

Ing. Siminiceanu Gabriel Nicolae Ing. Ghican Oana-Elena

Întocmit, Cons. AAA, Ing. Farkas János

By APM Covasna 04/09/2023 04/09/2023

APM Covasna

Reglementari

PROIECT ACORD DE MEDIU ”REDESCHIDEREA CARIEREI DE CALCAR DIN PERIMETRUL DE EXPLOATARE TEMPORARĂ VÂRGHIȘ” ESTORAS DOLOMIT 2010 SRL

Navigare rapida:

Program functionare APM Covasna:

Sediu: