PARCUL NAŢIONAL DEFILEUL JIULUI - S-a înfiinţat în anul 2005 prin Hotărârea
Guvernului nr. 1581/08.12.2005 ca arie protejată de interes naţional, cu o
suprafaţă de 11127ha; se încadrează în categoria a II-a IUCN – parc naţional. Din
anul 2007 este protejat ca propunere de sit pentru reţeaua ecologică europeană
NATURA 2000, în vederea conservării habitatelor naturale şi a speciilor de plante
şi animale sălbatice de interes comunitar.
Situat de-a lungul defileului format de râul Jiu între masivele Parâng şi Vâlcan,
Parcul Naţional Defileul Jiului impresionează prin sălbăticia şi frumuseţea
extraordinară a locurilor, prin uimitoarea bogăţie a florei şi faunei sălbatice,
acestea rezistând cu succes încercărilor de antropizare efectuate de-a lungul
timpului; în acelaşi timp parcul are şi o deosebită încărcătură istorică şi spirituală.
Pentru detalii consultaţi www.defileuljiului.ro
PARCUL NATURAL GRĂDIŞTEA MUNCELULUI CIOCLOVINA - Este o arie
naturală protejată de interes naţional declarată astfel prin Legea 5/2000; se
încadrează categoriei a V-a IUCN. Din anul 2007 este protejat ca propunere de sit
pentru reţeaua ecologică europeană NATURA 2000, în vederea conservării
habitatelor naturale şi a speciilor de plante şi animale sălbatice de interes
comunitar.
Parcul este situat în Munţii Şureanu, pe teritoriul administrativ al comunelor
Baru, Boşorod, Băniţa, Orăştioara de Sus şi Pui ocupând o suprafaţă de 38184 ha.
Scopul creării parcului natural este protecţia şi conservarea unor
ansambluri peisagistice în care interacţiunea activităţilor umane cu natura de-a
lungul timpului a creat o zonă distinctă, cu valoare semnificativă peisagistică şi
culturală, cu o mare diversitate biologică.
Parcul cuprinde între limitele sale 6 din cele mai spectaculoase rezervaţii
naturale ale judeţului (Complexul carstic Ponorâci-Cioclovina, Peştera Tecuri,
Peştera Şura Mare, Cheile Crivadiei, Locul fosilifer Ohaba-Ponor, Dealul şi Peştera
Bolii), complexele arheologice dacice (Sarmizegetusa Regia, Costeşti, Blidaru,
Piatra Roşie) şi aşezările etnografice autentice din Platforma Luncanilor, care îi
conferă un plus de originalitate parcului.
Începând din anul 2004 Parcul Natural Grădiştea Muncelului – Cioclovina are
administraţie proprie.
Pentru detalii consultaţi www.gradiste.ro
Top
GEOPARCUL DINOZAURILOR “ŢARA HAŢEGULUI” - Este o arie naturală
protejată de interes naţional declarată astfel prin HG 2151/2004. Recunoaşterea
internaţională a funcţionării sale, din anul 2005, s-a concretizat prin acceptarea
Geoparcului Dinozaurilor “Ţara Haţegului” în Reţeaua Europeană a Geoparcurilor
şi în Reţeaua Globală (UNESCO). Din anul 2007 are în interiorul său o suprafaţă
de 23940 ha (protejată sub denumirea de “Situl Strei-Haţeg”, ca propunere de sit
pentru reţeaua ecologică europeană NATURA 2000, în vederea conservării
habitatelor naturale şi a speciilor de plante şi animale sălbatice de interes
comunitar.
Această arie naturală protejată are un statut special, datorită gradului ridicat
de locuire şi scopul său este de a asigura protecţia patrimoniului natural şi cultural
al Ţării Haţegului. Geoparcul cuprinde elemente de interes geologic deosebit
alături de elemente de interes ecologic, arheologic, istoric şi cultural. Factorul
cheie care personalizează acest teritoriu este reprezentat de siturile cu resturi de
dinozauri de vârstă Cretacic Superior. Dinozaurii pitici din Depresiunea Haţeg sunt
unici în lume, importanţa ştiinţifică şi atractivitatea lor fiind sporită prin descoperirile
de cuiburi cu ouă şi embrioni de dinozauri, ale unor mamifere contemporane
dinozaurilor şi a unei reptile zburătoare (Hatzegopteryx), din grupul pterosaurilor.
Pentru detalii consultaţi www.geopark.go.ro
R
EZERVAŢIA ŞTIINŢIFICĂ GEMENELE - Este o arie naturală protejată de
interes naţional situată în zona centrală a Parcului Naţional Retezat, cu o suprafată
de 1630 ha şi corespunde categoriei I IUCN (rezervaţii ştiinţifice).
Rezervaţia Ştiinţifică Gemenele a fost înfiinţată în anul 1955 odată cu
încheierea convenţiei dintre Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii şi
Ministerul Agriculturii.
În Rezervaţia Ştiintifică Gemenele se asigură un regim strict de protecţie, prin
care habitatele sunt păstrate în starea lor naturală, fiind permise doar activităţile
ştiinţifice, cu acordul forului ştiinţific competent (Academia Româna).
Top Top
COMPLEXUL CARSTIC PONORÂCI CIOCLOVINA - Este o arie naturală
protejată de interes naţional situată pe raza Parcului Natural Grădiştea Muncelului-
Cioclovina şi corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervaţii naturale, tip mixt).
Aria naturală se află pe raza localităţii Cioclovina, comuna Boşorod fiind unul
din cele mai importante zone carstice din România, care se remarcă prin aspectul
peisagistic, valoarea ştiinţifică şi potenţialul turistic.
Arealul are o mare diversitate speologică (peşterile Cioclovina Uscata,
Ponorâci-Cioclovina cu Apă, Peştera din Valea Călianului etc.), paleontologică
(peştera Cioclovina Uscată), floristică şi faunistică.
PEŞTERA TECURI - Este o arie naturală protejată de interes naţional situată pe
raza Parcului Natural Grădiştea Muncelului-Cioclovina şi corespunde categoriei a
IV-a IUCN (rezervaţii naturale tip speologic).
Situată pe Valea Pietrosului, comuna Baru Mare, Peştera Tecuri este renumită
prin frumuseţea formaţiunilor stalagmitice, coraliene şi microcristalelor, aici
aflându-se una din cele mai spectaculoase stalagmite din peşterile ţării noastre,
înaltă de 7 m.
PEŞTERA ŞURA MARE - Este o arie naturală protejată de interes naţional situată
pe raza Parcului Natural Grădiştea Muncelului-Cioclovina şi corespunde categoriei
a IV-a IUCN (rezervaţii naturale tip speologic).
Situată pe valea pârâului Ponor, satul Ohaba, Peştera Şura Mare adăposteşte
una din cele mai mari colonii de lilieci din sud-vestul Europei şi se remarcă prin
aspectele spectaculoase oferite de defileul subteran.
LOCUL FOSILIFER OHABA PONOR - Este o arie naturală protejată de interes
naţional situată pe raza Parcului Natural Grădiştea Muncelului-Cioclovina şi
corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervatii naturale, tip paleontologic).
Situat în Munţii Şureanu, în satul Ponor, punctul fosilifer are o suprafaţă de
10,0 haşi adăposteşte moluşte fosile de vârstă mezozoică şi terţiară.
Top
CHEILE CRIVADIEI - Este o arie naturală protejată de interes naţional situată pe
raza Parcului Natural Grădiştea Muncelului-Cioclovina şi corespunde categoriei a
IV-a IUCN (rezervaţii naturale, tip mixt).
Aflată în vecinătatea satului Crivadia, în imediata apropiere a monumentului
feudal Turnul Crivadiei, rezervaţia are o suprafaţă de 10, 0 ha şi se remarcă prin
frumuseţea peisajului, dar şi prin flora bogată şi variată , o adevarată „oază”
termofilă cu numeroase elemente dacice şi daco – balcanice, conservate la
adăpostul abrubtului cheilor, pe substrat calcaros.
Top
DEALUL ŞI PEŞTERA BOLII - Este o arie naturală protejată de interes naţional
situată pe raza Parcului Natural Grădiştea Muncelului-Cioclovina şi corespunde
categoriei a IV-a IUCN (rezervaţii naturale, tip mixt).
Situată în Muntii Şureanu, în apropierea DN 66 Deva –Petroşani, rezervaţia
naturală are o suprafaţă de 10,0 ha. Dealul Bolii este un pinten calcaros izolat, cu
pereti abrupţi, care domină prin altitudine peisajul din jur. Aici se dezvoltă o floră
care include numeroase endemisme şi specii sudice; pe vârful dealului se mai
păstrează zidurile de apărare ale cetăţii Băniţa - o importantă verigă în lanţul de
cetăţi al Munţilor Orăştiei.
Peştera Bolii este cea mai vizitată peşteră din judeţ, datorită cavernamentului de
mari dimensiuni.
PEŞTERA ZEICULUI - Este o arie naturală protejată de interes naţional inclusă
Parcului National Retezat şi corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervaţii
naturale, tip speologic). Situată în bazinul Jiului de Vest, pe teritoriul administrativ
al localităţii Câmpu lui Neag, rezervaţia prezintă o mare varietate de de formaţiuni
stalagmitice şi un bogat material paleontologic.
Top
PEŞTERA CU CORALI- Este o arie naturală protejată de interes naţional inclusă
sitului de interes comunitar Nordul Gorjului de Vest şi corespunde categoriei a IV-a
IUCN (rezervaţii naturale, tip speologic). Situată în bazinul Jiului de Vest, pe
teritoriul administrativ al localităţii Câmpu lui Neag, rezervaţia, deşi distrusă în
mare parte de vizitatori prezintă numeroase urme ale numeroaselor concreţiuni
(clusterite, stalactite, draperii şi cruste).
PEŞTERA CIZMEI - Este o arie naturală protejată de interes naţional care
corespunde categoriei a III-a IUCN (monument al naturii).
Situată în Cheile Ribicioarei, pe raza comunei Ribiţa, peştera este apreciată
în mod deosebit pentru desenele rupestre (atribuite neoliticului) descoperite în
galeria superioară şi pentru numeroase fragmente ale ursului de peşteră – din sala
de la baza cavernamentului.
Top
DEALUL COLŢ ŞI DEALUL ZĂNOAGA - Este o arie naturală protejată de interes
naţional care corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervaţie naturală, tip botanic).
Cu o suprafaţă de 78,4 ha, rezervaţia este situată în apropierea municipiului Deva.
Substratul andezitic al dealurilor este acoperit de o vegetaţie abundentă în care sau
identificat 533 specii, un procent ridicat dintre acestea fiind elemente de floră
submediteraneană, balcanică şi endemice.
În prezent, Direcţia Silvică Deva prin Ocolul Silvic Simeria, deţine custodia
acestei rezervaţii naturale.
Top
MLAŞTINA DE LA PEŞTEANA - Este o arie naturală protejată de interes naţional
care corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervaţie naturală, tip botanic) inclusă
Geoparcului Dinozaurilor “Ţara Haţegului”.
Cu o suprafaţă de 2 ha, rezervaţia se află pe teritoriul satului Peşteana, comuna
Densuş, fiind una din cele mai sudice mlaştini oligotrofe din România, în flora
căreia s-au identificat populaţii de Drosera rotundifolia (Roua cerului) - un
adevărat relict glaciar.
Top
CALCARELE DE LA FAŢA FETII - Este o arie naturală protejată de interes
naţional, care corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervaţie naturală, tip botanic),
inclusă Geoparcului Dinozaurilor “Ţara Haţegului”.
Având o suprafaţă de 3,0 ha şi fiind situată în amonte de satul Clopotiva,
comuna Râu de Mori, în Munţii Ţarcu, rezervaţia adăposteşte specii de plante de
interes ştiintific exceptional.
În prezent, Direcţia Silvică Deva prin Ocolul Silvic Retezat, deţine custodia
acestei rezervaţii naturale.
VÂRFUL POIENI - Este o altă arie naturală protejată de interes naţional, care
corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervaţie naturală, tip botanic), inclusă
Geoparcului Dinozaurilor Ţara Haţegului.
În suprafaţă de 0,8 ha, rezervaţia este situată în apropierea şoselei naţionale DN
66 Deva - Petroşani, pe teritoriul comunei Sălaşu de Sus. Pe stâncăriile dealului
“Vârful Poieni” există o vegetaţie xerică, cu elemente floristice remarcabile:
specialiştii care au cercetat arealul (N. Boşcaiu et.al.) declarând că aici e singura
staţiune certă din ţară pentru specia Plantago holosteum.
Top
PĂDUREA CHIZID - Este o altă arie naturală protejată de interes naţional, care
corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervatie naturală, tip botanic).
Cu o suprafaţă de 50 ha, rezervaţia este situatĂ pe raza municipiului Hunedoara şi
reprezintă un valoros document fitogeografic privitor la etajarea forestieră a
regiunii, un vestigiu al diversităţii ecosistemelor iniţiale.
În prezent, Direcţia Silvică Deva prin Ocolul Silvic Hunedoara, deţine custodia
acestei rezervaţii naturale.
Top
PĂDUREA BEJAN - Este o altă arie naturală protejată de interes naţional, care
corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervatie naturală, tip forestier).
Amplasată în imediata apropiere a cartierului Micro 15 din municipiul Deva,
rezervaţia ocupă o suprafaţă de 70,0 ha şi are o deosebită valoare ştiinţifică,
datorată faptului că, pe suprafaţa sa (restrânsă la doar câteva zeci de hectare),
coabitează 8 din cei 9 reprezentanţi indigeni ai genului Quercus. Convieţuirea
îndelungată a acestora a facilitat apariţia – naturală – a unor hibrizi ai speciilor de
quercinee, prezenţa lor dând valoare de unicat rezervaţiei.
În prezent, Direcţia Silvică Deva prin Ocolul Silvic Hunedoara, deţine custodia
acestei rezervaţii.naturale.
Top
PĂDUREA SLIVUŢ - Este o altă arie naturală protejată de interes naţional, care
corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervatie naturală, tip botanic), inclusă
Geoparcului Dinozaurilor Ţara Haţegului.
Cu o suprafaţă de 40 ha, situată în apropierea oraşului Haţeg, Pădurea Slivuţ
reprezintă un ecosistem natural cu quercinee xeroterme, rest al unor întinse
suprafeţe de pădure iniţială de stejari, dar care au fost defrişate datorită extinderii
activităţilor agricole specifice pentru zonele colinare de pe rama depresiunii
Haţegului.
Din anul 1958, în zona s-a creat în această pădure o rezervatie de zimbrii.
În prezent, Direcţia Silvică Deva prin Ocolul Silvic Haţeg, deţine custodia
acestei rezervaţii naturale.
Top
MUNTELE VULCAN - Este o arie naturală protejată de interes naţional (inclusă
unui sit de interes comunitar pentru protecţia habitatelor şi speciilor de animale
sălbatice), care corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervaţie naturală, tip mixt).
Cu o suprafaţă de 5 ha, situată la limita judeţelor Hunedoara şi Alba, pe
teritoriul comunelor Buceş, Blăjeni şi Ciuruleasa, rezervaţia apare ca un masiv
izolat foarte spectaculos (o klippă calcaroasă alcatuită din calcare recifale jurasice
şi cretacice inferioare). Stâncăriile masivului adăpostesc 18 specii de plante alpine
şi montane de interes ştiinţific deosebit şi specii de pasări de importanţă
comunitară.
În prezent, Direcţia Silvică Deva prin Ocolul Silvic Brad, deţine custodia
acestei rezervaţii naturale.
Top
PODUL NATURAL DE LA GROHOT - Este o arie naturală protejată de interes
naţional care corespunde categoriei a III-a IUCN (monument al naturii).
Cu o suprafaţă de 1 ha, Podul se află în treimea superioară a Cheilor
Uibăreştilor, pe teritoriul satului Grohot, comuna Bulzeştii de Sus. Este protejat
pentru conservarea elementelor naturale specifice (podul natural propriu- zis), la
care se adaugă şi vegetaţia dezvoltată pe substrat calcaros, cu numeroase
elemente specifice zonei submediteraneene.
În prezent, Direcţia Silvică Deva prin Ocolul Silvic Brad, deţine custodia
acestei arii naturale protejate.
DEALUL CETĂŢII DEVA - Este o arie naturală protejată de interes naţional
(inclusă unui sit de interes comunitar pentru protecţia habitatelor şi speciilor de
animale sălbatice), care corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervaţie naturală,
tip mixt)
Cu o suprafaţă de 30 ha, rezervaţia naturală este situată pe teritoriul
municipiului Deva.
Pe lângă importanţa istorică (prezenţa cetăţii medievale în partea superioară a
dealului), conul vulcanic format din andezite adăposteşte o vegetaţie de un interes
excepţional fitogeografic.
În prezent, Direcţia Silvică Deva prin Ocolul Silvic Simeria, deţine custodia
acestei arii naturale protejate.
Top
CALCARELE DIN DEALUL MĂGURA - Este o arie naturală protejată de interes
naţional (inclusă unui sit de interes comunitar pentru protecţia habitatelor şi
speciilor de animale sălbatice), care corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervaţie
naturală, tip mixt)
Cu o suprafaţă de 120 ha, rezervaţia este situată în sudul Munţilor Metaliferi, pe
teritoriul comunei Băiţa. Ea prezintă un interes peisagistic, speologic, floristic şi
faunistic deosebit, datorat în mare parte formaţiunilor carstice pe care se află
(peşteri cu faună cavernicolă specifică, grote şi doline cu numeroase vestigii
paleolitice). Vegetaţia stâncăriilor cuprinde numeroase elemente termofile rare.
În prezent, Asociaţia Clubul Sporturilor Montane Hunedoara în parteneriat cu
Clubul Alpin Român – Secţia Deva deţin custodia acestei arii naturale protejate
Top
CHEILE MADEI - Este o arie naturală protejată de interes naţional (inclusă unui sit
de interes comunitar pentru protecţia habitatelor şi speciilor de animale sălbatice),
care corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervaţie naturală, tip mixt)
Cu o suprafaţă de 10 ha, rezervaţia se află în partea sud-estică a Munţilor
Metaliferi, la limita judeţului Hunedoara cu judeţul Alba, pe teritoriul comunei Balşa,
de-a lungul văii cu acelaşi nume.
Cheile Madei (Măzii), cu o valoare peisagistică, floristică, şi speologică
deosebită sunt formate pe calcare jurasice. Flora rezervaţiei este bogată în
elemente termofile, sudice si endemice..
În prezent custodia acestei rezervaţii naturale, este deţinută de Asociaţia de
Turism Montan Kogaion-Orăştie.
Top
FÂNAŢELE CU NARCISE NUCŞOARA - Este o altă arie naturală protejată de
interes naţional, care corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervatie naturală, tip
botanic), inclusă Geoparcului Dinozaurilor Ţara Haţegului.
Cu o suprafaţă de 20 ha, rezervaţia se află pe raza localităţii Sălaşu de Sus şi
reprezintă vestigiul unor străvechi asociaţii hidrofile în care apare planta endemică
Peucedanum rochelianum. Aspectul peisagistic deosebit îl conferă prezenţa
populaţiilor de narcise (Narcissus stellaris).
Top
TUFURILE CALCAROASE DIN VALEA BOBÂLNA - Este o arie naturală
protejată de interes naţional (inclusă unui sit de interes comunitar pentru protecţia
habitatelor naturale), care corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervaţie naturală,
tip geologic)
Cu o suprafaţă de 12,5 ha, rezervaţia este situată pe teritoriul comunei
Raportu Mare, satul Bobâlna, pe valea cu acelasi nume.
Pe sectorul din valea Bobâlna inclus în aria naturală protejată, la contactul
dintre calcare şi complexul cristalinului de Rapolt, apar izvoare termale,
carbonatice, datorită cărora în zonă există o intensă activitate de depunere a
carbonatului de calciu sub forma tufurilor calcaroase (cascade şi praguri în talvegul
pârâului, grote săpate în tuful calcaros depus pe versanţii abrupţi).
În prezent custodia acestei rezervaţii naturale, este deţinuă de Asociaţia
Abeona-Orăştie în parteneriat cu domnii Alexandru Cornel şi Alexandru Florin.
PĂDUREA POJOGA - Este o altă arie naturală protejată de interes naţional, care
corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervatie naturală, tip botanic), inclusă în
prezent unui sit de interes comunitar pentru protecţia habitatelor naturale.
Cu o suprafaţă de 20 ha rezervaţia este situată la limita vestică a judeţului
Hunedoara, pe teritoriul comunei Zam. Pădurea care o adăposteşte prezintă o
mare diversitate de specii forestiere, având în etajul subarboretului şi arbuşti
xerotermi, calcifili, cum ar fi Ruscus aculeatus (ghimpele).
Direcţia Silvică Deva, prin Ocolul Silvic Dobra, deţine în prezent custodia
acestei rezervaţii naturale.
CALCARELE DE LA GODINEŞTI - Este o altă arie naturală protejată de interes
naţional, care corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervatie naturală, tip mixt),
inclusă în prezent unui sit de interes comunitar pentru protecţia habitatelor
naturale.
Cu o suprafaţă de 6 ha, rezervaţia se află în Munţii Metaliferi, în vestul judeţului
Hunedoara, pe teritoriul comunei Zam. Relieful format pe calcare prezintă
formaţiuni carstice tipice cu habitate dominate de floră termofilă şi o bogată faună
de păsări şi chiroptere (lilieci).
Direcţia Silvică Deva, prin Ocolul Silvic Ilia, deţine în prezent custodia acestei
rezervaţii naturale.
CHEILE JIEŢULUI - Este o altă arie naturală protejată de interes naţional, care
corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervaţie naturală, tip mixt), inclusă în
prezent unui sit de interes comunitar pentru protecţia habitatelor naturale.
Cu o suprafaţă de 10 ha, rezervaţia este situată pe teritoriul oraşului Petrila, pe
râul Jieţ, fiind străbătutuă de drumul naţional DN 7A Petroşani-Voineasa.
Importanţa acestei arii naturale protejate se datorează în bună parte frumuseţii
peisajului (versanţii abrupţi ai cheilor înguste, cu stîncării acoperite de licheni
galbeni), dar şi vegetaţiei forestiere din etajul montan, care formează habitatul
natural ideal pentru carnivorele mari (ursul şi lupul).
Direcţia Silvică Deva, prin Ocolul Silvic Petrila, deţine în prezent custodia
acestei rezervaţii naturale.
CHEILE RIBICIOAREI ŞI UIBĂREŞTILOR - Este o arie naturală protejată de
interes naţional, care corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervatie naturală, tip
mixt).
Cu o suprafaţă de 20 ha, rezervaţia se află pe raza comunelor Ribiţa şi Bulzeştii
de Sus, pe cursul Ribicioarei şi Uibăreştiului.
Se remarcă prezenţa calcarelor jurasice, pe care s-a dezvoltat o bogată
vegetaţie specifică. În versantul drept al Cheilor Ribicioarei se află Peştera Cizmei.
Direcţia Silvică Deva, prin Ocolul Silvic Brad, deţine în prezent custodia acestei
rezervaţii naturale.
CHEILE CERNEI - Este arie naturală protejată de interes naţional, care
corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervaţie naturală, tip mixt), inclusă în
prezent unui sit de interes comunitar pentru protecţia habitatelor naturale.
Cu o suprafaţă de 2 ha, rezervaţia este situată pe valea Râului Cerna, pe raza
comunei Lunca Cernii de Jos. Ea prezintă un peisaj de o deosebită varietate şi
frumuseţe, nealterat de intervenţia antropică.
Direcţia Silvică Deva, prin Ocolul Silvic Hunedoara, deţine în prezent custodia
acestei rezervaţii naturale.
CHEILE TAIA - Este arie naturală protejată de interes naţional, care corespunde
categoriei a IV-a IUCN (rezervaţie naturală, tip mixt), inclusă în prezent unui sit de
interes comunitar pentru protecţia habitatelor naturale, a speciilor de floră şi faună
sălbatică.
Cu o suprafaţă de 2 ha, rezervaţia este situată pe valea râului Taia, teritoriul
administrativ al oraşului Petrila. Sectorul de chei inclus în aria naturală protejată
reprezintă un peisaj spectaculos datorat văii înguste cu versanţi de calcare albe şi
cenuşii, înalţi şi abrupţi, acoperiţi doar parţial cu vegetaţie termofilă, cu multe
elemente submediteraneene, care, în perioada înfloririi adaugă culori vii arealului.
Direcţia Silvică Deva, prin Ocolul Silvic Petrila , deţine în prezent custodia
acestei rezervaţii naturale.
REZERVATIA BOHOLT - Este arie naturală protejată de interes naţional, care
corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervaţie naturală, tip mixt).
Cu o suprafaţă de numai 1ha şi situată pe raza localităţii Boholt, comuna
Şoimuş, rezervaţia a fost declarată la început pentru protecţia izvoarelor de apă
minerală din zonă. În prezent obiectul protecţiei s-a restrâns doar la un sector
scurt de chei de pe Valea Teiului, cu aspect de canion, mărginit de vegetaţie
forestieră cu asociaţii vegetale termofile, dezvoltate pe calcare.
Top
APELE MEZOTERMALE GEOAGIU-BĂI - Este arie naturală protejată de interes
naţional, care corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervaţie naturală, tip mixt).
Cu o suprafaţă de 8 ha, rezervaţia este situată în nordul staţiunii
balneoclimaterice Geoagiu-Băi, reprezentând un comlpex forestier cu valoare de
protecţie a izvoarelor de apă termală din zonă.
Top
CALCARELE DE LA BOIU DE SUS - Este arie naturală protejată de interes
naţional, care corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervaţie naturală, tip mixt),
inclusă în prezent unui sit de interes comunitar pentru protecţia habitatelor
naturale, a speciilor de floră şi faună sălbatică.
Având o suprafaţă de 50 ha, rezervaţia este situată pe versantul drept al
defileului Mureşului inferior, în Munţii Metaliferi. Relieful ariei naturale protejate
este dezvoltat pe calcare. Endocarstul este reprezentat prin 27 de peşteri, unele
dintre ele fiind populate cu specii de lilieci strict protejate. Vegetaţia termofilă şi
speciile de reptile tipice zonelor cu climat submediteranean completează
obiectivele protejate în această rezervaţie.
Direcţia Silvică Deva, prin Ocolul Silvic Ilia, deţine în prezent custodia acestei
rezervaţii naturale.
C
ODRII SECULARI PE VALEA DOBRIŞOAREI ŞI PRISLOAPEI - de dinozauri
interes naţional, care corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervaţie naturală, tip
forestier), inclusă în prezent unui sit de interes comunitar pentru protecţia
habitatelor naturale, a speciilor de floră şi faună sălbatică.
Având o suprafaţă de 139,30 ha, rezervaţia este amplasată pe teritoriul
comunelor Bătrâna, Cerbăl şi Bunila.
Pe teritoriul rezervaţiei se reunesc arborete naturale cu structuri pluriene,
cvasivirgine, cu elemente de arboret în vârstă de pâna la 180-200 ani şi cu
dimensiuni excepţionale. Directia Silvică Deva, prin Ocolul Silvic Dobra,
deţine în prezent custodia acestei rezervaţii naturale.
PALEOFAUNA REPTILIANĂ TUŞTEA - Este o altă arie naturală protejată de
interes naţional, care corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervaţie naturală, tip
paleontologic), inclusă Geoparcului Dinozaurilor Ţara Haţegului.
Cu o suprafaţă de 0,5 ha, situată în bazinul Depresiunii Haţeg, pe teritoriul satului
Tuştea, comuna General Berthelot, rezervaţia este importantă datorită depozitelor
continentale din cretacicul superior care aflorează aici şi în care s-au găsit ouă,
oase şi embrioni de dinozauri.
ARBORETUMUL SIMERIA - Este arie naturală protejată de interes naţional, care
corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervaţie dendrologică şi peisagistică).
Cu o suprafaţă de 70 ha, rezervaţia este situată în intravilanul oraşului Simeria.
Aici se găseşte cea mai veche şi valoroasă colecţie de plante exotice şi autohtone
din România, cu peste 200 de taxoni, într-un ansamblu peisagistic deosebit.
În prezent custodia acestei rezervaţii naturale, este deţinuă de Institutul de
Cercetări şi Amenjări Silvice Simeria.
LOCUL FOSILIFER LĂPUGIU DE SUS - Este arie naturală protejată de interes
naţional, care corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervaţie naturală, tip
paleontologic).
Cu o suprafaţă de 5,0 ha, aceasta este situată pe teritoriul satului Lăpugiu de
Sus, comuna Lăpugiu de Jos. Depozitul fosilifer se află în bazinul superior al râului
Lăpugiu, pe valea Coşului, unde în depozitele badeniene au fost identificate peste
1400 specii fosile de gasteropode, osteropode si lamelibranhiate.
LOCUL FOSILIFER CU DINOZAURI SÂNPETRU - Este o altă arie naturală
protejată de interes naţional, care corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervaţie
naturală, tip paleontologic), inclusă Geoparcului Dinozaurilor Ţara Haţegului.
Cu o suprafaţă de 5,0 ha, situată în bazinul Depresiunii Haţeg, pe teritoriul
satului Sânpetru, comuna Sântămărie Orlea, paleofauna reptiliană de la Sânpetru
este reprezentată de specii de dinozauri, crocodili, broaşte ţestoase.
FÂNAŢELE PUI - Este o altă arie naturală protejată de interes naţional, care
corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervaţie naturală, tip botanic), inclusă
Geoparcului Dinozaurilor Ţara Haţegului.
Cu o suprafaţă de 13,0 ha este situată pe rama estică a bazinului depresionar al
Haţegului, pe teritoriul comunei Pui. Vegetaţia acestor fâneţe reprezintă
fragmentele unor moliniete relictare: Peucedano (rocheliani) – Molinietum,
vegetaţie de la sfârşitul glaciaţiunii cuaternare.
PIATRA CRINULUI - Este o arie naturală protejată de interes naţional, care
corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervaţie naturală, tip botanic), inclusă în
prezent unui sit de interes comunitar pentru protecţia habitatelor naturale, a
speciilor de floră şi faună sălbatică.
Cu o suprafaţă de 0,5 ha, rezervaţia se află în apropierea municipiului
Petroşani, în imediata vecinătate a zonei montane de agrement Parâng.
Rezervaţia se află deasupra limitei superioare a zonei forestiere, fiind unica
staţiune sigură din ţară în care apare specia balcano-dacică Potentilla
haynaldiana.
În prezent custodia acestei rezervaţii naturale, este deţinuă de Asociaţia Schi
Turism Montan Pro-Parâng.
MĂGURILE SĂCĂRÂMBULUI - Este o arie naturală protejată de interes naţional,
care corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervaţie naturală, tip mixt).
Cu o suprafaţă de 13,0 ha, rezervaţia se află pe teritoriul satului Săcărâmb,
comuna Certeju de Sus şi este formată în cea mai mare parte din păduri de fag pur
(Fagus silvatica var. Leucodermis) cu vârste cuprinse între 70 şi 90 de ani, alături
de care apar, sporadic şi alte specii de foioase (tei, carpen, gorun) şi un arboret de
molid.La liziera pădurii este prezentă o bogată faună de lepidoptere.
Directia Silvică Deva, prin Ocolul Silvic Simeria, deţine în prezent custodia acestei
rezervaţii naturale.
MAGURA UROIULUI - Este o arie naturală protejată de interes naţional, care
corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervaţie naturală, tip geologic).
Cu o suprafaţă de 10,0 ha, amplasată pe teritoriul oraşului Simeria şi comunei
Rapoltu Mare, Măgura Uroiului este alcatuită din andezite cuarţifere însoţite de
coloane explozive de breccii, fiind rezultatul activităţii vulcanice neogene. Ca
produs al magmatismului subsecvent s-a format şi coşul de andezite al magurii
căruia, eroziunea ulterioară i-a îndepărtat o mare parte din suprastructura
aparatului vulcanic. Studiile geologice şi petrografice au arătat că în urma
distrugerii aparatului vulcanic nu s-a mai păstrat decât umplutura atât de
caracteristică adusă la zi pe versantul dinspre valea Mureşului.
În prezent custodia acestei rezervaţii naturale, este deţinuă de Asociaţia Abeona-
Orăştie în parteneriat cu domnii Alexandru Cornel şi Alexandru Florin.