APM Covasna

PROIECT DECIZIA ETAPEI DE ÎNCADRARE

din 20.05.2024

Ca urmare a solicitării de emitere a acordului de mediu adresate de CEF VADAS ONE SRL cu sediul în comuna Ghidfalău, satul Ghidfalău, nr. 258, județul Covasna, înregistrată la APM Covasna cu nr. 2850/27.03.2024,

în baza Legii nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare,

autoritatea competentă pentru protecţia mediului APM Covasna decide, ca urmare a consultărilor desfăşurate în cadrul şedinţei Comisiei de Analiză Tehnică din data de 09.05.2024 că proiectul ”EDIFICAREA UNUI PARC ELECTRIC FOTOVOLTAIC ”CEF VALEA CRIȘULUI 1” propus a fi amplasat în UAT Valea Crișului, FN, CF 26191, 26192, județul Covasna, se supune evaluării adecvate și se supune evaluării impactului asupra mediului. 

Justificarea prezentei decizii:

   I. Motivele pe baza cărora s-a stabilit necesitatea efectuarii evaluării impactului asupra mediului sunt următoarele:

1. proiectul propus intră sub incidenţa Legii nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, fiind încadrat în anexa nr. 2, la punctul 3 lit. a);
2. în urma anunţurilor publice (anunţ APM Covasna privind depunerea solicitării de emitere a acordului de mediu afişat la sediu și pe pagina proprie de internet în data de 03.04.2024; anunţ titular privind depunerea solicitării de emitere a acordului de mediu publicat pe pagina de internet https://mesageruldecovasna.ro/ în data de 15.04.2024 și afișat la sediul Primăriei Valea Crișului în data de 12.04.2024; anunţ APM Covasna privind etapa de încadrare și proiectul deciziei afişat de pagina proprie de internet în data de 20.05.2024, anunţul titularului privind decizia etapei de încadrare publicat în ... din data de ...2024), nu au fost înregistrate sesizări sau observaţii din partea publicului;
3. Proces-verbal ședință CAT nr. 15/09.05.2024;
4. Lista de control EIA pentru etapa de încadrare întocmit de către Compartimentul CFM din cadrul APM Covasna în data de 08.05.2024, conform căreia implementarea proiectului poate afecta în mod semnificativ aria naturală protejată;

1. Memoriul de prezentare completat întocmit conform conţinutului-cadru prevăzut în Legea nr. 292/ 2018, anexa nr. 5.E la procedură, cu capitolul XIII completat cu aspectele prevăzute în Anexa nr. 3A la Ghidul metodologic la Ordinul M.M.A.P. nr. 1682/14.06.2023) înregistrat la APM Covasna cu nr. 3611/22.04.2024;
2. Dovada achitării tarifelor pentru evaluare inițială și etapa de încadrare 100+400 lei;
3. Punctele de vedere ale membrilor CAT formulate în scris:

- CJPNS în calitate de administrator al sitului Natura 2000 Munții Bodoc-Baraolt ROSPA0082 nr. 438/09.05.2024 (nr. APM 4030/13.05.2024);

- Garda Forestieră Brașov nr. 6919/1/09.05.2024 (nr. APM 3994/09.05.2024);

- Direcția Județeană pentru Cultură Covasna nr. 41/2024 (nr. APM 3966/09.05.2024);

4. prin aplicarea criteriilor din Anexa IIA și Anexa III din Directiva 2014/52/UE a Parlamentului European și a Consiliului, s-au constatat următoarele:

1. Caracteristicile proiectului:

a) dimensiunea și concepția întregului proiect:

Proiectul constă în construirea unui parc electric fotovoltaic pentru producere energie electrică, compus din: - module/panouri fotovoltaice: 42.801 buc. cu o putere electrică per modul: 700 Wp;

- invertoare: 100 buc. cu o putere electrică per invertor: 300 kWac;

- containere stocare energiei: 8 buc. cu  o capacitate de stocare de 2 MW/container.

Puterea instalată în curent continuu a PF: 29,96 MWp, iar puterea maximă simultană in curent alternativ ce poate fi evacuată: 29,85 MW. Parcul electric fotovoltaic CEF Valea Crișului 1 va fi dezvoltat pe un teren de 297.700 mp – conform extraselor CF nr. 26191 și 26192.

Lucrările de construcții vor consta în principal din:

 Realizare împrejmuiri și porți de acces din panouri gard zincate (plasă bordurată), fixate pe stâlpi din țeava rectangulară zincată; plasa de sârmă bordurată va avea înălțimea de 2,2 m, și se va monta pe stâlpi metalici încastrați în pământ și împănați cu pietriș. Asigurarea supravegherii activității se va realiza cu un sistem de supraveghere video montat pe stâlpi din beton cu înălțimea de 8 m, încastrați în pământ și împănați cu pietriș.

 Realizare drumuri incintă parc cu stratul de rulare din îmbrăcăminte rutieră nepermanentă – piatră spartă;

 Fundații pentru stâlpii de iluminat și posturile de transformare vor fi fundații izolate, din beton armat în care sunt montate șuruburile de ancorare. Posturile de transformare sunt anvelope prefabricate, de beton armat, amplasate pe un strat de fundare realizat din piatră spartă peste care se toarnă un strat de beton de egalizare, după care dacă este cazul, se așterne un strat de nisip de aducere la cotă.

 Structuri metalice pentru susținere panouri: sistemele fotovoltaice și/sau panourile solare vor fi susținute de o structură metalică de tip cadre, formată din elemente structurale și constructive capabile să asigure stabilitatea întregului ansamblu și să preia încărcările rezultate din greutatea proprie a acesteia și a panourilor, precum și cele rezultate din acțiunea vântului și a depunerilor de zăpadă. Fixarea cadrelor metalice în teren se va face prin încastrarea în teren prin intermediul unor piloți metalici bătuți sau înșurubați.

 Stație de transformare

- Cladirea statiei va fi o cladire cu regim de înălțime parter realizată din zidărie portantă de cărămidă pe fundatii de tip continuu rigide cu bloc din beton și cuzinet de beton armat;

- Fundație transformator este realizată din beton armat, prevăzută cu căi de rulare din șină tip CF 49 și armată cu oțel B500C. Pentru a evita poluarea solului cu ulei de transformator, transformatoarele sunt amplasate deasupra unei cuve de beton. Cuva de colectare a uleiului va fi astfel realizată încât sǎ impidice pǎtrunderea uleiului în beton şi mai departe în pǎmânt;

 Amenajare teren: lucrǎrile constă din decaparea şi depozitarea stratului vegetal şi realizarea unei platforme sistematizate, la o cota superioara terenului natural, din umpluturi compactate în straturi succesive. Platforma amenajată va avea pante astfel încât apele pluviale căzute pe suprafaţa incintei să poată fi evacuate către exteriorul acesteia.

Pentru injectarea energiei electrice produse de panourile fotovoltaice în Sistemul Energetic Național (SEN), este necesară conversia curentului continuu produs de panourile fotovoltaice în curent alternativ. Pentru această conversie sunt utilizate un număr de 100 buc. invertoare cu puterea individuală de 300 kWac, care vor asigura o putere totală evacuata pentru parcul fotovoltaic CEF Valea Crișului 1 de 29,85 MW.

Având în vedere că sistemul fotovoltaic produce energie electrică doar pe timp de zi și la capacitate optimă doar atunci când radiația solară este la nivel maxim, momente independente de cerințele de consum din SEN, pentru a asigura livrarea de energie electrică în SEN doar atunci când SEN are cea mai mare nevoie, prin proiect s-a stabilit suplimentar montarea unei instalații de stocare a energiei electrice cu 8 de celule de acumulatori de tipul Litiu-Ion, cu puterea totala de stocare de 2MW.

 Instalația de stocare a energiei electrice va fi utilizată și pentru stocarea de energie electrică din SEN când există surplus de energie și livrare în SEN la vârfuri de consum.

Pentru racordarea la SEN a Parcului electric fotovoltaic proiectat sunt necesare lucrări de C+M, stabilite printr-un studiu de soluție și avizate de operatorul sistemului de distribuție energie electrica.

b) cumularea cu alte proiecte existente și/sau aprobate: în apropiere este proiectat parcul electric fotovoltaic ”CEF VALEA CRIȘULUI 2” de către același titular;

c) utilizarea resurselor naturale, în special a solului, a terenurilor, a apei și a biodiversității: centrala fovoltaică transformă radiția solară în energie electrică;

d) cantitatea și tipurile de deșeuri generate/gestionate: deşeurile rezultate în perioada de execuţie (deşeuri materiale de construcţii, deşeuri metalice, deşeuri de material plastic, cabluri, deşeuri menajere produse de personalul care lucrează pe şantier etc.) vor fi depozitate selectiv şi preluate ulterior de către firme autorizate. În timpul funcţionării vor fi generate îndeosebi deşeuri menajere şi deşeuri de la echipamente electrice şi electronice DEEE (cod 16 02 14) – deşeuri rezultate ocazional din lucrări de întreţinere/service (piese şi cabluri defecte). Deşeurile menajere vor fi preluate de către o firmă autorizată de prestări servicii de salubrizare, iar deşeurile electronice de către firma care asigură aceste lucrări de întreţinere;

e) poluarea și alte efecte nocive, inclusiv zgomotul şi alte surse de disconfort:

- surse de poluare în perioada de execuţie: poluare fonică rezultată din funcţionarea utilajelor, transportul materialelor, deşeurilor şi a componentelor necesare execuţiei, organizarea de şantier, praf de la manipularea unor materiale pulverulente;

- surse de poluare în perioada de funcţionare: nu este cazul;

f) riscurile de accidente majore și/sau dezastre relevante pentru proiectul în cauză, inclusiv cele cauzate de schimbările climatice, conform cunoștințelor științifice:

- risc redus de poluări accidentale a solului cu hidrocarburi provenite de utilajele și mijloacele de transport folosite în timpul montării centralei fotovoltaice;

g) riscurile pentru sănătatea umană (de exemplu, din cauza contaminării apei sau a poluării atmosferice): - nu este cazul;

2. Amplasarea proiectului

Sensibilitatea ecologică a zonelor geografice susceptibile de a fi afectate de proiecte trebuie luată în considerare, în special în ceea ce privește:

a) utilizarea actuală și aprobată a terenului: folosința actuală a terenului conform Certificatului de urbanism este pășune;

b) bogăția, disponibilitatea, calitatea și capacitatea de regenerare relative ale resurselor naturale (inclusiv solul, terenurile, apa și biodiversitatea) din zonă și din subteranul acesteia: - amplasamentul proiectului se află în interiorul sitului Natura 2000 ROSPA0082 Muntii Bodoc-Baraolt, cu posibil impact asupra habitatului, zonei de hrănire a speciilor de interes comunitar din sit;

c) capacitatea de absorbţie a mediului natural, acordându-se atenție specială următoarelor zone:

  i) zonele umede, zone riverane, guri ale râurilor – nu este cazul;

  ii) zonele costiere și mediul marin - nu este cazul;

  iii) zonele montane şi forestiere – nu este cazul;

  iv) arii naturale protejate de interes național, comunitar, internațional;

  v) zone clasificate sau protejate conform legislatiei în vigoare: situri Natura 2000 desemnate în conformitate cu legislația privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice; zonele prevăzute de legislația privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate, zonele de protecţie instituite conform prevederilor legislației din domeniul apelor, precum și a celei privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică – amplasamentul proiectului se află în interiorul sitului Natura 2000 ROSPA0082 Muntii Bodoc-Baraolt.

  vi) zonele în care au existat deja cazuri de nerespectare a standardelor de calitate a mediului prevăzute în dreptul Uniunii și relevante pentru proiect sau în care se consideră că există astfel de cazuri: - nu este cazul

  vii) zonele cu o densitate mare a populației: nu este cazul.

  viii) peisaje și situri importante din punct de vedere istoric, cultural sau arheologic: nu este cazul.

3. Tipurile și caracteristicile impactului potenţial

Efectele semnificative pe care le pot avea proiectele asupra mediului trebuie analizate în raport cu criteriile stabilite la punctele 1 și 2 din prezenta anexă, având în vedere impactul proiectului asupra factorilor prevăzuți la articolul 3 alineatul (1) din Directiva 2014/52/UE și ținând seama de:

  a) importanța și extinderea spațială a impactului (de exemplu, zona geografică și dimensiunea populației care poate fi afectată): suprafață relativ mare 297.700 mp, conform planului de management al sitului este habitat al speciei Crex crex (cristelul de câmp), impactul poate să fie semnificativ;

  b) natura impactului: proiectul implică modificarea condițiilor inițiale și este susceptibil de a avea un impact negativ;

  c) natura transfrontieră a impactului - nu este cazul;

  d) intensitatea și complexitatea impactului: – factorul mediu are o sensibilitate mărită datorată sitului Natura 2000 cu care se suprapune amplasamentul proiectului;

  e) probabilitatea impactului – se va analiza posibilitatea ca acest impact să apară;

  f) debutul, durata, frecvența și reversibilitatea – se va analiza în cadrul RIM și a studiului EA.

   g) cumularea impactului cu impactul altor proiecte existente și/sau aprobate: impact cumulat cu proiectul similar din apropiere - parcul electric fotovoltaic ”CEF VALEA CRIȘULUI 2”;

  (h) posibilitatea de reducere efectivă a impactului: se va analiza în cadrul RIM și a studiului EA.

    II. Motivele pe baza cărora s-a stabilit necesitatea efectuării evaluării adecvate sunt următoarele:

- proiectul propus intră sub incidenţa art. 28 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificãrile şi completările ulterioare, amplasamnetul lui fiind situat în interiorul sitului Natura 2000 ROSPA0082 Muntii Bodoc-Baraolt.

- memoriul de prezentare depus de către titular, înregistrat la APM Covasna cu nr. 3611/22.04.2024, nu conține suficiente informații pentru a identifica şi cuantifica efectele generate de intervenţiile proiectului analizat;

- impactul cumulativ cu parcul electric fotovoltaic ”CEF VALEA CRIȘULUI 2” propus a se implementa în apropiere de către același titular;

- Punctul de vedere nr. 438/09.05.2024 (nr. APM 4030/13.05.2024) emis de Consiliul Județean Covasna – Centrul Județean pentru Protecția Naturii și Salvamont în calitate de administrator al sitului Natura 2000 Munții Bodoc-Baraolt ROSPA0082 conform căruia implementarea proiectului poate avea impact negativ asupra sitului;

- Lista de control EIA pentru etapa de încadrare întocmit de către Compartimentul CFM din cadrul APM Covasna în data de 08.05.2024, conform căreia implementarea proiectului poate afecta în mod semnificativ aria naturală protejată și se propune trecerea la etapa studiului de evaluare adecvată;

    III. Motivele pe baza cărora s-a stabilit necesitatea neefectuării evaluării impactului asupra corpurilor de apă în sunt următoarele:

- proiectul propus nu intră sub incidenţa prevederilor art. 48 din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare;

- conform Procesului-verbal ședință CAT nr. 15/09.05.2024 proiectul nu necesita aviz de gospodărire a apelor.

Procedura de evaluare a impactului asupra mediului și de evaluare adecvată, derulată conform Legii nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului va continua cu etapa de definire a domeniului evaluării și de realizare a raportului privind impactul asupra mediului și a studiului de evaluare adecvată.

Conform art. 13 din Procedura la Legea nr. 292/2018 În vederea parcurgerii etapei de definire a domeniului evaluării pentru proiectele prevăzute la art. 11 alin. (1) lit. a)-d) şi alin. (2) din prezenta procedură, titularul proiectului îşi stabileşte echipa de experţi şi prezintă la autoritatea competentă pentru protecţia mediului:

a) propunerea privind aspectele relevante pentru protecţia mediului care trebuie dezvoltate în raportul privind impactul asupra mediului, studiul de evaluare adecvată şi studiul de evaluare a impactului asupra corpurilor de apă, în funcţie de natura, dimensiunea şi localizarea proiectului;

b) dovada achitării tarifului aferent etapei de definire a domeniului evaluării.

Conform art. 12 din Legea nr. 292/2018 titularul proiectului se asigură că raportul privind impactul asupra mediului și studiul de evaluare adecvată, sunt întocmite de experţi a căror competenţă este recunoscută conform legislaţiei specifice în vigoare. Experţii sunt persoane fizice şi juridice care au dreptul de a elabora, potrivit legii, raportul privind impactul asupra mediului și studiul de evaluare adecvată şi care sunt atestaţi de către comisia de atestare, care funcţionează în cadrul asociaţiei profesionale din domeniul protecţiei mediului, recunoscută la nivel national. Calificarea experţilor atestaţi este în concordanţă cu specificul şi natura proiectului de investiţii aflat în procedura de evaluare a impactului asupra mediului, cu particularităţile amplasamentului propus şi cu mediul posibil afectat de un impact semnificativ. Responsabilitatea privind corectitudinea informaţiilor furnizate în cadrul procedurii de evaluare a impactului asupra mediului aparţine titularului proiectului, iar responsabilitatea privind calitatea informaţiilor/studiilor/ rapoartelor prevăzute la aparţine experţilor atestaţi. Experţii atestaţi declară în scris că nu au un interes personal în implementarea/dezvoltarea proiectului de investiţii aflat în procedura de evaluare a impactului asupra mediului.

Prezenta decizie este valabilă pe toată perioada de realizare a proiectului, iar în situaţia în care intervin elemente noi, necunoscute la data emiterii prezentei decizii, sau se modifică condiţiile care au stat la baza emiterii acesteia, titularul proiectului are obligaţia de a notifica autoritatea competentă emitentă.

Orice persoană care face parte din publicul interesat şi care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente pentru a ataca, din punct de vedere procedural sau substanţial, actele, deciziile ori omisiunile autorităţii publice competente care fac obiectul participării publicului, inclusiv aprobarea de dezvoltare, potrivit prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

  Se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente şi orice organizaţie neguvernamentală care îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 2 din Legea nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, considerându-se că acestea sunt vătămate într-un drept al lor sau într-un interes legitim.

  Actele sau omisiunile autorităţii publice competente care fac obiectul participării publicului se atacă în instanţă odată cu decizia etapei de încadrare, cu acordul de mediu ori, după caz, cu decizia de respingere a solicitării de emitere a acordului de mediu, respectiv cu aprobarea de dezvoltare sau, după caz, cu decizia de respingere a solicitării aprobării de dezvoltare.

  Înainte de a se adresa instanţei de contencios administrativ competente, persoanele prevăzute la art. 21 din Legea nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului au obligaţia să solicite autorităţii publice emitente a deciziei prevăzute la art. 21 alin. (3) sau autorităţii ierarhic superioare revocarea, în tot sau în parte, a respectivei decizii. Solicitarea trebuie înregistrată în termen de 30 de zile de la data aducerii la cunoştinţa publicului a deciziei.

  Autoritatea publică emitentă are obligaţia de a răspunde la plângerea prealabilă prevăzută la art. 22 alin. (1) în termen de 30 de zile de la data înregistrării acesteia la acea autoritate.

  Procedura de soluţionare a plângerii prealabile prevăzută la art. 22 alin. (1) este gratuită şi trebuie să fie echitabilă, rapidă şi corectă.

        Prezenta decizie poate fi contestată în conformitate cu prevederile Legii nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului şi ale Legii nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

DIRECTOR   EXECUTIV,

Ing. NEAGU GHEORGHE

Şef Serviciu, Avize, Acorduri, Autorizaţii,                                    Responsabil Comp. CFM,

        Ing. Siminiceanu Gabriel Nicolae                                              Ing. Ghican Oana-Elena