proiectului CLEVER Cities – “Proiectarea participativă a soluțiilor ecologice ajustate la nivel local pentru regenerarea cu valoare adăugată, integrată din punct de vedere social în Orașe” finanțat prin Programul Orizont 2020
Primăria Municipiului Sfântu Gheorghe, partener din România împreună cu Agenția pentru Protecția Mediului Covasna al proiectului CLEVER Cities – “Proiectarea participativă a soluțiilor ecologice ajustate la nivel local pentru regenerarea cu valoare adăugată, integrată din punct de vedere social în Orașe” finanțat prin Programul Orizont 2020, a organizat în data de 18 septembrie 2019 conferința de lansare a Parteneriatului Urban (Urban Innovation Partnership- UIP) din cadrul proiectului.
Scopul evenimentului a fost de a prezenta partenerilor din cadrul UIP activitățile și obiectivele proiectului CLEVER Cities, respectiv inițierea dialogului între participanți.
Ședința organizată a reunit partenerii de proiect din România, actori locali, actori interesați în cadrul proiectului, respectiv reprezentanții Universității Sapientia, Asociația Vadon, TEGA SA, Sistemul de Gospodărire a Apelor Covasna, Asociația “Grup de Acțiune Locală SEPSI”, Arhitect Șef al Primăriei, viceprimarii.
Reprezentanții primăriei au subliniat că rezultatul proiectul ar putea fi un studiu de prefezabilitate pentru ”înverzirea” zonei lângă locuințele sociale de pe strada Lunca Oltului, care găzduiesc 138 de familii.
Orașele CLEVER aplică o abordare centrată pe oraș, pornind de la provocările cheie de regenerare urbană și prin angajarea puternică în parteneriate locale, pentru a promova regenerarea urbană durabilă și incluzivă la nivel local, în Europa și la nivel global. Se vor co-crearea, implementa și gestiona NBS-uri (NBS- Nature based Solutions) adaptate la nivel local pentru a oferi tangibile aspecte sociale, de mediu și sociale îmbunătățiri economice pentru regenerarea urbană.
Mai multe detalii despre proiect: http://clevercities.eu/sfantu-gheorghe/
Iulie 2021
Primăria Municipiului Sfântu Gheorghe împreună cu Agenția pentru Protecția Mediului Covasna a organizat evenimentul “Implementarea soluțiilor bazate pe natură în orașe (Nature Based Solutions)” în cadrul proiectului CLEVER Cities (Orașe inteligente – proiectarea participativă a soluțiilor ecologice ajustate la nivel local pentru regenerarea cu valoare adăugată, integrată din punct de vedere social în Orașe) finanțat prin Programul Orizont 2020.
Scopul evenimentului a fost promovarea cunoștințelor legate de soluțiile verzi bazate pe natură cât și posibilitatea integrării acestora în planificarea, designul și managementul mediilor urbane cât și posibilitatea integrării acestora pentru îmbunătățirea calității vieții și regenerării urbane.
În cadrul proiectului sunt implicați 34 de parteneri din 12 țări. Obiectul general al proiectului este promovarea regenerării urbane durabile în orașe printr-o abordare inovatoare de co-creație de implementare, încorporând soluțiile bazate pe natură în procesele de planificare urbană. În proiect sunt implicate trei orașe fruntașe (Front Runner Cities): Hamburg, Londra și Milano. În aceste orașe se vor implementa soluții bazate pe natură adoptate la scară largă pentru a oferi aspecte sociale și de mediu tangibile. Orașele Urmăritoare (Fellow Cities) vor avea șansa acumulării cunoștințelor, participării la workshopuri, schimburi de experiențe, cât și elaborarea unui plan urban cu elemente NBS pentru o zonă degradată, lipsită de spații verzi, cu probleme sociale.
Zona de acțiune a proiectului la Sfântu Gheorghe cuprinde cele două blocuri sociale de lângă pârâul Debren. Zona aleasă este considerată una dintre zonele marginalizate ale orașului, unde în afară de problemele sociale apare și problema unui mediu urban degradat fără zone verzi.
Activități de conștientizare a mediului în cadrul proiectului CLEVER
https://www.sfantugheorgheinfo.ro/stiri/activitati-de-constientizare-a-mediului-in-cadrul-proiectului-clever
CAMARO-D -DTP1-096-2.1
|
Agenţia pentru Protecţia Mediului Covasna |
Lansarea oficială a proiectului CAMARO-D va avea loc în perioada 22-23 martie 2017 în Ungaria, la Budapesta. Evenimentul este găzduit de Institutul Herman Otto și este deschis tuturor factorilor interesați. (informații suplimentare se gasesc la următoarea adresă: http://www.interreg-danube.eu/approved-projects/camaro-d . )
CAMARO-D - “Cooperare pentru practici avansate de management a impactului utilizării terenurilor asupra regimului apei în bazinul hidrografic al Dunării/
Cooperating towards Advanced MAnagement ROutines for land use impacts on the water regime in the Danube river basin”, proiect finantat prin Programul de Cooperare Transnațională Dunărea 2014 – 2020, Axa Prioritară 2: Environment and culture responsible Danube.
Agenţia pentru Protecţia Mediului Covasna este din nou beneficiara unui proiect cu finanțare europeană din Programul de Cooperare Transnațională Dunărea 2014 – 2020. Proiectul CAMARO-D - “Cooperating towards Advanced MAnagement ROutines for land use impacts on the water regime in the Danube river basin” .
Proiectul are durata de 30 de luni și se va derula în perioada ianuarie 2017 – iulie 2019.
Bugetul total al proiectului este de 2.605.000,00 Euro din care bugetul APM Covasna este de 135.000,00 Euro. Conform regulamentului Programului INTERREG -DTP, contribuţia proprie este de 15% din acest buget (20.250,00 Euro), iar 85% din buget reprezintă finanţare din FEDR.
Liderul proiectului este Ministerul Federal al Austriei pentru Agricultură, Păduri, Mediu şi Managementul Apelor, Viena, Austria.
Parteneri finantatori din FEDR (Fondul European pentru Dezvoltare Regională):
- Agricultural Research and Education Center Raumberg-Gumpenstein, Irdning, Austria
- Municipality of the City of Vienna Department 31 – Vienna Water, Austria
- University of Ljubljana, Slovenia
- Public Water Utility JP VODOVOD-KANALIZACIJA Ljubljana, Slovenia
- Herman Otto Institute, Budapesta, Ungaria
- Regia Nationala a Padurilor – ROMSILVA, Romania
- Administratia Nationala de Meteorologie, Romania
- Agenţia pentru Protecţia Mediului Covasna, Romania
- Executive Forest Agency, Sofia, Bulgaria
- Croatian Geological Institut, Zagreb, Croatia
- Technical University in Prague, Cehia
- Forest Research Institute Baden-Württemberg, Dept. Soils and Environment, Freiburg im Breisgau, Germania
Parteneri finantatori IPA (Instrumentul pentru Asistență de Preaderare)
- The Jaroslav Černi Institute for the Development of Water Resources, Belgrad, Serbia
Parteneri asociați
- Office of the Upper Austrian Federal State Government, Forest Service, Linz, Austria
- Office of the Styrian Federal State Government; Dep. 14 - Water management, resources and sustainability, Graz, Austria
- Morava River Basin, state owned enterprise, Brno, Cehia
- Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara din Bucuresti – Facultatea de Imbunatatiri Funciare si Ingineria Mediului, Bucuresti, Romania
- Styrian League for Nature Protection, Graz, Austria
- Sistemul de Gospodărire a Apelor Covasna, Romania
- Croatian Waters, Zagreb, Croatia
- Ministry of Agriculture and Environmental protection, Water Directorate, Belgrad, Serbia
- Bavarian State Institute of Forestry, Freising, Germania
Consorţiul proiectului este format din 22 de instituţii şi autorități publice cu responsabilităţi în domeniul protecţiei mediului, gospodăririi apelor, gospodăririi pădurilor, meteorologiei, institute de cercetare şi de educație din ţările din bazinul Dunării (Austria, Germania, Slovenia, Ungaria, Bulgaria, Croaţia, Cehia, Serbia), organisme cu responsabilități la nivel local, regional și național.
Consorțiul proiectului are 5 parteneri români: trei parteneri FEDR, respectiv Agenția pentru Protecția Mediului Covasna, Administrația Națională de Meteorologie, București și Regia Națională a Pădurilor București și doi parteneri asociați, care vor fi finantati de catre partenerii FEDR .
APM Covasna a implicat ca și partener asociat Sistemul de Gospodărire a Apelor din județul Covasna iar ANM București a cooptat ca și partener asociat Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara din Bucuresti – Facultatea de Imbunătățiri Funciare si Ingineria Mediului, Bucuresti.
Participarea celor cinci organisme din România (autorități, instuții de cercetare și de învățământ) în acest proiect constituie o oportunitate pentru crearea unei punți de legătură între mediul academic, de cercetare și autorități pentru asigurarea transferului de cunoștințe și informații științifice. Totodată este importantă întărirea colaborării dintre APM Covasna și SGA Covasna.
Problema abordată de proiect
Activitățile de utilizare a terenurilor, cum ar fi: agricultura, gestionarea pășunilor, silvicultura, urbanizarea, precum și acoperirea cu vegetație a terenurilor au influențe mari asupra regimului apelor și a resurselor de apă din zonele de captare ale râurilor, atât din punct de vedere calitativ cât și cantitativ. Astfel, în funcție de intensitatea sau metoda de cultivare și utilizare a terenului- respectiv, în funcție de procentul de acoperire cu o vegetație adecvată, adaptată amplasamentului (de-a lungul râurilor sau torenților, în zona captărilor de apă) - gradul de eroziune, compactare a solului, inundațiile, scurgerile de suprafață și poluarea apei pot fi semnificative .
Din cauza tendințelor incerte în ceea ce privește schimbările climatice și consecințele acestora în viitor, interdependențele dintre utilizarea terenurilor, acoperirea cu vegetație a acestora și diferitele tipuri de resurse de apă sunt dificil de prezis și ar putea spori problemele actuale prin extinderea fenomenului de secetă, evenimente de precipitații puternice și expansiunea speciilor de plante invazive.
De aceea, managementul integrat al bazinelor hidrografice, în ceea ce privește resursele de apă și riscul de inundații, în contextul schimbărilor climatice este, în prezent, una dintre provocările cele mai importante.
Astfel, proiectul are ca obiectiv general inițierea unei acțiuni concertate, avansate in zona bazinului Dunării, pentru a stabilirea unei strategii de punere în aplicare a unui "Plan de utilizare a terenului inovativ, transnațional, în zonele de captare a apei din bazinul Dunării”. Scopul acestuia este de a contribui la protecția durabilă a resurselor de apă și îmbunătățirea prevenirii riscului de inundații prin stimularea cooperării transnaționale și trans-sectoriale între principalii factori interesați, implicați în proiect și menținerea acestei cooperări și după finalizarea proiectului. De aceea, în proiectul CAMARO-D sunt implicați parteneri din diferite zone geografice precum și din domenii științifice și guvernamentale de responsabilitate, diferite.
Alte obiective ale proiectului sunt:
- îmbunătățirea managementului utilizării terenurilor în zonele de captare în scopul reducerii scurgerilor apelor pe versanți, compactării solului și a poluării.
- protejarea resurselor de apă împotriva impactului negativ al utilizării terenurilor și a schimbărilor climatice (procesele de eroziune laterală, mâl, aflux de lemn, moloz, extinderea speciilor invazive).
Pentru atingerea acestor obiective vor fi derulate acțiuni pilot în aria proiectului, prin care cele mai noi metode de bune practici în gestionarea utilizării durabile a terenurilor, având în vedere schimbările climatice, vor fi testate, documentate și evaluate. Acțiunile pilot vor fi grupate în funcție de interdependențele între utilizarea terenului, respectiv acoperirea cu vegetație a acestuia și cele trei tipuri de resurse de apă (ape subterane, torenți, râuri).
În final va fi elaborat un ghid transnațional inovativ pentru factorii interesați și factorii de decizie (Ghid pentru Planificarea Utilizării Durabile a terenurilor în Bazinul Râului Dunărea), completat de un set de instrumente orientat spre aplicații operaționale în sferele acestora de lucru. Implementarea acestui Ghid practic se va face în zonele pilot ale proiectului (una dintre aceste zone fiind în bazinul hidrografic al râului Negru, din județul Covasna), fiind susținută de ateliere intensive de lucru și instruiri pentru factorii interesați, în scopul atenuării diferitelor conflicte de interese și pentru a dezvolta perspectivele unor acțiuni esențiale.
Activitățile proiectului sunt incluse în 6 pachete de lucru (WP):
- WP 1 – management de proiect ( coordonarea și monitorizarea implementării proiectului, management financiar)
- WP 2 – comunicare ( elaborare strategie de comunicare, website proiect, publicații, evenimente mass-media, conferințe, workshopuri, instruiri )
- WP 3 – Dunărea investigativă - analiză calitativă și cantitativă a bazei de cunoștințe actuale luând în considerare interdependențele între utilizarea terenurilor (agricultură / pășuni / silvicultură), respectiv, de acoperire cu vegetație și a resurselor de apă (cu accent pe torenți, râuri, ape subterane din zone de captare), ținând cont de modificările viitoare datorate schimbărilor climatice (mai multe inundații, extinderea fenomenelor de eroziune, secetă, expansiunea speciilor de plante invazive); analiză politici, instrumente/strategii și guvernanță la nivel național/UE /regional/local; analiza celor mai bune practici existente
- WP 4 – Dunărea explorativă - în 3 grupuri de acțiune-pilot sunt investigate interdependențele dintre: 1) Utilizarea terenului, acoperirea cu vegetație și apa subterană;
2) Utilizarea terenului, acoperirea cu vegetație de-a lungul torenților, râurilor mici și a bazinelor lor de captare versus eroziune, inundații, compactarea solului, scurgeri de suprafață și poluare;
3) Utilizarea terenului, acoperirea cu vegetație de-a lungul râurilor mari versus eroziunea solului, inundații, compactarea solului, scurgeri de suprafață, poluarea.
Activități prevăzute: Modelare si monitorizare, comparații privind eficacitatea scenariului; Dialoguri si ateliere de lucru cu părțile interesate relevante; implementarea acțiunilor pilot.
APM Covasna va face parte din grupul de acțiune nr. 3, împreună cu Administrația Națională de Meteorologie și Regia Națională a Pădurilor și partenerul asociat, Sistemul de Gospodărire a Apelor Covasna. Grupul va fi coordonat de Administrația Națională de Meteorologie. Activitățile vor fi desfășurate într-o zonă pilot din bazinul hidrografic al râului Negru, din județul Covasna.
WP 5 – Dunărea Vizionară - Elaborare ghid cu set de bune practici și punere în aplicare a unora dintre bunele practici în cadrul zonelor pilot.
WP 6 – Dunărea Progresivă - dezvoltarea unui catalog cu recomandări și standarde comune în bazinul Dunării, pentru utilizarea terenurilor /acoperirea cu vegetație și a managementului riscului de inundații, adresat politicienilor și practicienilor; elaborarea "Planului de Utilizare Durabilă a Terenurilor"; organizarea conferinței finale.
Mai multe informații despre activitățile ulterioare ale proiectului se vor regăsi pe pagina web a proiectului, la următoarea adresă: http://www.interreg-danube.eu/approved-projects/camaro-d .
Comunicat Final pdf
descarcare brosura final :CAMARO-D_brochure_RO FINAL_Upd_A5 : CAMARO-D_brochure_RO FINAL_Upd_A5_coperti
Manager proiect,
Balazsi Beata
LIFEURSUS -LIFE08NAT/RO/000500
LIFEURSUS -LIFE08NAT/RO/000500
Conservarea celui mai reprezentativ esantion al populatiei de Ursus arctos din România, prin implementarea celor mai bune practici si actiuni demonstrative in zona central-estica a Carpatilor Orientali.
Proiectul a fost derulat de APM Vrancea, în parteneriat cu APM Covasna, APM Harghita, ACDB si ACNV în perioada 15.01.2010 – 31.12.2013
Obiective:
Mentinerea actualului statut de conservare al metapopulatiei carpatice de urs brun, prin aplicarea in arealul proiectului a celor mai bune practici si activitati demonstrative si promovarea acestora la nivel national si european;
• Prevenirea declinului populatiei de urs brun, datorat braconajului, habituarii si mortalitatii juvenile;
• Prevenirea si reducerea conflictelor dintre urs si localnici;
• Mentinerea actualului statut de conservare a speciei vizate, in cele 15 situri Natura 2000 suprapuse arealului proiectului.
Rezultate asteptate:
• Prevenirea declinului populatiei de urs brun, datorat braconajului, habituarii si mortalitatii juvenile;
• Prevenirea si reducerea conflictelor dintre urs si localnici;
• Mentinerea actualului statut de conservare a speciei vizate, in cele 15 situri Natura 2000 suprapuse arealului proiectului.
• Evaluarea statutului actual de conservare al populatiei de urs brun in cele 15 situri Natura 2000 suprapuse proiectului;
• Reducerea numarului de exemplare de urs recoltate de vanatori in cadrul cotei de interventie asupra nivelului populatiei;
• Elaborarea si diseminarea catre managerii unitatilor cinegetice a unui manual privind metodele optime de evaluare cantitativa si calitativa a populatiilor de urs brun si a indivizilor. Acesta va fi manualul managerilor faunei salbatice si a agentilor de teren;
• Dupa obtinerea informatiilor corecte referitoare la nivelul populatiei de urs brun si densitatea din fiecare unitate de management cinegetic, metodele de conservare ale speciei tinta vor fi optimizate la nivelul intregului proiect;
• Reducerea cazurilor in care unica solutie este uciderea unor exemplare, prin promovarea unor masuri alternative si extinderea la nivel national a experientei dobandite in cadrul proiectului;
• Metodologie standardizata pentru evaluarea riscurilor in ceea ce priveste ursii problema si ursii habituati;
• Salvarea unor exemplare de ursi braconati si prinsi in laturi la nivelul intregului areal al proiectului;
• Diminuarea numarului de ursi problema ucisi prin relocarea acestora;
• Reducerea conflictelor cu localnicii prin indepartarea ursilor habituati;
• Reabilitarea tuturor cazurilor de pui de ursi abandonati sau orfani prin cresterea capacitatii de interventie si de primire a Centrului de Reabilitare;
• Toti puii de urs orfani (cel putin 10-15 anual) vor ajunge inapoi in mediul natural ca veritabili reprezentanti ai speciei;
• Reducerea numarul exemplarelor de ursi habituati sau problema prin preluarea si reabilitarea puilor ursoaicelor problema;
• 30 de sisteme de garduri electrice montate anual la culturi agricole, stane si ferme apicole de pe raza proiectului;
• Reducerea pagubelor la minim 20 de culturi agricole, stane si ferme apicole pe an prin utilizarea unor sisteme si substante repelente;
• Reducerea nivelului pagubelor la nivelul intregii suprafete a proiectului;
• Reducerea conflictelor dintre urs si localnici;
• Promovarea in randul fermierilor a celor mai bune practici de reducere a pagubelor produse de ursi;
• Reducerea fragmentarii si degradarii habitatelor prin realizarea unor propuneri de asigurare a conectivitatii siturilor Natura 2000 desemnate conservarii speciei Ursus arctos;
• Diminuarea atitudinii ostile ale localnicilor fata de ursi si fata de siturile Natura 2000, prin valorizarea produselor locale.
Rapoartele si produsele proiectului
http://www.lifeursus.carnivoremari.ro/rapoarte-si-produse.php
Sursa: http://www.carnivoremari.ro/lifeursus/
Proiectul WOLFLIFE - LIFE13NAT/RO/000205
Proiectul WOLFLIFE - LIFE13NAT/RO/000205
WOLFLIFE are ca scop implementarea celor mai bune practici pentru conservarea in mediul natural a speciei lup (Canis lupus), mentinerea unei populatii sanatoase si viabile de lupi in Carpatii Orientali, dar si promovarea unei mai bune coexistente om-lup.
- WOLFLIFE are ca scop principal menținerea unei populații viabile de lup în Munții Carpați.
- Proiectul este derulat de APM Vrancea, în parteneriat cu ACDB, APM Covasna și APM Harghita în perioada 01.07.2014 – 30.04.2018.
- Zona vizată de proiect constă în partea centrală și de sud a Carpaților Orientali, care cuprinde 18 situri Natura 2000, răspândite pe arealul a 6 județe: Vrancea, Harghita, Covasna, Neamț, Bacău și Mureș.
- În cadrul proiectului va fi evaluată starea de conservare a speciei și mărimea reală a populației de lup de pe teritoriul celor 6 județe.
- WOLFLIFE își propune să abordeze problema prezenței haitelor de câini hoinari în habitatele forestiere populate de lupi.
- Vor fi implementare măsuri concrete de conservare pentru a menține statutul favorabil al speciei.
- WOLFLIFE își propune să reducă și să prevină conflictele dintre lupi și oameni. De exemplu, în cadrul proiectului vor fi instalate sisteme de protecție a fermelor de animale (ex: garduri electrice în jurul stânelor) și va fi creată o canisa pentru creșterea de câini specializați în paza stânelor.
- Datele obținute în cursul proiectului vor constitui un punct de plecare pentru realizarea planului național de acțiune pentru conservarea lupului.
- Prin intermediului proiectului se dorește schimbarea imaginii negative a speciei și conștientizarea publicului cu privire la rolul important pe care lupul îl are în natură.
Sursa: http://www.wolflife.eu/