Emisii industriale
Emisii industriale
Descriere
Activităţile industriale joacă un rol important în bunăstarea materială a unei ţări, contribuind totodată la o creşterea economică durabilă. Cu toate acestea, activităţile industriale au, de asemenea, pe lângă acest efect benefic şi un impact semnificativ asupra mediului.
Emisiile generate de cele mai mari instalaţii industriale reprezintă o parte considerabilă din totalul emisiilor principalilor poluanţi atmosferici cu efecte importante asupra mediului, respectiv din emisiile în apă şi sol, cărora li se adaugă deşeurile generate dar şi consumul de energie.
Posibilitatea de a controla activitatea instalaţiilor industriale astel încât emisiile, deşeurile rezultate şi consumurile de energie să fie cât mai mici a făcut obiectul unei legislaţii la nivelul Uniunii Europene, care au condus, în cele din urmă, la adoptarea următoarelor directive:
o Directiva IPPC privind prevenirea şi controlul integrat al poluării stabileşte principiile pentru autorizare şi control a instalaţiilor bazate pe o abordare integrată şi aplicarea celor mai bune tehnici disponibile (BAT), care sunt cele mai eficiente tehnici pentru a atinge un nivel ridicat de protecţie a mediului, luând în considerare costurile şi beneficiile.
o Directive sectoriale care stabilesc cerinţe specifice minime, inclusiv valorile limită de emisie pentru anumite activităţi industriale (instalaţii de ardere mari, incinerarea deşeurilor, activităţi care implică folosirea solvenţilor organici şi producţia de dioxid de titan).
o Registrul poluanţilor emişi şi transferaţi (E-PRTR) care permite publicului să acceseze informaţiile privind emisiile şi transferurile în afara amplasamentului ale poluanţilor şi deşeurilor din instalaţii industriale.
Comisia Europeană a început, în urmă cu doi ani, un amplu proces de reformare, oferind tuturor părţilor interesate posibilitatea să examineze modul în care legislaţia privind emisiile industriale poate fi îmbunătăţită astfel încât să ofere un nivel ridicat de protecţie a mediului şi a sănătăţii umane reducând în acelaşi timp costurile administrative prin simplificarea legislaţiei existente.
Acest proiect denumit Directiva privind emisiile industriale (IED) acoperă ca zonă de reglementare şapte directive existente (Directiva IPPC şi şase directive sectoriale) adunând astfel într-un singur instrument legislativ clar şi coerent un set de norme comune pentru autorizarea şi controlul instalaţiilor industriale având drept scop reducerea emisiilor industriale de pe teritoriul Uniunii Europene cu precădere printr-o mai bună aplicare a celor mai bune tehnici disponibile.
Cadru legal general
Prevenirea si controlul integrat al poluarii
http://apmvl.anpm.ro/articole/prevenirea_si_controlul_integrat_al_poluarii_ippc-175
Directiva 2008/1/CE - IPPC referitoare la prevenirea şi controlul integrat al poluării mediului are ca scop atingerea unui nivel înalt de protectie a mediului în întregul său, prin implementarea de măsuri de prevenire sau de reducere a emisiilor în atmosferă, apă şi sol, inclusiv aplicarea unor măsuri privind managementul deşeurilor, eficienţa energetică şi a resurselor şi prevenirea accidentelor.
Directiva IPPC stabileste principii în vederea autorizării şi controlului instalaţiilor, cât şi o abordare integrată prin aplicarea celor mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru atingerea unui nivel înalt de protecţie a mediului în ansamblul său, luând în considerare costurile şi beneficiile.
Principiile de baza în aplicarea Directivei IPPC, în vederea realizării unui sistem integrat pentru prevenirea şi controlul poluării provenite de la activităţi specifice, sunt:
- Abordarea integrată care să ţină cont de performanţa de mediu a întregii instalatii, cuprinzând, de exemplu emisiile în aer, apă şi sol, generarea de deşeuri, utilizarea de materii prime, eficienţa energetică, zgomot, prevenirea accidentelor, precum şi readucerea amplasamentului în momentul închiderii la o stare satisfăcătoare.
- Aplicarea celor mai bune tehnici disponibile (BAT) în condiţiile autorizării, inclusiv stabilirea valorilor limită de emisie (VLE) care trebuie să se bazeze pe aceste tehnici BAT.
- Flexibilitatea permite autorităţilor competente pentru protecţia mediului ca în determinarea condiţiilor de autorizare să ţină seama de caracteristicile tehnice ale instalaţiei, amplasarea geografică a acesteia şi condiţiile locale de mediu.
Participarea publicului la procesul decizional de emitere a autorizaţiilor integrate de mediu şi informarea lui cu privire laemiterea autorizaţiilor pentru instalaţii noi, pentru orice modificare substanţială sau a condiţiilor unei autorizaţii.Autoritatea competentă pune, de asemenea, la dispoziţia publicului detalii cu privire la măsurile luate de către operator la încetarea definitivă a activităţilor, precum şi rezultatele monitorizării emisiilor, aşa cum sunt prevăzute în temeiul condiţiilor de autorizare şi deţinute de către autorităţile competente.
Un element esenţial al Directivei este cerinţa aplicării "celor mai bune tehnici disponibile" (BAT) în cadrul tuturor instalaţiilor noi, şi cel târziu începând cu anul 2007, şi în cadrul instalaţiilor existente. Directiva defineşte cele mai bune tehnici disponibile ca fiind:
o "... cel mai eficient si inaintat stadiu de dezvoltare al activitatilor si al metodelor de functionare corespunzatoare, al tehnicilor speciale fiind considerat adecvat si practic, in principal ca baza pentru stabilirea valorilor limita de emisie pentru a preveni in general emisiile si efectele asupra intregului mediu sau, daca lucru nu este posibil, atunci sa fie reduse";
o "tehnicile" si tehnologia aplicata precum si felul si modul cum este instalatia planificata, construita, exploatata si scoasa din functiune;
o "disponibile" - tehnicile, dezvoltate la o scara care, considerand relatia costuri/beneficii, fac posibila aplicarea in conditii economice si realizabile tehnic in sectorul industrial respectiv, indiferent daca aceste tehnici sunt utilizate sau realizate in statul membru respectiv, intrucat sunt accesibile pentru operator in conditii rezonabile;
o "cele mai bune" - tehnicile cele mai eficiente in atingerea unui nivel general ridicat de protectie a mediului, in ansamblul sau".
Fiecare BAT nu este concretizat material în Directiva IPPC. În vederea unei armonizării la nivel european a celor mai bune tehnici disponibile (BAT) Directiva IPPC prevede un schimb de informaţii asupra celor mai bune tehnici disponibile. Rezultatele acestui schimb de informaţii vor fi înscrise în aşa numitele documente BAT ce vor fi publicate de către Comisia Europeană, fiind luate în considerare la stabilirea condiţiilor de autorizare.
Coordonarea acestor schimburi de informaţii se realizează de catre Biroul European IPPC, organism desemnat de către Comisia Europeană, al cărui sediu se află la SEVILIA.
La finalizatrea lucrărilor tehnice se propune un document European BREF care se adoptă de Comisia Europeană pentru sectorul respectiv. Scopul acestor Documente (BREF-uri) care nu au caracter obligatoriu, este de a se folosi ca referinţă atât pentru sectoarele specifice cât şi pentru autoriţatile de mediu rersponsabile de stabilirea valorilor limită de emisie pentru autorizarea integrata de mediu.
În cazul în care un standard de calitate a mediului impune cerin?e mai stricte decât cele care pot fi îndeplinite prin utilizarea celor mai bune tehnici disponibile, autorizatia prevede măsuri suplimentare specifice, fără a aduce atingere altor măsuri care pot fi luate pentru a se respecta standardele de calitate a mediului.
Conform obligaţiilor ce revin României ca Stat Membru, au fost realizate căre Comisia Europeană urmatoarele raportari:
o In anul 2008 a fost transmis un Raport cu date şi informaţii privind implementarea Directievei IPPC în cazul instalţiilor existente pentru perioada 2004 – 2007;
o In anul 2009 a fost transmis pe baza Deciziei 2006/194/CE, Raportul privind implementarea prevederilor Directivei IPPC privind prevenirea şi controlul integrat al poluării, care pot fi vizualizate pe site-ul:
http://cdr.eionet.europa.eu/ro/eu/ippc/colssghwq
Pentru simplificarea legislaţiei existente şi reducerea costurilor administrative, Comisia Europeană a iniţiat un proces de reformare a Directivei IPPC, împreună cu alte şase directive sectoriale (Directiva LCP, Directiva COV din instalaţii, Directiva de incinerare deşeuri şi alte trei directive sub numele generic de Directive TiO2), proiect numit Directiva privind emisiile industriale (IED).
Principalele modificări avute în vedere în noua Directiva privind emisiile industriale (IED) sunt:
o clarificarea şi consolidarea conceptului de BAT;
o revizuirea valorilor limită de emisie pentru instalaţiile mari de ardere şi pentru instalaţiile producătoare de dioxid de titan, în vederea alinierii acestora la standardele BAT;
o înfiinţarea unui comitet însărcinat cu adaptarea cerinţelor tehnice neesenţiale existente la progresul ştiinţific şi tehnic sau cu stabilirea tipului şi a formatului rapoartelor care urmează să fie prezentate de către statele membre;
o introducerea unor dispoziţii privind inspecţiile şi ameliorarea protecţiei mediului;
o stimularea inovării şi a dezvoltării şi utilizării de noi tehnici;
o simplificarea şi clarificarea anumitor dispoziţii privind autorizarea, monitorizarea şi raportarea, în vederea eliminării sarcinilor administrative inutile;
o extinderea şi clarificarea domeniului de aplicare şi ale dispoziţiilor legislaţiei pentru a contribui mai bine la obiectivele strategiilor tematice.