APM Olt

AGENTIA PENTRU PROTECTIA MEDIULUI OLT anunţă publicul interesat asupra luării deciziei etapei de încadrare, în cadrul procedurii de evaluare a impactului asupra mediului, pentru proiectul: Excavarea pietrișului și nisipului din Acumularea Ipotești, localitatea Piatra Olt, sat Criva, județul Olt – Balastiera Piatra Olt, râul Olt, propus a fi amplasat în extravilanul orașului Piatra Olt, sat Criva de Sus, în albia râului Olt, cuveta lacului de acumulare Ipotești–balastiera Piatra Olt, județul Olt

 

Titular: HIDROELECTRICA S.A. prin S.C. SCADT SA SLATINA  

       

Proiectul deciziei de încadrare şi motivele care o fundamentează pot fi consultate la sediul autorităţii competente pentru protecţia mediului A.P.M. Olt din Slatina, str. I. Moroşanu, nr.3, judeţul Olt, precum şi la următoarea adresă de internet http://www.apmot.anpm.ro

        Publicul interesat poate înainta comentarii/observaţii la proiectul deciziei de încadrare în termen de 10 zile de la data publicării anunţului pe pagina de internet a autorităţii competente pentru protecţia mediului.

 

 

    Data afişării anunţului:20.05.2024

DECIZIA ETAPEI DE INCADRARE (PROIECT)

Nr. 2343/___________

 

 

          Ca urmare a solicitării de emitere a acordului de mediu adresate de  HIDROELECTRICA S.A. prin S.C. SCADT SA SLATINA cu sediul în municipiul Slatina, str. Cireașov, nr.18, jud. Olt, înregistrată la APM Olt cu nr. 2343/23.02.2024, în baza  Legii nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice,aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, 

 

Agenţia pentru Protecţia Mediului Olt,

DECIDE

 

ca urmare a consultărilor desfăşurate în cadrul şedinţei  Comisiei de Analiză Tehnică din data de   29.04.2024, s-a stabilit că proiectul: „Excavarea pietrișului și nisipului din Acumularea Ipotești, localitatea Piatra Olt, sat Criva, județul Olt – Balastiera Piatra Olt, râul Olt” propus a fi amplasat în extravilanul orașului Piatra Olt, sat Criva de Sus, în albia râului Olt, cuveta lacului de acumulare Ipotești – balastiera Piatra Olt, județul Olt,  se supune evaluării impactului asupra mediului,  se supune evaluării adecvate şi nu se supune evaluării impactului asupra corpurilor de apă.

Justificarea prezentei decizii:

          I. Motivele pe baza cărora s–a stabilit efectuarea evaluării impactului asupra mediului sunt următoarele:

a) proiectul se încadrează în prevederile Legii nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului,  anexa nr. 2, pct. 2, lit. c);

b) caracteristicile proiectului (localizare, dimensiune, natură) şi ale amplasamentului au indicat că este necesară efectuarea evaluării impactului asupra mediului şi efectuarea evaluării adecvate.

c) efectele semnificative posibile ale proiectului prin mărimea, complexitatea, probabilitatea de manifestare a impactului, precum şi durata, frecvenţa şi reversibilitatea impactului.

 

1. Caracteristicile proiectului 

a) dimensiunea şi concepţia întregului proiect :

         Obiectivul prezentei investiții este Excavarea pietrisului si nisipului din acumularea Ipotesti

si asigurarea capacitatii de transport a raului Olt pe acest tronson, cu consecinte favorabile asupra stabilitatii si regimului hidrologic al scurgerii. Extractia pietrisului si nisipului se va realiza mecanic.

         Perimetrul de exploatare, propus pentru decolmatare, este localizat, din punct de vedere

hidrografic, in bazinul hidrografic Olt, cod cadastral VIII.1., in lacul de acumulare Ipotesti,

pe malul drept al raului Olt, pe teritoriul administrativ al orasului Piatra Olt, judetul Olt, la

2794 m aval de CHE Slatina, la 1747 de podul rutier de pe Dx12 (drumul expres CraiovaPitești), la 1897 m de podul CFR şi la 12027 m amonte de CHE Ipoteşti.

Lacul de acumulare Ipotești

1. Suprafața bazinului de recepție – 19290 kmp;

2. Tipul lacului de acumulare – acumulare frontală permanentă;

3. Caracteristici și capacități:

a. Nivel maxim de exploatare 98.00 mdMB / 98.03 mdMN; Suprafața 1322.24 ha; Volum

maxim 112.9 mil mc;

b. Nivel normal de retenție 98.00 mdMB / 98.03 mdMN; Suprafața 1322.24 ha; Volum maxim

112.9 mil mc;

c. Nivel minim de exploatare 96.00 mdMB / 96.03 mdMN; Suprafața 1236.22 ha; Volum

maxim 84.87 mil mc;

d. volum total 143.00 mc;

e. volum util 28.00 mc;

f. volum de colmatare 2.62 mc;

g. volum de gardă 30.10 mil. mc;

h. volum nedeversabil (rezerva de fier) 82.17 mil. mc.

Barajul frontal deversor

1. Amplasament: pe cursul de apă Olt, în frontul de retenție;

2. Tipul barajului: baraj deversor stăvilar mobil cu 5 câmpuri deversante;

3. Materialul: beton și beton armat;

4. Înălțimea constructivă: 30.50 m;

5. Coronament cu lățime de 7.90 m; cotă coronament 101.50 mdMB / 101.53 mdMN;
6. Cotă talveg: 85.00 mdMB / 85.03 mdMN;
7. Clasa a II-a de importanță (conform STAS 4273/83), categoria de importanță A (conform NTLH-021);
8. Probabilitatea de dimensionare: 1% - calcul; 0.1% - verificare;
9. Sistem drenaj – pe suprafața de fundare a barajului deversor s-a prevăzut un sistem (caroiaj) de șanțuri umplute cu beton monogranular cu evacuare prin tuburi de drenaj care străbat radierul disipatorului, cu descărcare în aval (gravitațional);
10. Etanșare:

• de suprafață: la rosturile permanente dintre ploturi: banda PVC M35;
• în profunzime: ecran din perete continuu din beton de 50 cm grosime până la roca de bază (marnă);

11. Anul punerii în funcțiune: 1986. 

Regimul de scurgere al râului Olt se formează în unități de relief și poate fi modificat substanțial prin aportul afluenților, cursuri de apă mici și numeroase, cu un drenaj intermitent, care oferă posibilitatea unor modelări alternative (dezagregare uscată și transport masiv în timpul viiturilor).

           Scurgerea maximă pe râul Olt se înregistrează în timpul primăverii ( cca. 40% din volumul total anual) iar scurgerea minimă (cca. 5%) se produce în general în luna octombrie după perioada cu precipitațiile minime de vară. O altă minimă se înregistrează în lunile de iarnă.

Conturarea perimetrului a fost determinată prin măsurători topo în sistem stereografic 1970 cu cote de teren raportate la nivel Marea Neagră.

Suprafaţa perimetrului (S) a fost determinată analitic, pe baza coordonatelor punctelor de contur: Suprafaţa = 53100.00 mp

Nr. crt.	Denumire punct	X	Y
1	29/4.A	318870.000	448500.000
2	11/4.A	318990.000	448740.000
3	16/4.C	318850.000	448830.000
4	42/4.C	318680.000	448545.000

Perimetrul solicitat pentru exploatarea agregatelor minerale (balast) este amplasat în cuveta lacului de acumulare Ipoteşti la 2794 m aval  de CHE Slatina, la 1747 de podul rutier de pe Dx12 (drumul expres Craiova-Pitești), la 1897 m de podul CFR  şi la 12027 m amonte de CHE Ipotești.

Aviz S.P.E.E.H. HIDROELECTRICA S.A. nr. 71/2023 - anexat la prezenta documentație.

Se doreste decolmatarea râului Olt - Ac. Ipotesti, prin extragerea agregatelor minerale (nisip si pietris) din cuveta lacului de acumulare Ipotesti, in extravilanul orasului Piatra Olt, sat Criva, judetul Olt.

Caracteristicile perimetrului de exploatare:

Localizare     administrativ- teritorială	comuna Piatra Olt, județul Olt
Amplasament	acumularea Ipoteşti, pe malul drept al râului Olt.
Puncte de delimitare	Tabel
Lungime	174,09 m
Lățime	lăţime aval 331,85 m; lăţimea amonte 268,33
	m
Adâncime medie	2,78 m
Suprafață	53 100 m2

La delimitarea perimetrului de exploatare s-a avut în vedere protecția malurilor râului Olt, precum și decolmatarea secțiunii de scurgere.

           Proces tehnologic de exploatare

           Fazele procesului sunt: extracția agregatelor minerale - fluxul tehnologic pentu procesul extraţiei cu draga refulantă; transportul materialului extras la depozitul intermediar (DI); încărcarea materialului în mijloacele de transport; transportul materialului extras la staţia de sortare;

           Extractia agregatelor minerale – procesul tehnologic de extraţie cu draga refulantă

           De menționat că exploatarea balastieirei Piatra Olt se poate face de pe malul drept, realizându-se depozitul intermediar(DI) pe  malul drept în interiorul perimetrului alocat, din lacul de acumulare.

           Fazele fluxului tehnologic sunt:

•          Lansarea la apă şi apoi echiparea cu motoare pentru deplasare şi cu echipamentul de extragere  a drăgii refulante. 

•          Forma simplă a depozitelor, grosimea lor relativ constantă,  cât şi lipsa intercalaţiilor sterile pentru o exploatare eficientă şi raţională a zăcământului prin metoda fâşiilor longitudinale submerse. 

•          Sensul de extracţie în cuprinsul fâşiilor va fi dinspre larg spre mal şi dinspre aval spre amonte, pentru a asigura protecţia şi refacerea resurselor.

•          Fâşiile vor avea o lungime egală cu lăţimea porţiunii de zăcământ propusă a fi exploatată, cu o lăţime de cca. 10 m şi o adâncime variabilă , până la cota limită de exploatare ( care este + 92,58 mdMN) 

           Transportul materialului extras la depozitul intermediar

           Masa apoasă va fi transportată către dipozitul intermediar de pe malul malul drept (DI), prin conducta de refulare a drăgii refulante. În depozitul provizoriu (DI) agregatele staționează minim 24 h, timp în care are loc scurgerea naturală a apei din balastul transportat cu conducta de refulare, înapoi în râul Olt, astfel încât să nu poată fi transportată odată cu agrgatele pentru a nu se produce scurgeri de apă pe traseul pe care circulă mijloacele de transport. Capacitatea depozitului va fi de cca. 1050 mc şi se întinde pe o suprafaţă  1260 mp cu o înălţime maximă  a stratului de balast de cca. 2,5 m, care poate fi evacuat de beneficiar în maxim 24 ore de la anunțarea producerii de inundații. Depozitul intermediar(DI) se află la cca. 130,27 m de paramentul amonte al DMD al acumulării Ipotești.

           Încărcarea în mijloacele de transport

           Încărcarea materialului după scurgerea apei se va face cu un autoîncărcător frontal de tip WOLLA, sau excavator cu cupa de 1,4 mc, direct în mijloacele de transport.

           Transportul materialului extras de la depozitul  intermediar la staţia de sortare.

           Partea solidă din masa apoasă va fi transportată către staţia de sortare cu ajutorul a 2 autobasculante de tip MAN de 35 t fiecare și 2 autobasculante MERCEDES de 41 t fiecare.

           Transportul materialului

           Materialul încărcat în mijloacele de transport, va fi transportat la staţia de sortare, punctele de lucru sau la diverşi beneficiari.

           Estimarea cantitativă a resursei minerale utile

            Metoda de calcul adoptată pentru evaluarea rezervelor și în paralel a resurselor valorificabile este metoda grafo-analitică, aplicată astfel:

-          prin metoda blocurilor geologice s-au determinat resursele identificate măsurate;

-          resursele identificate măsurate au fost evaluate separat pe fiecare unitate de calcul și cumulat pe zăcământ;

-          s-au determinat pierderile de exploatare (5% din extrasul geologic, conform datelor medii obținute din exploatarea curentă de către alte unități din zonă);

-          pe fiecare unitate de calcul în parte, resursele măsurate s-au diminuat cu pierderile de exploatare, rezultând volumul resurselor valorificabile.

           Pentru analizarea gradului de precizie a evaluării, vom considera următoarele elemente: o rezervele sunt evaluate pe aceleași unități de calcul din care provin; o evaluarea resurselor măsurate prezintă un grad mare de încredere – 95%;

           Coeficientul pierderilor de exploatare este determinat pe baza rezultatelor concrete obținute prin producția curentă la alte unități din zonă;

            Zăcământul nu ridică probleme deosebite de interpretare geologică.

           Se apreciază un grad de precizie al rezervelor de minim 95%.

 

 

 

 

 

 

 

 

b) cumularea cu alte proiecte :  În această zonă s-au mai exploatat agregate minerale în vederea decolmatării şi regularizării acestui sector al râului Olt.

c) utilizarea resurselor naturale, în special a solului, a terenurilor, a apei și a biodiversității: Resursa naturală ce se va extrage este balastul (amestec natural de nisip şi pietriş).

d) cantitatea și tipurile de deșeuri generate/gestionate: gestionarea deşeurilor se va face cu respectarea legislaţiei în vigoare, iar deşeurile menajere se vor colecta în pubelă şi se vor eliminate prin societăţi autorizate.

Tipurile de deșeuri care pot rezulta:

18. deşeuri tehnologice provenite din activitatea de exploatare;
18. deşeuri menajere provenite de la personalul implicat în proiect;
18. deşeuri de ambalaje (PET-uri).

Deşeuri tehnologice

Ca urmare a folosirii utilajelor terasiere şi a mijloacelor de transport, pe perioada derulării activităţii  de  extracţie  şi  transport  a  agregatelor  minerale  rezultă  următoarele  deşeuri tehnologice:

• uleiuri uzate pentru mijloacele de transport auto şi pentru utilaje –1t/an;
• anvelope uzate –1 bucată;

Deşeul  inert  rezultă  de  la  îndepărtarea  stratului  de  aluviuni  argiloase  şi  din  materialul levigabil, bolovani care pot fi interceptaţi în anumite zone.

 

Deşeuri menajere

Deşeurile  menajere  organice  care  rezultă  de  la  personalul  care  asigură  exploatarea  şi transportul agregatelor minerale –10 kg/lună X 8 luni de lucru efectiv = 80 kg.

Deşeuri de ambalaje

-PET-uri –2,5 kg/lună X 8 luni de lucru efectiv = 20 kg. PET-urile  vor  fi  colectate  în  saci  de  polietilenă,  puşi  la  dispoziţie  de  către  beneficiarul proiectului şi eliminate prin preluarea  lor de către un operator economic autorizat d.p.d.v. al protecţiei mediului să preia şi să elimine această categorie de deşeuri.

Modalităţi de eliminare a deşeurilor

Pentru gestionarea corespunzătoare a tuturor categoriilor de deşeuri generate,  beneficiarul proiectului are următoarele obligaţii:

• să respecte prevederile legale în domeniu, cu scopul evitării daunelor aduse mediului, biodiversităţii şi oamenilor;
• să ţină evidenţa tuturor categoriilor de deşeuri generate şi a modului de eliminare a acestora;
• să  instruiască  angajaţii  care  vor  deservi   perimetrul   de   exploatare,   în   vederea gestionării în mod corespunzător a tuturor categoriilor de deşeuri generate.

 Deşeuri tehnologice

Uleiuri uzate

Aceste  deşeuri  fac  parte  din  categoria  deşeurilor  periculoase -cod -13  02  05*    Uleiuri minerale neclorurate de motor, de transmisie şi de ungere.

Schimburile periodice de ulei se vor realiza în service dar în cazul apariţiei unei defecţiuni care  necesită  remediere  imediată  schimbul  de  ulei  la  utilaje  se  va  face  pe  o suprafaţă impermeabilizată, fără a afecta solul, apele de suprafaţă sau freatice.

Schimburile de ulei la mijloacele auto se va face în unităţi de profil autorizate  d.p.d.v. al protecţiei mediului să achiziţioneze acest tip de deşeu.

Anvelope uzate Anvelopele uzate sunt deşeuri reciclabile, rezultate ca urmare a schimbării anvelopelor uzate la  mijloacele  auto  şi  vor  fi  predate  o  dată  cu  achiziţionarea  celor  noi,  în  caz  contrar, anvelopele  uzate  vor  fi  colectate  pe  o  suprafaţă  impermeabilizată  în  incinta   sediului beneficiarului  proiectului  şi  vor  fi  predate  unui  operator  economic  autorizat  d.p.d.v.  al protecţiei mediului să achiziţioneze acest tip de deşeu.

Modul de gestionare a anvelopelor uzate se va face conform prevederilor legale:

• Legea 211/2011 privind regimul deşeurilor;
• HG nr. 170 din 12 februarie 2004 privind gestionarea anvelopelor uzate.

Deşeuri material inert

Deşeul  inert  rezultat  din  materialul  levigabil,  bolovani  care  pot  fi  interceptaţi  în  anumite zone, va fi transportat şi depozitat cu mijloacele beneficiarului proiectului, în locul stabilit de către Primăria orasului Piatra Olt. Deşeul inert (care poate rezulta ca urmare a interceptării unor zone care nu pot fi folosite, ca de  exemplu  depuneri  de  mâl,  material  levigabil,  bolovani  mari,  etc.)  este definit  ca  fiind deşeul care nu suferă nici o transformare semnificativă fizică, chimică sau biologică, nu se dizolvă, nu arde ori nu reacţionează în nici un fel, fizic sau chimic, nu este biodegradabil şi nu afectează materialele cu care vine în contact într-un mod care să poată duce la poluarea mediului ori să dăuneze sănătăţii omului.

Cantitatea totală de levigat şi conţinutul de poluanţi ai deşeului, precum şi ecotoxicitatea levigatului trebuie să fie nesemnificative şi, în special, să nu pericliteze calitatea apelor de suprafaţă şi/sau subterane.

Sol  nepoluat - solul  care  este  îndepărtat  din  stratul  superior  al  unei  suprafeţe  de  teren  în perioada activităţii extractive desfăşurate în suprafaţa respectivă şi care nu este considerat poluat  conform  Ordinului  ministrului  apelor, pădurilor şi  protecţiei  mediului nr. 756/1997 pentru  aprobarea  Reglementării  privind  evaluarea  poluării  mediului,  cu  modificările  şi completările ulterioare.

Modul de gestionare al deşeurilor rezultate din excavare şi/sau decopertare este  reglementat de HG nr. 856/2008  privind  gestionarea deşeurilor din  industriile extractive, act  normativ care reglementează gestionarea deşeurilor rezultate din activitatea de prospecţiune, explorare, extracţie din subteran sau de exploatare a carierelor, tratare şi stocare a resurselor minerale, denumite în continuare deşeuri extractive.

Deşeuri menajere

Deşeurile  menajere  organice  rezultate  de  la  personalul  care  deserveşte  amplasamentul analizat vor fi colectate într-un recipient (europubelă) etanş (fără scurgere în mediu), acoperit, pus la dispoziţia personalului de către  beneficiar şi eliminate prin preluarea  lor de către un operator  economic  autorizat  d.p.d.v.  al  protecţiei  mediului  să  preia  şi  să  elimine  această categorie de deşeuri. Deşeuri de ambalaje PET-urile  vor  fi  colectate  în  saci  de  polietilenă,  puşi  la  dispoziţie  de  către  beneficiarul proiectului şi eliminate prin preluarea  lor de către un operator economic autorizat d.p.d.v. al protecţiei mediului să preia şi să elimine această categorie de deşeuri.

Modul  de  gospodărire  a  substanţelor  şi  preparatelor  chimice  periculoase  şi  asigurarea condiţiilor de protecţie a factorilor de mediu şi a sănătăţii populaţiei Substanţele periculoase utilizate în procesul de producţie sunt:

•Motorină –0,20  tone/zi lucrătoare x 200 zile lucrătoare = 40,0 tone/an.

•Uleiuri minerale folosite ca lubrifianţi pentru mijloacele auto şi pentru utilaje –4,5 t/an.

Motorina este un produs petrolier constituit din diferite fracţii medii de distilare în compoziţia căreia intră hidrocarburi parafinice, naftanice, aromatice şi mixte.

Motorina, conform Fişei Tehnice de Securitate prezintă risc de inflamare, se aprinde uşor în contact cu suprafeţele încălzite, în contact cu scântei sau flăcări deschise. Formează amestecuri explozibile cu aerul, limitele de explozie fiind:

•inferioară, % vol. -6,0;

•superioară, % vol. -13,5.

Este nocivă prin inhalare, literatura de specialitate indicând riscul ca motorina să favorizeze apariţia cancerului de piele.

Pe  amplasamentul exploatării nu vor fi stocaţi combustibili, în nici un fel de rezervoare sau recipienţi.

Mijloacele de transport vor fi alimentate cu motorină la staţiile PECO sau depozitul conform din baza de productie, iar utilajele staţionate în balastieră vor fi alimentate cu motorină zilnic, din bidoane metalice  omologate  aduse  cu  basculanta.

Se va acorda o atenţie sporită manevrării carburanţilor, nefiind permise scăpări accidentale, atât din considerente de protecţia mediului, cât şi economice.

Uleiuri minerale -pe amplasamentul proiectului supus analizei nu vor fi stocaţi lubrifianţi, în nici un fel de recipienţi.

Schimburile de ulei la mijloacele auto se va face în unităţi de profil autorizate  d.p.d.v. al protecţiei mediului să achiziţioneze acest tip de deşeu. Uleiurile  uzate  fac  parte  din  categoria  deşeurilor periculoase -cod -13  02  05*.   

Uleiuri minerale neclorurate de motor, de transmisie şi de ungere.Uleiul  uzat  rezultat  ca  urmare  a  schimbului  de  ulei  la  utilaje  va  fi  colectat  într-un  recipient metalic şi predat unui operator economic care este autorizat d.p.d.v. al protecţiei mediului să achiziţioneze  acest  tip  de  deşeu.   

Schimbul  de  ulei  la  utilaje  se  va  face  pe  o  suprafaţă impermeabilizată, fără a afecta solul, apele de suprafaţă sau freatice.

Este interzisă deversarea uleiurilor în apele de suprafaţă, apele subterane şi în sistemele de canalizare.

Conform legislaţiei în domeniu, generatorii de uleiuri uzate au următoarele obligaţii:

• să asigure colectarea separată a întregii cantităţi de uleiuri uzate generate şi stocarea corespunzătoare pânăla predare;
• să  asigure  predarea  uleiurilor  uzate  operatorilor  economici  autorizaţi  să  desfăşoare activităţi de colectare, valorificare şi/sau de eliminare;
• să  livreze  uleiurile  uzate  însoţite  de  declaraţii  pe  propria  răspundere,  operatorilor economiciautorizaţi să desfăşoare activităţi de colectare, valorificare şi/sau de eliminare a uleiurilor uzate;
• să păstreze evidenţa privind cantitatea, provenienţa, localizarea şi înregistrarea stocării şi predării uleiurilor uzate;
• să raporteze semestrial şila solicitarea expresă a autorităţilor publice teritoriale pentru protecţia mediului competente, informaţiile solicitate. Este interzisă:
• deversarea uleiurilor uzate în apele de suprafaţă, apele subterane şi în sistemele de canalizare;
• evacuarea  pe  sol  sau  depozitarea  în  condiţii  necorespunzătoare  a  uleiurilor  uzate, precum şi abandonarea reziduurilor rezultate din valorificarea şi incinerarea acestora;
• valorificarea şi incinerarea uleiurilor uzate prin metode care generează poluare peste valorile limită admise de legislaţia în vigoare;
• amestecarea diferitelor categorii de uleiuri uzate cu alte tipuri de uleiuri conţinând bifenili policloruraţi sau alţi compuşi similari şi/sau cu alte tipuri de substanţe şi preparate chimice periculoase;
• amestecarea  uleiurilor  uzate  cu  motorina,  ulei  de  piroliză,  ulei  nerafinat  tip  P3, solvenţi, combustibil tip P şi reziduuri petroliere, şi utilizarea acestui amestec drept carburant;
• amestecarea uleiurilor uzate cu alte substanţe care impurifică uleiurile;
• incinerarea uleiurilor uzate în alte instalaţii decât cele prevăzute în HG nr. 128/2002 privind incinerarea deşeurilor, cu modificările şi completările ulterioare;
• colectarea, stocarea şi transportul uleiurilor uzate în comun cu alte tipuri de deşeuri;
• utilizarea uleiurilor uzate ca agent de impregnare a materialelor.

Schimbarea acumulatorilor auto se va face numai la unităţi specializate, de profil. Aceste deşeuri fac parte din categoria deşeurilor periculoase -cod -16 06 01* Baterii şi acumulatori.

Modul de gestionare a deşeurilor de baterii şi acumulatori este reglementat de HG nr. 1132 din 18 septembrie 2008 privind regimul bateriilor şi acumulatorilor şi al deşeurilor de baterii şi acumulatori.

e) poluarea și alte efecte negative :

- Sursa de poluare, alterare a calităţii apei este pe perioada de excavaţie a nisipurilor si pietrişurilor care poate fi accidentală, datorită pierderilor necontrolate de combustibili și lubrifianţi din cauza defecţiunilor de la mijloacele de transport si de la utilajele terasiere.

Apa este folosită numai pentru spălarea agregatelor, in stația de sortare spălare situatăîn afara perimetrului de decolmatare atribuit, iar apele rezultate de la ciururi şi şnecul de nisip sunt duse în bazinele decantor legate în serie, de unde, după depunerea suspensiilor solide se evacuează în lacul de acumulare.

O  altă  sursă  de  poluanți  specifici  motoarelor  cu ardere  interna  este  reprezentata  de  traficul auto  de  lucru  (autovehiculele  care  transporta  materiale  si  produse  necesare)

f) riscul de accident majore şi / sau dezastre relevante ale proiectului: -  nu este cazul;

 g)  riscurile pentru sănătatea umană:

 - Proiectul supus analizei nu afectează sănătatea populație.

2. Amplasarea proiectului:

Perimetrul solicitat pentru  exploatarea agregatelor este amplasat în cuveta lacului de acumulare Ipoteşti, pe malul stâng şi drept al râului Olt, la 2204,00 m aval de podul CFR Slatina - Piatra-Olt, la 3101,00 m aval de C.H.E. Slatina şi la 11810,00 m amonte de C.H.E. Ipoteşti.

Perimetrul  de  exploatare  se  află  amplasat  în  ROSPA0106 Valea Oltului Inferior– acoperind o suprafaţă de 0,009% din ROSPA0106 Valea Oltului Inferior.

Prin proiectul ,,AMENAJARE BALASTIERĂ CRIVA" pot fi posibil  afectaţi factorii de mediu :  apă, calitatea apei,  zgomot şi biodiversitate;

a). utilizarea actuală și aprobată a terenurilor:

Conform CERTIFICATULUI DE URBANISM regimul  juridic –imobilul  (terenul)  se  află  în  extravilanul  orasului Piatra Olt,  judeţul Olt, aparţine RN Apele Române, ABA Olt fiind închiriat de S.C. S.C.A.D.T. S.A.

 Regimul economic –folosinţa actuală –albie râu Olt

 

b). bogăția, disponibilitatea, calitatea și capacitatea de regenerare relative ale resurselor naturale, inclusiv solul, terenurile, apa și biodiversitatea, din zonă și din subteranul acesteia:

             Nu sunt necesare lucrari speciale pentru refacerea amplasamentului. In timpul desfasurarii activitatii propuse se va respecta tehnologia de extragere a agregatelor minerale din cuveta raului Olt , fara a se crea gropi sau depozite de deseuri pe amplasament.

c). capacitatea de absorbție  a mediului, cu atenție deosebita pentru:

               1) zone umede, zone riverane, guri ale râurilor: proiectul nu se implementează in astfel de zone ;

               2) zone costiere şi mediul marin: nu este cazul;

               3) zonele montane si forestiere: nu este cazul;

               4) arii naturale protejate: Amplasamentul proiectului se află situat  în interiorul sitului NATURA 2000 ROSPA 0106 Valea Oltului  Inferior.

               5) zone clasificate sau protejate conform legislaţiei în vigoare: situri Natura 2000 desemnate în conformitate cu legislaţia privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice; zonele prevăzute de legislaţia privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate, zonele de protecţie instituite conform prevederilor legislaţiei din domeniul apelor, precum şi a celei privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică:

               Amplasamentul proiectului se află situat  în interiorul sitului NATURA 2000 ROSPA 0106 Valea Oltului  Inferior.

6) zonele în care au existat deja cazuri de nerespectare a standardelor de calitate a mediului prevăzute de legislaţia naţională şi la nivelul Uniunii Europene şi relevante pentru proiect sau în care se consideră că există astfel de cazuri; nu este cazul;

Nu este amplasat într-o zonă de protecţie specială sau într-o arie în care standardele de calitate a mediului stabilite de legislaţie au fost deja depăşite;

          7) ariile dens populate: nu este cazul. Zgomotul şi vibraţiile nu sunt percepute în gospodăriile din zonele populate, întrucât perimetrul este amplasat distanţă de peste 1,5 km faţă de zona de locuit. Posibil impact asupra ariilor naturale protejate;

8) peisaje cu semnificație istorica, culturala si arheologica:  nu au fost semnalate obiective istorice si cultural.

3. Tipurile și caracteristicile impactului potențial

a) extinderea impactului: aria geografica si numărul persoanelor afectate:

Având în vedere că amplasamentul proiectului sa află în zonele naturale protejate pentru protecția speciilor de floră și faună se poate spune că impactul proiectului poate fi semnificativ pe termen scurt (perioada de exploatare).

b) natura impactului: pozitiv direct,  prin lucrările specifice de decolmatare şi regularizare.

• negativ direct și indirect, temporar, pe perioada în care se vor executa lucrări  şi în zona acestora, asupra apei şi faunei.

c) natura transfrontalieră  a impactului:  nu este cazul;

d) intensitatea și complexitatea impactului:  proiectul poate avea un impact potenţial semnificativ asupra factorilor de mediu.

e) probabilitatea impactului:  posibil ridicată în  perioada  de execuţie şi funcţionare;

f) durata, frecvența și reversibilitatea impactului: impactul negativ generat de implementarea proiectului se va întinde strict pe perioada de execuţie a lucrărilor  ( 12 luni) și probabil pe o perioadă de timp foarte scurtă după terminarea lucrărilor.

           Impactul va avea o frecvență variabilă (in funcție de programul de execuție și tipul lucrărilor executate).

g)  cumularea impactului cu impactul altor proiecte:   nu este cazul;

h) posibilitatea de reducere efectivă a impactului: se vor prezenta măsuri de reducere  a impactului privind aspectele relevante pentru protecţia mediului.

II. Motivele pe baza cărora s-a  stabilit necesitatea efectuării evaluării adecvate sunt următoarele: proiectul propus  intră sub incidenţa art. 28 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului  nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei sălbatice, cu modificările si completările ulterioare.

Amplasamentul proiectului se află situat  în interiorul sitului NATURA 2000 ROSPA 0106 Valea Oltului  Inferior . 

 

III. Motivele pe baza cărora s-a stabilit necesitatea neefectuării evaluării impactului asupra corpurilor de apă.

Administraţia Bazinală de Apă Olt prin adresa transmisă şi înregistrată al APM Olt cu nr. 8717/ 28.10.2020

DECICE: pentru proiectul propus Nu este necesară elaborarea SEICA.

 

 Procedura de reglementare va continua cu parcurgerea etapei de definire a domeniului evaluării.

           Răspunderea pentru corectitudinea informațiilor puse la dispoziția autorității competente pentru protecția mediului și a publicului revine în întregime titularului.

         

   Orice persoană care face parte din publicul interesat şi care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente pentru a ataca, din punct de vedere procedural sau substanţial, actele, deciziile ori omisiunile autorităţii publice competente care fac obiectul participării publicului, inclusiv aprobarea de dezvoltare, potrivit prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

    Se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente şi orice organizaţie neguvernamentală care îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 2 din Legea nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, considerându-se că acestea sunt vătămate într-un drept al lor sau într-un interes legitim.

Actele sau omisiunile autorităţii publice competente care fac obiectul participării publicului se atacă în instanţă odată cu decizia etapei de încadrare, cu acordul de mediu ori, după caz, cu decizia de respingere a solicitării de emitere a acordului de mediu, respectiv cu aprobarea de dezvoltare sau, după caz, cu decizia de respingere a solicitării aprobării de dezvoltare.

 

   Înainte de a se adresa instanţei de contencios administrativ competente, persoanele prevăzute la art. 21 din Legea nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului au obligaţia să solicite autorităţii publice emitente a deciziei prevăzute la art. 21 alin. (3) sau autorităţii ierarhic superioare revocarea, în tot sau în parte, a respectivei decizii. Solicitarea trebuie înregistrată în termen de 30 de zile de la data aducerii la cunoştinţa publicului a deciziei.

    Autoritatea publică emitentă are obligaţia de a răspunde la plângerea prealabilă prevăzută la art. 22 alin. (1) în termen de 30 de zile de la data înregistrării acesteia la acea autoritate.

    Procedura de soluţionare a plângerii prealabile prevăzută la art. 22 alin. (1) este gratuită şi trebuie să fie echitabilă, rapidă şi corectă.

 

Informaţii cu privire la procesul de participare a publicului în procedura derulată:

Pe parcursul derulării procedurii, informarea publicului şi participarea acestuia la luarea deciziei s-a realizat astfel:

- anunţ pe site-ul propriu a A.P.M. Olt  la depunerea solicitării în data de 16.10.2020, afișare la sediul primăriei Piatra Olt nr.22751/19.10.2020 și prin publicare în ziarul  Gazeta Oltului,  din data de 20.10.2020.

 

          Prezenta decizie poate fi contestată în conformitate cu prevederile Legii nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului şi ale Legii nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

 

                                    

                                               

DIRECTOR EXECUTIV,

Gheorghe NEACȘA         

                                                            

 

 

ŞEF SERVICIU A.A.A.,                                                                 ŞEF SERVICIU C.F.M.,    

  Elena ZULUFOIU                                                               Dorin ROGOJINARU

 

                         

 

Întocmit,                                                                                                    Întocmit,

  Mihaela  COJOCARU                                                                                    Ion CROITORU