RAPORT DE AMPLASAMENT S.C. APPLE TREE FARM S.R.L. FERMA DE PUI SCORNICESTI 1
RAPORT DE AMPLASAMENT
S.C. APPLE TREE FARM S.R.L.
FERMA DE PUI SCORNICESTI 1
Iulie 2024
CUP R I N S
Pag.
1.INTRODUCERE 4
1.1.Context 5
1.2.Obiective 5
1.3.Scop și Abordare 5
2.DESCRIEREA TERENULUI 6
2.1.Localizarea terenului 6
2.2.Proprietatea actuala 9
2.3 Utilizarea actuala a terenului 9
2.3.1. Descrierea proceselor în cadrul înstalaţiilor în funcţiune 11
2.3.2. Deseuri 42
2.4 Folosirea terenului din imprejurimi 47
2.5 Utilizare chimica 47
2.6 Topografie 48
2.7 Geomorfologie, geologie, conșideratii tectonice 48
2.7.1 Geomorfologie 48
2.7.2 Geologie 49
2.7.3 Consideratii tectonice 52
2.8 Hidrologie și hidrogeologie 53
2.8.1 Hidrologie 54
2.8.2 Hidrogeologie 54
2.9.Actele de reglementare ale activitatii 58
2.10 Detalii de planificare pentru supravegherea calitatii amplasamentului 58
2.11 Accidente și incidente de poluare 61
2.12.Vecinatatea cu Specii sau Habitate Protejate sau Zone Sensibile 61
2.13 Conditiile cladirilor 62
2.14.Raspuns de urgenta 63
3.ISTORICUL TERENULUI 65
4.RECUNOASTEREA TERENULUI 66
4.1.Probleme identificate 66
4.2 Probleme ridicate 66
4.3.Depozite de produse și magazii 68
4.4 Instalatii de tratare a reziduurilor 68
4.5. Retele de canalizare 68
4.6.Instalatii de preepurare locale 70
4.7.Alte depozite și zone de folosire 70
5. INVESTIGATII PRIVIND CALITATEA FACTORILOR DE MEDIU 71
6.CONCLUZII 78
7.RECOMANDARI 79
ANEXE:
Certificat de înregistrare
Plan de amplasament
Plan de situație
Autorizatie sanitar veterinara
În format electronic
Contract de preluarea subproduselor de origine animală
Contract de preluarea dejecțiilor
Fișa tehnică de securitate Megades (format electronic)
Fișa tehnică de securitate Macrodes (format electronic)
Fișa tehnică de securitate Aldezin(format electronic)
Fișa tehnică de securitate gaz metan (format electronic)
Fișa tehnică de securitate motorină (format electronic)
Contract de vanzare-cumparare
Contract prestări servicii deratizare, dezinfectie, dezinsecție
1.INTRODUCERE
1.1.Context
Date generale de identificare ale titularului activității și elaboratorului raportului de amplasament.
1.1. Titularul proiectului: S.C. APPLE TREE FARM S.R.L.
Adesa sediu social: Sat Margineni Slobozia, Oras Scornicesti, str. Calea Pitesti, Nr.8, judetul Olt.
Punct de lucru : Sat Margineni Slobozia, Oras Scornicesti, str. Calea PITESTI,Nr.8, jud. Olt.
Număr înregistrare la Registrul Comertului: J28/315/29.03.2024
Cod unic de înregistrare RO 39053671
Administrator : Binder Ettien Tiberiu
|
Autorul atestat al Raportului de amplasament: Negut Mihaela
Adresa: Râmnicu Vâlcea, Str. Grigore Procopiu, nr.12, județul Vâlcea
Telefon: 0744503944
Persoană înregistrată în Registrul Național al Elaboratorilor pentru Studii pentru Protecția Mediului Seria RGX nr. 256/07.06.2022
Lucrarea are ca scop evidentierea situatiei amplasamentului Fermei de pui Scornicesti 1 apartinând S.C. APPLE TREE FARM S.R.L
Categoria de activitate conform anexei nr.1 a Legii nr.278/24.10.2013:
6.6. Creșterea intensivă a păsărilor de curte și a porcilor cu capacități de peste:
a) 40000 de locuri pentru păsări de curte
COD.CAEN: 0147
Cod SNAP 2: 1004/1005
Cod NOSE-P: 110.04
Raportul de amplasament este elaborat pentru a îndeplini cerințele de prevenire, reducere si control al poluării, conform Legii nr.278/24.10.2013 și oferă informatii relevante, de sprijin pentru solicitarea de emitere a autorizatiei integrate de mediu. Raportul a fost întocmit în conformitate cu prevederile din Ghidul Tehnic General pe baza datelor puse la dispoziție de beneficiar și a verificărilor din teren. Analiza tehnologiei aplicate si a managementului activitatii din ferma s-a facut tinand seama de valorile de referinta mentionate în standardele de mediu si în documentele adoptate la nivel national privind cele mai bune tehnici disponibile in domeniu: DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2017/302 A COMISIEI din 15 februarie 2017 de stabilire a concluziilor privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), în temeiul Directivei 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului, pentru creșterea intensivă a păsărilor de curte și a porcilor
De asemenea s-au avut în vedere prevederile din Codul de bune practici in agricultura (CBPA)
1.2.Obiective
Principalele obiective ale raportului de amplasament avute în vedere, în conformitate cu prevederile prevenirii, reducerii și controlului integrat al poluarii sunt:
- să furnizeze informatii despre utilizarile anterioare și actuale ale terenului;
- să reactualizeze informatiile cu privire la activitatile de productie care se desfașoară în amplasament și a accidentelor majore și de poluare care au avut loc;
- să furnizeze informatii despre caracteristicile terenului și despre vulnerabilitatea sa;
- să furnizeze dovezi despre investigatiile facute privind calitatea solului și subsolului, a calitatii apelor de suprafata și subterane din incinta și din zona riverana;
- să furnizeze informatii despre locurile de depozitare materii prime și produse intermediare și finite, depozitele de deseuri periculoase, nepericuloase și inerte;
- să furnizeze informatii despre zonele contaminate;
- să furnizeze suficiente informatii pentru a descrie interactiunea factorilor de mediu.
1.3.Scop și Abordare
Acest raport a fost elaborat pe baza unor date anterioare și verificarea actuala a terenului. Raportul este împartit în urmatoarele capitole:
ØCapitolul 1 - introductiv cu prezentarea contextului, scopului și tipului de abordare
ØCapitolul 2 - descrie terenul: localizare, proprietate actuala, utilizare actuala, utilizarea terenului din zona riverana, utilizarea chimica a terenului, topografie și scurgere, geomorfologie, geologie, hidrologie, hidrogeologie, autorizatii curente, actiuni desfasurate pentru supravegherea calitatii amplasamentului, încidente legate de poluare care au avut loc, vecinatatea cu specii sau habitate protejate sau zone sensibile, conditiile cladirilor, răspunsul de urgentă
ØCapitolul 3 - istoricul terenului
ØCapitolul 4 - recunosterea terenului: probleme identificate, probleme ridicate, depozite de materii prime, produse intermediare și finite, depozite și magazii, depozite de deseuri, sistemul de alimentare cu apa și retele de canalizare cu instalatii de preepurare a apelor.
ØCapitolul 5 – investigatii privind calitatea factorilor de mediu;
ØCapitolul 6 - concluzii
ØCapitolul 7 - recomandări
2.DESCRIEREA TERENULUI
2.1.Localizarea terenului
S.C. APPLE TREE FARM S.R.L., are sediu social în Sat Margineni Slobozia, Oras Scornicesti, str. Calea Pitesti, Nr.8, judetul Olt.
Punct de lucru : Sat Margineni Slobozia, Oras Scornicesti, str. Calea PITESTI,Nr.8, jud. Olt.
SC APPLE TREE FARM SRL a cumparat ferma in anul 2019 , ferma a fost construita in anii 1985-1987 si a functionat pe acest incepand cu anul 1987-1997 astfel:
Apple Tree Farm srl a cumparat ferma in anul 2019 , ferma a fost construita in anii 1985-1987 si a functionat pe acest amplasament tot ca ferma de cresterea puilor de carne.
Prin proiectul de Reabilitare şi modernizare fermă creştere păsări” finalizat , societatea a modernizat cele 18 hale pentru cresterea puilor de carne si cladirile anexe.
În apropiere la cca 270 m si Localitatea Jitaru la aproximativ 0,7km
Terenul este identificat prin următoarele vecinătăţi:
- Drum de acces (NC 56601) din DN65 şi proprietăţi private în Nord.
- Proprietăţi private spre Vest şi Est;
- Ferma zootehnică Carmistin Good Farming srl (NC 885) spre Sud.
Pe teren există autorizate corpurile C1 ÷ C29 conform planului de amplasament şi delimitare şi a extrasului de carte funciară.
VECINATATI
NORD - Localitatea Piscani – la aproximativ 0,7km
EST- Terenuri agricole. Spre Est cea mai apropiată localitate este Negreni, ferma de porcine de acolo fiind la cca2km.
SUD – localitatea Margineni – Slobozia la aproximativ 1,5km
VEST- locuinta la aproximativ 270 m si Localitatea Jitaru la aproximativ 0,7km
Coordonatere STEREO 70 ale amplasamentului sunt:
Point 1
X= 465206.3106 Y= 339098.5591
Point 2
X= 465202.4480 Y= 339063.7148
Point 3
X= 465206.6760 Y= 339063.4980
Point 4
X= 465211.3091 Y= 339062.9346
Point 5
X= 465207.6720 Y= 339032.9360
Point 6
X= 465280.6909 Y= 339023.7535
Point 7
X= 465278.8700 Y= 339013.0510
Point 8
X= 465344.0120 Y= 339007.0490
Point 9
X= 465343.3024 Y= 339000.9008
Point 10
X= 465404.5640 Y= 338995.2530
Point 11
X= 465482.1625 Y= 338984.7145
Point 12
X= 465478.7890 Y= 338993.6410
Point 13
X= 465461.7211 Y= 339005.2377
Point 14
X= 465409.8460 Y= 339026.4140
Point 15
X= 465351.6970 Y= 339051.7780
Point 16
X= 465279.3500 Y= 339081.5290
Point 17
X= 465242.8060 Y= 339086.2320
Point 18
X= 465209.6430 Y= 339090.4990
Point 19
X= 465210.3258 Y= 339098.3382
Point 20
X= 465216.4740 Y= 339098.0000
Point 21
X= 465257.0000 Y= 339095.4000
Point 22
X= 465274.3110 Y= 339093.8850
Point 23
X= 465309.3760 Y= 339079.9600
Point 24
X= 465384.5700 Y= 339048.3670
Point 25
X= 465476.4060 Y= 339007.9170
Point 26
X= 465489.7490 Y= 338996.9050
Point 27
X= 465491.9550 Y= 338983.3660
Point 28
X= 465464.7010 Y= 338771.3350
Point 29
X= 465453.8930 Y= 338683.5620
Point 30
X= 465441.3330 Y= 338592.7900
Point 31
X= 465435.4950 Y= 338592.0300
Point 32
X= 465433.6980 Y= 338588.7470
Point 33
X= 465279.3970 Y= 338607.4250
Point 34
X= 465249.0980 Y= 338615.0230
Point 35
X= 465245.1040 Y= 338615.6080
Point 36
X= 465162.2640 Y= 338612.2240
Point 37
X= 465155.8370 Y= 338612.5740
Point 38
X= 465156.5240 Y= 338701.7260
Point 39
X= 465158.7190 Y= 338754.0500
Point 40
X= 465165.1960 Y= 338886.3270
Point 41
X= 465172.9070 Y= 338999.9490
Point 42
X= 465175.6130 Y= 339017.6370
Point 43
X= 465176.4930 Y= 339035.7270
Point 44
X= 465175.2680 Y= 339065.0120
Point 45
X= 465176.7720 Y= 339093.4610
Point 46
X= 465182.8300 Y= 339096.5810
Point 47
X= 465195.1700 Y= 339099.1720
Point 48
X= 465206.3106 Y= 339098.5591
Ferma de pui Scornicesti 1 este amplasată extravilan orasului Scornicesti, Sat Margineni Slobozia, Oras Scornicesti, str. Calea PITESTI,Nr.8, jud. Olt si este închiriată in anul 2019 de către APPLE TREE FARM srl care a reabilitat ferma pentru a o utiliza în același scop- creșterea păsărilor. Alegerea acestei alternative se datorează faptului că fiind zonă de câmpie, aprovizionarea cu furaje nu ridică probleme. De asemenea amplasamentul nu are în apropiere monumente istorice, culturale, arheologice.
2.2.Proprietate actuală
Terenul ocupat de Ferma de pui Scornicesti 1 în suprafață de 127.743 mp este în proprietatea SC. APPLE TREE FARM SRL conform contractului atasat. Pe teren sunt edificate un numar de 29 de constructii ce insumeaza o suprafata construita de 26.017,17 mp. Terenul nu este in lista de monumente istorice si in zona protejata a acestora.
2.3 Utilizarea actuala a terenului
În prezent pe teren se afla următoarele construcții:
CLADIRI |
Suprafata construita (mp) |
Suprafata desfasurata (mp) |
Cladiri functionale |
OBSERVATII |
Cladiri existente si extinse: |
27.626,36 |
27.626,36 |
|
|
C1.A - Birouri |
235,00 |
235,00 |
Functionala |
Birouri + dormitoare |
C1.B - Incubator |
1.416,00 |
1.416,00 |
conservare |
|
C2 - Depozit |
665,42 |
665,42 |
Functionala |
Magazie paie pentru hale + peleti |
C3 - Corp Cazare |
422,00 |
422,00 |
Nefunctional |
MAGAZIE |
C4.A - Cabina cantar |
14,20 |
14,20 |
Functionala |
Cabina cantar |
C4.B - Platforma cantar |
36,06 |
36,06 |
Functionala |
Conservare (paltforma cantar mutata pe drum acces ferma) |
C5 - TE1 |
152,14 |
152,14 |
Centrala pe paie |
|
C6 - Filtru sanitar |
206,40 |
206,40 |
Functional |
Filtru sanitar ferma 1 |
C7.A - Camera pompe |
36,58 |
36,58 |
Functional |
Camera pompe |
C7.B - Rezervor apa |
84,20 |
84,20 |
Functional |
Rezervor apa |
C8 - TE2 |
62,40 |
62,40 |
Functional |
Camera NECROPSIE ferma 1+ camera tehnica |
C9 - Anexa Administrativa |
180,00 |
180,00 |
Nefunctional |
conservare |
C10 - Magazie |
163,84 |
163,84 |
Functional |
Conservare MAGAZIE |
C11 - CT |
102,12 |
102,12 |
Nefunctional |
conservare |
C12 - Hala 1 |
1.325,00 |
1.325,00 |
Functionala |
Functionala |
C13 - Hala 2 |
1.325,00 |
1.325,00 |
Functionala |
Functionala Functionala |
C14 - Hala 3 |
1.325,00 |
1.325,00 |
Functionala |
Functionala |
C15 - Hala 4 |
1.325,00 |
1.325,00 |
Functionala |
Functionala |
C16 - Hala 5 |
1.325,00 |
1.325,00 |
Functionala |
Functionala |
C17 - Hala 6 |
1.325,00 |
1.325,00 |
Functionala |
Functionala |
C18 - Hala 7 |
1.325,00 |
1.325,00 |
Functionala |
Functionala |
C19 - Hala 8 |
1.325,00 |
1.325,00 |
Functionala |
Functionala |
C20 - Hala 9 |
1.325,00 |
1.325,00 |
Functionala |
Functionala |
C21 - Hala 10 |
1.325,00 |
1.325,00 |
Functionala |
Functionala |
C22 - Hala 11 |
1.325,00 |
1.325,00 |
Functionala |
Functionala |
C23 - Hala 12 |
1.325,00 |
1.325,00 |
Functionala |
Functionala |
C24 - Hala 13 |
1.325,00 |
1.325,00 |
Functionala |
Functionala |
C25 - Hala 14 |
1.325,00 |
1.325,00 |
Functionala |
Functionala |
C26 - Hala 15 |
1.325,00 |
1.325,00 |
Functionala |
Functionala |
C27 - Hala 16 |
1.325,00 |
1.325,00 |
Functionala |
Functionala |
C28 - Hala 17 |
1.325,00 |
1.325,00 |
Functionala |
Functionala |
C29 - Hala 18 |
1.325,00 |
1.325,00 |
Functionala |
Functionala |
CP31 - Post transformare |
19,00 |
19,00 |
Functionala |
Functionala |
CP32 - Rezervor apa nou |
46,50 |
46,50 |
Functionala |
Functionala |
Centrala GAZ 1-constructie noua |
Vizavi de camera pompe -latura VEST |
|
Functionala |
Functionala |
TOTAL |
27.710,36 |
27.710,36 |
104.314,43 |
|
|
|
|
|
|
Teren: |
129.002,00 |
mp |
|
|
POT propus |
21,48% |
|
|
|
CUT propus |
0,21 |
|
|
|
|
|
|
|
|
S platforme betonate |
16.870,00 |
mp |
|
|
S alei pietonale |
4.362,00 |
mp |
|
|
S total constructii si platforme |
48.942,36 |
mp |
|
|
S spatiu verde (min 20%) |
25.800,40 |
mp |
|
|
S canal ape pluviale |
6.124,00 |
mp |
|
|
2.3.1.Descrierea proceselor din instalaţiile în funcţiune.
Descrierea proceselor.
Capacitatea proiectata a fermei este urmatoarea: pui/serie 483 000 x 6,5 serii/an =
3 139 500 capete/an
Capacitatea maxima a fermei(nr.total de locuri) este de 483 000 locuri pentru pui de carne.
Capacitatea maxima UVM (nr. locuri de cazare): 3381,00 UVM
Capacitatea proiectata a fermei este urmatoarea:
Nr. hale |
Lungime hala [m] |
Latime hala [m] |
Suprafata utila hala [mp] |
Capacitate pe hala |
Capacitate totala an |
H1 |
100.58 |
11.73 |
1178.8975 |
26833 capete / hala |
174 414 cap/an |
H2 |
100.53 |
11.66 |
1171.2757 |
26833 capete / hala |
174 414 cap/an |
H3 |
100.56 |
11.70 |
1175.5759 |
26833 capete / hala |
174 414 cap/an |
H4 |
100.50 |
11.69 |
1173.8653 |
26833 capete / hala |
174 414 cap/an |
H5 |
100.45 |
11.65 |
1169.2664 |
26833 capete / hala |
174 414 cap/an |
H6 |
100.45 |
11.71 |
1175.2898 |
26833 capete / hala |
174 414 cap/an |
H7 |
100.46 |
11.70 |
1174.4041 |
26833 capete / hala |
174 414 cap/an |
H8 |
100.52 |
11.70 |
1175.0959 |
26833 capete / hala |
174 414 cap/an |
H9 |
100.44 |
11.65 |
1169.1469 |
26833 capete / hala |
174 414 cap/an |
H10 |
100.47 |
11.67 |
1171.4740 |
26833 capete / hala |
174 414 cap/an |
H11 |
100.58 |
11.65 |
1170.7809 |
26833 capete / hala |
174 414 cap/an |
H12 |
100.53 |
11.65 |
1170.1684 |
26833 capete / hala |
174 414 cap/an |
H13 |
100.60 |
11.70 |
1176.0091 |
26834 capete / hala |
174 421 cap/an |
H14 |
100.54 |
11.66 |
1171.2637 |
26834 capete / hala |
174 421 cap/an |
H15 |
100.60 |
11.57 |
1163.9420 |
26834 capete / hala |
174 421 cap/an |
H16 |
100.66 |
11.54 |
1161.6164 |
26834 capete / hala |
174 421 cap/an |
H17 |
100.70 |
11.54 |
1162.0780 |
26834 capete / hala |
174 421 cap/an |
H18 |
100.77 |
11.55 |
1163.8935 |
26834 capete / hala |
174 421 cap/an |
TOTAL pui / an |
483 000x 6.5 serii / an |
3 139 500 pui /an cca. 6906,90 t /an |
Schema bloc a procesului tehnologic este următoarea:
Funcționare: 365zile /an; 24ore/zi.
În fermă se desfăsoară următoarele activităti comune tuturor halelor:
- pregătirea halelor pentru populare;
- popularea halelor;
- aprovizionarea cu furaje;
- crestere - ingrijire zilnica care include:
- hrănirea;
- adăparea;
- asigurarea microclimatului;
-supraveghere stare generala de sănătate
- depopularea halelor;
- managementul deseurilor.
Pregătirea halelor pentru populare
Ferma de pui Scornicesti 1 are în dotare 18 hale de productie cu echipamente tehnologice performante si clădiri anexe necesare desfăsurării activitătii de crestere intensivă a puilor de carne la sol. După depopulare halele se pregătesc pentru repopulare cu pui. Fiecare hală este curătată, dezinfectată si uscată.
La finalul ciclului de productie, după o depopulare de pui ajunsi la greutate de abatorizare se execută mai multe operatii. Se scoate vechiul asternut care contine paie, peleti de paie, coji de seminte si dejectii de pasăre. Operatia se realizează mecanic cu un tractor de mici dimensiuni prevăzut cu lamă (schaffer) . Se împinge asternutul uzat prin usa halei in fata halei dupa care se incarca in aceeasi zi cu mijloace auto ale societatii cu care sunt transportate la SC FERMA FRANCESTI SRL pentru imprastiere pe terenurile agricole si depozitare pe perioada de interdictie, respectand Codul de bune practici agricoe. Periodic, asternutul uzat se administrează ca fertilizant pe terenuri agricole.
Strategia generala a companiei legata de mediu este de a utiliza gunoiul din ferma de pui ca ingrasamant organic folosit pe terenurile agricole si nu de a considera gunoiul de grajd ca un produs rezidual(deseu).
Aplicarea gunoiului este in conformitate cu reglementarile de mediu nationale si internationale, ajustata la conditiile climatice, tipul de sol si de culturi romanesti. Ferma de pui va respecta reglementarile romanesti si BAT-urile de depozitare si de aplicare a gunoiului.
Subprodusele generate, colectate, stocate temporar
Potrivit prevederile art.2 ,3 ,9 si 13 ale Regulamentului(CE)1069/2009 de stabilire a unor norme sanitare privind subprodusele de origine animala si produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman si de abrogare a Regulamentului(CE) nr. 1774/2002, gunoiul de grajd’’ destinat utilizarii in agricultura, inclusiv prin aplicarea pe soluri fara prelucrare, ca fertilizator organic/ameliorator despre care autoritatea compententa nu considera ca prezinta un risc de raspandire a oricaror boli transmisibile grave, este subprodus de origine animala si intra sub incidenta Regulamentului mentionat mai sus, fiind incadrat in material categoria 2.
‘’Gunoiul de grajd’’ conform definitiei reprezinta orice fel de excremente si/sau urina provenite de la animale de ferma, altele decat pestii de crescatorie, cu sau fara asternut.
Potrivit art.2 al Directivei 2008/98/EC, transpus in art.2 al O.U 92/2021, sunt excluse din domeniul de aplicare al legii cadru privind deseurile subprodusele de origine animala, inclusiv produse transformate care intra sub incidenta Regulamentului(CE)nr.1774/2002 al Parlamentului European si al Consiliului din 3 octombrie 2002 de stabilire a normelor sanitare privind subprodusele de origine animala care nu sunt destinate consumului uman cu modifica-rile ulterioare cu exceptia produselor care urmeaza sa fie incinerate,depozitate sau utilizate intr-o instalatie de producere a biogazului ori compostului.
Dejectiile solide provenite de la animale de ferma, cu sau fara asternut, utilizate in agricultura ca fertilizant organic/ameliatori de sol, nu vor fi incadrate ca deseuri ci ca subproduse de origine animala, in conditiile furnizarii probelor corespunzatoare cu privire la utilizarea certa si conforma(contracte si planuri de imprastiere dejectii pe baza planurilor de fertilizare si a studiilor pedologice intocmite pentru terenurile pe care se aplica dejectiile) pe care societatea le detine.
După evacuarea asternutului uzat, pardoselile se matura cu ajutorul unui utilaj special petru aceasta operatie. Urmează operatia de spălare cu jet de apă sub presiune cu solutii dezinfectante a întregii suprafete a halei. După spălare se face dezinfectia halei.
Se face o văruire a interiorului halei. După văruire se trece la introducerea asternutului proaspăt (paie tocate, coji de floarea soarelui,rumegus,etc) care se distribuie uniform pe pardoseală având o grosime de cca. 5 – 10 cm pe timp de vara si 12-15 cm pe timp de iarna. Se efectueaza o dezinfectie a asternutului si a echipamentului din hală cu substanțe omologate cu un termonebulizator. Cu 24 de ore înainte de primirea puilor halele se aerisesc si se aduc la temperatura optimă stabilită de tehnologie. Se face o verificare riguroasă a functionării sistemelor de hrană, adăpare si de mentinere a microclimatului.
DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2017/302 A COMISIEI din 15 februarie 2017 de stabilire a concluziilor privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), în temeiul Directivei 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului, pentru creșterea intensivă a păsărilor de curte și a porcilor stabilește că pentru a reduce emisiile de amoniac în aer provenite din fiecare adăpost pentru pui de carne, utilizarea următoarei tehnici este BAT:
Tehnici BAT |
Ferma de pui Scornicesti 1 |
Mod de conformare |
Ventilație forțată și un sistem de adăpare anti-scurgere (în cazul unei podele solide cu așternut adânc). |
Halele sunt inchise si bine izolate echipate cu sisteme de ventilație forțată, sistem de creștere la sol. Podeaua cu suprafață solidă este acoperită complet cu așternut, care poate fi completat atunci când este necesar. Izolarea podelei este cu beton și previne apariția condensului în așternut. Dejecțiile solide se evacuează la sfârșitul ciclului de creștere. Proiectarea și funcționarea sistemului de alimentare cu apă potabilă previn scurgerile de apă în așternut. |
Conformare cu BAT 32, 4.13.2. |
Popularea halelor
Popularea halelor se face cu pui de o zi achizitionati de la ferme specializate din tară sau străinătate. Sunt adusi în incinta fermei sub răspunderea furnizorului, cu mijloace de transport auto si în ambalaje returnabile în proprietatea furnizorului. Puii se introduc în hală în numărul stabilit de capacitatea proiectată. Se respectă densitatea la populare prevăzută în Norma sanitar veterinară privind stabilirea normelor minime de protecție a puilor destinați producției de carne aprobată prin Ordinul Președintelui ANSVSA nr 30/2010.Ciclul de crestere este de 35-42 de zile, iar puii ajung la o greutate medie de 1,7-2,5 kg. In medie se pot realiza un numar de 6,5 cicluri pe an.
Aprovizionarea cu furaje a buncărelor exterioare halelor
Fiecare hală are montat în exterior un buncăr amplasat pe o fundatie din beton armat, destinat depozitarii de furaje. Capacitatea buncarelor este de 17.40 tone (26,8 mc) fiecare, destinat depozitării de furaje. Dimensiunea silozului este data de consumul zilnic de furaj si timpul de stocare cerut. Furajele sunt aduse în incinta fermei cu mijloace de transport auto tip buncăr de la Fabrica de nutreţuri combinate de la Pajo Agriculture-Băbeni. Furajele sunt comandate în reţete care ţin seama de vârsta puilor. Mijloacele de transport furaje intră în zona de producție prin intermediul dezinfectorului rutier, după care le este aplicată dezinfecția suplimentară. Transbordarea se face pe aleea din fața halelor. Descărcarea furajelor din mijlocul de transport auto în buncăr se realizează pneumatic. Se reduc astfel pierderile de materii prime deoarece întregul sistem este etanş iar aerul nu este impurificat cu furaj la evacuarea în atmosferă.
Hrănirea păsărilor
Din buncărul exterior furajele sunt preluate de sistemul de furajare cu spiră (confectionat din sârma aplatizata introdusă în țevi metalice sau din plastic) și transportate în buncării de capăt, 3 buc.
Furajul este apoi preluat de linia de transport cu spiră și descărcat in hrănitorii din plastic , distantati la aproximativ 1 m unul de celalalt. Descărcarea hranei se face gravitațional, pe masură ce este consumată. Furajele sunt transportate prin tevile cu spira până la capătul halei. La administrarea hranei se au in vedere numeroase masuri de conservare a calitatii furajelor, conditiile de igiena fiind severe. Fiecare hală este dotată cu 3 linii de furajare a cate 3 buncarasi la fiecare hala. Asigurarea hranei se face manual de către personalul de operare, care urmărește nivelul de furaje și actionează din capătul fiecărei linii de furajare pornirea și oprirea sistemului de furajare, coborarea si ridicarea liniilor cu spira.Furajarea este de tip fazial și se face cu rețete echilibrate din punct de vedere proteino-vitamino-mineral.
Numar de hranitori/hala :
Grupul de hale H1-H18 avem :
Numar de linii de hranire / hala: 3
Numar de hrănitoare / linie: 130
Numar de hrănitoare / hala: 390
Asigurarea hranei se face automat, prin senzori care determina pornirea si oprirea sistemului de furajare, coborarea si ridicarea liniilor cu spira.
Managementul nutrițional
Scopul unui management nutrițional bun este de a satisface nevoile nutiționale ale animallelor fără a provoca un impact negativ privind sănătatea și bunăstarea lor dar fără a fi hrănite cu mai mulți nutrienți decât sunt necesari ( în special N și P). Rezultatul este reducerea azotului și fosforului excretat.
Reducerea excreției de nutrienți în dejecții duce la scăderea emisiilor de N și P în toate etapele de gestionare a dejecțiilor ( în adăpost, depozitare , împrăștiere.)
Măsurile nutrițonale care se iau constau în :
1.)- reducerea nivelului de proteină brută prin formularea unui regim alimentar echilibrat, bazat pe energie netă pentru pui și aminoacizi digestibili;
2)- formularea unui regim alimentar adaptat cerințelor specifice ale perioadei de creștere (hrănirea multifazială);
Cantitatea de hrană consumată zilnic depinde de vârsta și starea fiziologică a animalului, respectiv de capacitatea de ingestie a acestuia, de calitatea rației, de volumul și densitatea ei.
Vârsta |
Reteta |
1– 10 zile |
Starter |
11 –20 zile |
Crestere |
21 – 35/42 zile |
Finisare |
Un program de alimentare cu trei faze poate reduce excreția de N. cu 16%
în comparație cu un program de hrănire-o singură fază.
3)- îmbunătățirea caracteristicilor hranei prin:
- aplicarea nivelurilor scăzute de P utilizănd fitaze pentru creșterea digestabilității și/sau fosfați anorganici digerabili (furaje cu P),
– utilizarea altor aditivi autorizați pentru hrana animalelor.Furajarea este de tip fazial si se face cu retete echilibrate din punct de vedere proteino-vitamino-mineral.Tipurile de retete sunt,in conformitate cu BAT in functie de varsta puilor:
DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2017/302 A COMISIEI din 15 februarie 2017 de stabilire a concluziilor privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), în temeiul Directivei 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului, pentru creșterea intensivă a păsărilor de curte și a porcilor stabilește că pentru a reduce azotul total excretat și, prin urmare, emisiile de amoniac, satisfăcând în același timp nevoile nutriționale ale animalelor, BAT constau în utilizarea unui regim alimentar și în aplicarea unei strategii nutriționale care include una dintre tehnicile indicate mai jos sau a unei combinații a acestora.
Tehnici BAT |
Ferma de pui Scornicesti 1 |
Mod de conformare |
a.Reducerea conținutului de proteine brute prin utilizarea unui regim alimentar echilibrat în azot bazat pe necesitățile de energie și aminoacizi digestibili.
b Hrănirea în mai multe etape cu asigurarea unui regim alimentar adaptat cerințelor specifice ale perioadei de producție.
c Adăugarea unei cantități controlate de aminoacizi esențiali la un regim alimentar cu un nivel scăzut de proteine brute.
d Utilizarea de aditivi furajeri autorizați care reduc azotul |
a.Se utilizează furaje cu conținut mic de proteină crudă. Starter 22% Creștere 21% Finisare 18 %
b. Hrănirea sete fazială, aplicându-se rețete specifice pentru fiecare fază (starter, creștere, finisare)
c. Furajele conțin aminoacizi în cantități controlate pentru reducerea proteinei brute. Starter 0,5% Creștere 0,5% Finisare 0,40 %
dSe utilizează aditivi autorizați în UE care reduc azotul |
Conformare cu BAT 3, pct a
Conformare cu BAT 3, pct b
Conformare cu BAT 3, pct c
Conformare cu BAT 3, pct d |
În urma aplicării unei hrăniri cu furaje cu conținut redus de proteine brute azotul total se va încadra în următoarele limite:
Parametru |
Categorie de animale |
Azot total excretat asociat BAT (kgde N/spațiu de animal/an |
Azot total excretat exprimat ca azot |
Pui de carne |
0,2-0,6 |
Calculul emisiilor de azot total excretat (la capacitate nominala)
- Capacitate de productie: 483000cap pui/serie
- Ciclu de crestere de 56 zile: 42 de zile de crestere efectiva si 14 zile sunt destinate curateniei, dezinfectiei, vidului sanitar rezulta ca dintr-un an, 273 zile (9 luni) se cresc pui:
42 zilex 6,5 cicluri = 273 zile, cca 9 luni
Calculul azotului excretat si fosforului total excretat
Efectiv mediu pasari / an= 361257 capete/an
Cantitatea de furaj consumata este de 9741000 kg
Capacitate : 18 hale cu 483000 locuri /serie
483000x6,5 serii /an= 3139500 capete/an
Calculul azotului excretat
Cantitate totala de furaje consumata 9741000 kg din care pe faze de hranire: |
Proteina continuta in retete |
Cantitate de proteina in furajele consumate |
Total proteina |
kg proteina /Nr mediu de pasare |
|
Starter |
779280 kg |
21% |
163649kg |
1885858kg/an |
1885858:361257=5,22kg/loc pasare /an |
Crestere |
3896400 kg |
19,5% |
759798kg |
||
Finisare |
5065320 kg |
19% |
962411kg |
||
Pentru calculul azotului excretat s-a utilizat relatia din BREF 2017, tabelul 4.6 Nexcretat = 0,1541x cantitatea de proteina cruda/ loc/an - 0,5283= 0,1541x 5,22– 0,5283 = 0,27 kg Nexcretat/ loc animal/an Valoarea rezultata se incadreaza in limitele impuse in tabelul 1.1 ( 0,2-0,6)din Decizia de punere in aplicare (UE) 2017/302 a Comisiei din 15 februarie 2017 de stabilire a concluziilor privind cele mai bune tehnici disponibile(BAT) in temeiul Directivei 2010/75/UE a Parlamentului European si a Consiliului, pentru cresterea intensiva a pasarilor de curte si a porcilor |
DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2017/302 A COMISIEI din 15 februarie 2017 de stabilire a concluziilor privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), în temeiul Directivei 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului, pentru creșterea intensivă a păsărilor de curte și a porcilor stabilește că pentru a reduce fosforul total excretat, satisfăcând în același timp nevoile nutriționale ale animalelor, BAT constau în utilizarea unui regim alimentar și în aplicarea unei strategii nutriționale care include una dintre tehnicile indicate mai jos sau a unei combinații a acestora
Tehnici BAT |
Ferma de pui Scornicesti 1 |
Mod de conformare |
a.Hrănirea în mai multe etape cu asigurarea unui regim alimentar adaptat cerințelor specifice pe- rioadei de producție.
.
b. Utilizarea de aditivi furajeri autorizați care reduc fosforul total excretat (de exemplu fitază).
. |
a.Hrana este alcătuită dintr-un amestec de furaje care răspunde nevoilor animalelor în ceea ce privește aportul de fosfor, în funcție de greutatea animalului și/sau etapa de producție( hrănirea este fazială)
b.Se adaugă în furaje fitaze pentru a îmbunătăți eficiența hranei pentru animale, prin ameliorarea digestibilității fosforului fitic sau prin influențarea florei gastrointestinale. |
Conformare cu BAT 4, pct a
Conformare cu BAT 4, pct b
|
Ca urmare a aplicării unei diete cu conținut redus de fosfor , fosforul excretat se va încadra în prevederile BAT4, tabelul 1.2
Parametru |
Categorie de animale |
Fosfor total excretat asociat BAT (kg de P2O5/spațiu de animal/an |
Fosfor total excretat exprimat ca P2O5 |
Pui de carne |
0,05 -0,25 |
Calculul emisiilor de Fosfor total excretat (la capacitate nominala)
Cantitate totala de furaje consumata 9741000 kg din care pe faze de hranire: |
Fosfor continut in retete |
Cantitate de fosfor in furajele consumate |
Total fosfor |
kg fosfor/nr mediu de pasare |
|
Starter |
779280kg |
0,5% |
3896,4kg |
45665,8 kg/an |
45665,8:361257= 0,126 kg/loc pasare/an |
Crestere |
3896400kg |
0,5 % |
19482 kg |
||
Finisare |
5065320kg |
0,44% |
22287,4kg |
||
Pentru calculul fosforului total excretat exprimat ca P2O5 s-a utilizat relatia di BREF 2017, tabelul 4.6 Fosfor total excretat exprimat ca P2O5 = 2,334x cantitatea de fosfor total / loc/an - 0,196 = 2,334 x 0,126– 0,196 = 0,098 kg P2O5 excretat/ loc animal/an Valoarea rezultata se incadreaza in limitele impuse in tabelul 1.2 ( 0,05-0,25)din Decizia de punere in aplicare (UE) 2017/302 a Comisiei din 15 februarie 2017 de stabilire a concluziilor privind cele mai bune tehnici disponibile(BAT) in temeiul Directivei 2010/75/UE a Parlamentului European si a Consiliului, pentru cresterea intensiva a pasarilor de curte si a porcilor |
Adăparea
La capatul fiecarei hale este amplasat un rezervor de 60 l, un dozator pentru aplicarea medicației, o pompă pentru tratarea apei din punct de vedere bacteriologic și chimic (nitrați), un apometru. Din rezervor se alimenteaza sistemul de adăpare care este constituit din 4 linii pentru fiecare hala. Adăpătorile sunt cu niplu.
Alimentarea cu apa se va face din cele 2 puturi forate existente din incinta fermei, care sa reabiliteaza.
Coordonatele STEREO 70 celor 2 foraje de expoatare existente si reconditionate pentru alimentarea cu apa sunt urmatoarele:
X: 465 193; Y: 339 078 amplasament SC Apple Tree Farm SRL
X: 465 184; Y: 338 782 amplasament SC Apple Tree Farm SRL
Adapare Lubing |
4 linii
|
Pvc square pipe 22x22, l=3m ,15 combi nipples(plastic/steel)- br |
27 buc./linie |
Numar nipluri pe sectiune |
15 buc |
Nr. Nipluri per hala |
1620 buc |
Cupite cu 1 picior |
1620 buc |
Pasari/Niplu |
12.12 buc |
Regulator pres. |
4 buc |
Aerisitoare |
8 buc |
Inaltime montaj |
4 m |
Sistem suspendare din 3m-3m |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Panou LOCAL dozare si filtrare apa |
1 set
|
Filtru 50microni |
1 buc |
Robineti si conectori 3/4 |
4 buc |
Regulator pres. |
1 buc |
Manometru |
2 buc |
Apometru mecanic |
1 buc |
Apometru electronic |
1 buc |
Dispenser DOSATRON 0.2-2% |
1 buc |
Butoi 60l pentru amestec medicamente |
1 buc |
|
|
|
|
Sistem automat de curatare a adaparii |
1 set |
Contine: |
|
Regulator apa cu servomotor |
4 buc |
IO type 15 CANopen 10RL 8AI 8AO |
1 buc |
Kit furtun pt evacuare apa |
8 buc |
|
|
|
|
|
|
|
Calitatea apei este verificata periodic , pentru a avea aceeasi puritate si aceleasi caracteristici ca si cea destinata consumului uman.
Sistemul de adăpare asigură accesul nerestricţionat al puilor la apă. La Ferma de pui recomandarea BAT de a nu restricţiona accesul la apă este respectat. Asigurarea apei se face automat, prin senzori care determină pornirea si oprirea sistemului de adăpare.
DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2017/302 A COMISIEI din 15 februarie 2017 de stabilire a concluziilor privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), în temeiul Directivei 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului, pentru creșterea intensivă a păsărilor de curte și a porcilor stabilește pentru reducerea consumului apă următoarele tehnici care sunt considerate BAT:
Tehnici BAT |
Ferma de pui Scornicesti 1 |
Mod de aplicare |
a Menținerea unei evidențe a utilizării apei.. b Detectarea și repararea scurgerilor de apă.
c Utilizarea aparatelor de curățare cu înaltă presiune pentru curățarea adăposturilor pentru animale și a echipamentelor. d Selectarea și utilizarea echipamentului corespunzător pentru anumite categorii de animale, garantând, în același timp, disponibilitatea apei (ad libitum). e Verificarea și (dacă este necesar) ajustarea în mod periodic a calibrării echipamentului de furnizare a apei potabile. f Reutilizarea apei de ploaie necontaminate ca apă utilizată pentru curățenie.
. |
a.Apa se contorizează.
b.Se controlează zilnic pentru detectarea scurgerilor și se repară prevenindu-se pierderile. c Spălarea se face cu jet sub presiune cea ce reduce consumul de apă.
d.Sistem de adăpare automat etans care asigură continuu necesarul de apă; apa este disponibilă fără restrictii;
e. Echipamentul de furnizare a apei este verificat periodic
f.Neaplicabil datorită riscurilor în materie de biosecuritate și costurilor ridicate |
Conformare cu BAT 5 pct.a
Conformare cu BAT 5 pct.b
Conformare cu BAT 5 pct.c
Conformare cu BAT 5 pct.d
Conformare cu BAT 5 pct.e
Neaplicabil |
Asigurarea microclimatului
Pentru ca puii să se dezvolte normal şi în timp tehnologic optim pentru fiecare hală de producţie este implementat un sistem automat de ventilaţie şi încălzire care să asigure un climat propice dezvoltării şi creşterii în greutate a puilor. Sistemul indică temperatura, umiditatea, ventilația și comandă pornirea/oprirea ventilatoarelor corelată cu închiderea/deschiderea jaluzelelor/inleturilor Un bun sistem de ventilaţie oferă păsărilor oxigen şi aer proaspăt, praful, amoniacul şi dioxidul de carbon sunt eliminate, iar vaporii de apă sunt extraşi din aer şi reziduuri.
Încălzirea este realizată cu aeroterme cu apa calda. Căldura este conservată în sezonul rece de izolaţia realizată la hale. Este asigurată răcire în sezonul cald. Printr-o ventilaţie bine dimensionată se poate îmbunătăţi numărul de păsări pe hală. De asemenea, va rezulta o uniformizare a creşterii păsărilor, scăderea îmbolnăvirilor şi mortalităţii prin eliminarea zonelor umede unde se pot dezvolta bacteriile.
Instalaţii de încălzire
Incalzirea se face cu 6 aeroterme cu apa calda Agro SP 56.2KW
Încălzirea halelor de creştere se va realiza printr-un sistem centralizat de incalzire apa calda dotat cu 1 centrala alimentata de baloti de paire de 1,5Mw si 2 centrale pe gaz a cate 1.55MW fiecare pentru incalzirea halelor. Circularea aerului în interiorul halei se va realiza cu ajutorul ventilatoarelor principale (evacuare) amplasate pe frontonul posterior şi a unor ventilatoare de recirculare amplasate central.
Încălzirea spaţiilor de birouri, vestiare, oficiu , Filtru– este realizată cu agent termic apă caldă produs în centrala termica murala. Combustibilul folosit sunt gazele naturale; pentru încălzire se vor folosi radiatoare oţel. Presiunea de funcţionare a instalaţiei este de cca. 90 kPa.
Apa calda provine din Camera centralei termice unde avem instalate 2 centrale pe gaz pentru incalzirea halelor si una pe paie centaralele pe gaz sunt , tip HOVAL , avand Q=1481 kW (la80/60); randament 92,6% (la80/60) si 102,6% (la50/30); d presiune gaz 50 mbar, putere electrica N=2330W trifazat, , debit maxim de condens 7,4 l/h, sifon condens + colector de impuritati, racord admisie aer ∅450mm, evacuare gaze de ardere Ø500mm, contine si interfata de conectare la BMS
Descriere centrale
Puterea termica nominala:
Încălzirea halelor de creştere se va realiza printr-un sistem centralizat de incalzire apa calda dotat cu 1 centrala alimentata de baloti de paire de 1,5Mw si 2 centrale pe gaz a cate 1.55MW fiecare pentru incalzirea halelor. Pentru a asigura necesarul de caldura aferent halelor din cadrul fermei de pasari s-a propus instalarea in spatiul destinat centralei termice a 2 cazane cu functionare pe combustibil gazos marca Hoval tip UltraGas 2, fiecare cazan avand o capacitate de 1,55 MW si un cazan functionare pe paie de 1,5 MW. Cazanul cu functionare pe paie este montat intr-o incapere separata fata de cele cu functionare pe gaze naturale.
Tipul instalatiei medii de ardere:
- 2 centrale Tip: Hoval tip UltraGas 2-gaz natural;
- 1 centrala tip Metalerg Ekopal RS 1500 kW-Biomasa solida(balori de paie);
Data punerii in functiune: 23.05.2024
Sectorulde activitate al instalatiei medii de ardere sau al structurii in care acestea functioneaza(CAEN): Creșterea intensivă a păsărilor, COD.CAEN: 0147
Denumirea societatii: SC APPLE TREE FARM SRL
Sediul social: Sat Margineni Slobozia, Oras Scornicesti, str. Calea Pitesti, Nr.8, judetul Olt.
Adresa amplasamentului instalatiei: Sat Margineni Slobozia, Oras Scornicesti, str. Calea PITESTI,Nr.8, jud. Olt.
Descriere centrale termice pe combustibil gaz natural:
Agentul termic de incalzire produs de centralele termice este apa calda cu temperatura de 700C/ 500C.
Agentul termic preparat in centrala termica vi fi distribuit catre hale prin intermediul a trei circuite bitubulare montate suprateran si subteran.
In centrul centralei termice sunt prevazute urmatoarele echipamente:
- Doua cazane cu functionare pe combustibil gazos marca Hoval tip UltraGas 2, fiecare cazan avand o capacitate de 1,55MW;
- doua vase de expansiune inchise cu membrana avand fiecare capacitatea de V=80 litri fiecare;
- Un schimbator de caldura in placi avand capacitatea de 1500 KW;
- Doua pompe de circulatie corespunzatoare celor doua circuite de incalzire;
- O pompa de circulatie montata pe circuitul secundar al schimbatorului de caldura;
- Un modul de mentinere al presiunii prevazut cu trei vase de expansiune de 800 l fiecare;
- Statie de tratare a apei(dedurizare)1,2 mc/h
- Elemente de automatizare si de siguranta.
Protectia la suprapresiune este asigurata prin intermediul a 8 supape de siguranta(2 pe fiecare cazan)DN2”, tarate la 6,0 bar si montate pe conducta de iesire din cazan, inainte de orice armatura.Fiecare cazan este prevazut cu un cos de fum de 8,0 m. Incaperea aferenta cazanelor cu functionare pe gaze naturale are un volum de 820 mc si este prevazuta cu pereti exterioricu o suprafata slabita la explozie de minim 2% din volumul incaperii, respectiv cu o suprafata de minim 16,4 mp.
Pentru asigurarea aerului proaspat (necesar arderii)este prevazuta o priza neobturabila in peretele exterior cu o suprafata libera de minim 1,1 mp.
Conductele de incalzire sunt izolate cu izolatie tip armaflex. Toate pompele sunt prevazute cu vane de inchidere si clapete de sens montate pe conductele de refulare, intre vanele de inchidere si pompe.
Instalatia cazanelor s-a executat conform:
-prescriptii termice ISCIR PTC9-2010”;
-Normativ instalatii de incalzire I13-2015”;
-NTPEE 2018 Norme tehnice pentru proiectarea, executarea si exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale’
-Instructiunile producatorului ;
-STAS 7132-86
Pe conductele de intoarcere de la instalatiile interioare, inainte de intrarea in cazan, sunt prevazute filtre. Conductele de alimentare cu apa calda pentru incalzire au izolatie din cauciuc elastomeric. La montarea tevilor de incalzire s-a prevazut suporti de montaj, iar conductele sunt montate pe suporti cu ajutorul bratarilor de prindere conform diametrelor conductelor. Tevile de incalzire au fost montate cu o panta de 2%0 pentru a se putea aerisi instalatia.
Golirea apei din cazan, din instalatie si purjele supapalor de siguranta este realizata prin conducte de golire grupate pe functiuni. Conductele de purja de la supapele de siguranta sunt racordate la conductele colectoare de canalizare prin intermediul sifoanelor din pardoseala.
Centrala termica este prevazuta cu sifoane de pardoseala legat direct la canalizare Pardoseala acestor incaperi are o panta de cel putin 5%0 spre sifon.
Alimentarea cu apa(umplerea instalatiei)
Statia de dedurizare monobloc de tip cabinet care asigura pentru umplerea/ adaos automat a circuitului de agent termic. Umplerea instalatiei cu apa se face printr-un racord pe conducta de retur. Pentru regenerare se face o programare electronica a statiei de dedurizare in afara orelor de ocupare a cladirii.
Regimul de functionare a centralelor termice:
Supravegherea cazanelor din centrala termica se face in regim permanent PTC09/2010. Supravegherea permanenta se realizeaza de catre personalul de deservire a cazanelor si a instalatiilor anexe, pe tot timpul cat acesta se afla in functiune.
Supravegherea in regim permanent se efectueaza de catre fochisti autorizati.
Fochistul are urmatoarele obligatii si responsabilitati:
- Sa cunoasca bine cazanul si deservirea corecta a acestuia, urmand continuu functionarea normala a acestuia;
- Sa cunoasca si sa aplice instructiunile de exploatare;
- Sa inscrie in registrul de supraveghere datele referitoare la functionarea cazanelor prevazute la art.52 din PTC09/2010;
- Sa supravegheze direct si permanent functionarea cazanului si a instalatiilor anexe si sa inregistreze parametri cazanului la intervale stabilite prin instructiunile interne si prezenta prescriptie tehnica PTC09/2010;
- Sa comunice sefilor ierarhici defectele constatate si sa consemneze in registrul de supraveghere;
- Sa opreasca din functiune cazanul in cazurile prevazute la art.77 din PTC092010;
- Sa predea si sa ia in primire serviciul numai dupa verificarea functionarii corespunzatoare a cazanului, rezultatul predarii-primirii se consemneaza in registrul de supraveghere sub semnatura ambilor fochisti.
Cazanul în condensație UltraGas® este extrem de eficient, cu emisii reduse, folosind în același timp mai puțin de jumătate din spațiul pardoselii față de alte cazane situate în aceeași gamă de puteri. Construcția care se bazează pe amplasarea verticală a schimbătorului de căldură verticală reduce mult spațiul necesar. Pe lângă conceptul schimbătorului de căldură, construcția generală a cazanului economisește spațiu și permite o integrare hidraulică simplă. UltraGas® (1550) - 1550 mm lățime, 2152 mm adâncime și 2547 mm înălțime .
Arzător modulant premix (cu preamestec) peste 1000 kW
Arzătorul premix modulant asigură un nivel ridicat de eficiență și emisii reduse de poluanți pe întregul domeniu de operare. Unitatea premix-ventilator generează un amestec combustibil omogen de gaz / aer și, prin urmare, optim. Cantitatea poate fi ajustată cu precizie prin intermediul vitezei ventilatorului și modulată la necesarul de căldură. Arzătorul parcurge intervalul de modulare de la 328 la 1550 kW continuu și împiedică pornirile si opririle dese, acestea generând consumuri de energie și emisii crescute. Trebuie avut în vedere și consumul de energie al ventilatorului care se reduce cu viteza. Arzătorul Ultraclean® arde amestecul combustibil gaz / aer în condiții optime, obținându-se emisii minime pentru produșii de ardere poluanți. De asemenea, este silențios. Cazanul are o eficiență de până la 109,9% raportat la PCI (Putere Calorifica Inferioara)!
Cazanul în condensație pe gaz UltraGas garanteaza o rentabilitate excelentă și o amortizare rapidă. Permite economii semnificative datorită:
- tehnologiei de combustie și a eficienței de neegalat, care vor economisi cantități importante de energie:
- eficiența ridicata datorită capacității mari de apă,
- tehnologiei de condensare, care este cu până la 6% mai mare datorită retururilor separate de temperatură înaltă și scăzută.
Centralele sunt dotate cu:
- sistemul de ardere si arzatorul radiant modulant adapteaza puterea exact la necesar, reduce numarul de porniri si garanteaza o ardere curata, saraca in emisii si economica;
- resturile separate pentru temperatura joasa si temperaturi ridicata ofera conditii ideale pentru condensatie si astefl gradul de recuperare a energiei din gazele arse creste.
- Schimbatorul de caldura aluFer pentru transfer maxim de caldura si radanment energetic mare;
- Colector de condens asigura o colectare si eliminar sigura a condensului
Descriere Sistem de incalzire ferma crestere pui de carne – Centrala cu functionare pe baloti de paie Metalerg Ekopal RS 1500 kW
Kitul de boiler contine urmatoarele: boilerul, sistemul electronic de comanda si controlul ar arderii, suflanta de aer si senzorii.
- BOILER ECOPAL RS 1,5 MW
O caracteristica de baza a fiecarui boiler de paie de incarcare este procesul de ardere continuat cu o viteza stabila in functie de temperatura setata a gazelor reziduale de ardere continuat cu o viteza stabila in functie de temperatura setata a gazelor reziduale in sistemul de comanda. In timp relativ scurt, se produce o astfel de cantitate de caldura, care nu poate fi acumulata in mod normal de catre un sistem de incalzire. Prin urmare, in sistemul tehnologic al cazanului, prevazut cu cazane de incarcare, exista un rezervor de acumulare pentru apa calda, care este inevitabil sa acumuleze caldura produsa in procesul de ardere a incarcaturii de paie. Acest rezervor de acumulare asigura receptia totala a caldurii de la arderea incarcaturilor succesive de paie. In functie de marimea sarcinii de paie si de puterea termica a cazanului, ciclul de functionare al cazanului(arderea unei incarcaturi de paie) dureaza 1-4 ore. Incarcarea de caldura din rezervorul de acumulare catre sistemul de incalzire este efctuata in timpul functionarii cazanului si in urmatoarele ore. Pentru cazan este instalat termoreglarea supapelor cutrei sau patru cai astefl incat temperatura minima a apei care se intoarce la cazan sa fie de 55 0C. Randament boiler 82%.
Tip: |
RM1500 |
Putere maxima |
1,5MW |
Randament: |
82% |
Presiunea maxima a apei: |
0,15 Mpa |
Volumul de apa al boilerului |
5,1 mc |
Capacitatea minima a rezervorului de acumulare: |
42 mc |
Consumul aproximativ de paie in functionare la puterea nominala |
320kg/h |
Incarcarea cu paie: -balot dreptunghiular 80x40x40 cm; -balot rotund 125 x 120cm; -balot rotund Ø 140x150 cm -balot rotund Ø 181x 150 cm |
32 2 2 2 |
Puterea ventilator |
7,5 kw |
Dimensiune boiler: |
|
Inaltime(cu vas de expansiune inclus) |
5100 mm(H) |
Latime |
2 450 mm(B) |
Lungime |
5200 mm(L) |
Retur apa: |
423 mm(B) |
Drenaj |
100 mm(C) |
Conectare apa calda: |
FlansaØ 108 |
Diametru evacuare gaze |
Ø405 mm |
Greutate boiler fara apa |
13800 kg |
Inaltime cos evacuare gaze |
14 m |
Sitemul automat de evacuare a cenusii. Sistemul cu snek de preluare din camera de ardere si lant de evacuare in bazinul de cenusa. Cenusa dupa evacuare intr-un spatiu inchis din beton si se valorifica pe terenurile agricole impreuna cu gunoiul de grajd . Sistem automat de evacuarea cenusii. Sistem cu sneck de preluare din camera de ardere si lant de evacuare in bazinul de cenusa. De aici, cenusa se depoziteaza intr-un spatiu special pentru depozitare. La sfarsitul ciclului de productie, gunoiul de grajd este scos din hale si incarcat in mijloacele de transport , atunci se va pune in mijlocul de transport si cenusa rezultata de la sfarsitul seriei si se va duce periodic la SC FERMA FRANCESTI SRL
- MINICYCLONE
Sistemul avansat de curatare a aerului evacuat, pentru eliminarea particulelor de cenusa. Utilizeaza principiul fortei centrifuge. Ajunge la o eficienta de 70% si la o curatare a particulelor PM10 si PM2,5.
- Rezervorul de acumulare de apa:
- Pentru acumularea energiei termice produse in timpul arderii
- volum 42000 litri;
-varianta cu izolare termica;
- COS DE FUMizolat autoportant
- Din otel autoportant;
- Diametru 605 mm;
- Lungime 14 m
Baza pentru incalzirea halelor sunt centralele pe gaz natural si in functie de necesitatea calorica solicitata de calculatorul halei porneste cazanele pe gaz natural , ulterior daca aportul caloric este mai mare de 4,65MW se porneste automat si cazanul pe baloti de paie.
Suprafata incalzita cu ajutorul centralei cu paie, cca 6500 m2 ferma pui de carne in sistem intensiv.
Distributia caldurii este facuta cu ajutorul aerotermelor cu apa calda, obtinuta prin arderea balotilor de paie in centrala Metalerg. O serie de pui de 42 de zile a fost incalzita in luna decembrie si ianuarie cu costul a 550 baloti.
Încălzirea spaţiilor de birouri, vestiare, oficiu – va fi realizată cu agent termic apă caldă produs în centrala termica murala . Combustibilul folosit sunt gazele naturale; pentru încălzire se vor folosi radiatoare oţel. Presiunea de funcţionare a instalaţiei este de cca. 90 kPa. Si o centrala pe paie de 1500 kw randament 82 %
Instalaţiile de frig utilizate vor fi instalaţii de răcire a aerului prin pulverizare apă şi aparate de aer condiţionat tip split cu agent frigorific ecologic la zonele administrative (birouri, vestiare etc.).
Ventilația in hale este asigurată de ventilatoare tip tunel astfel: admisia din lateral iar evacuarea prin capătul halei. În perioada de vară admisia se realizează prin două spaţii tampon unde aerul este răcit cu ajutorul unor utilaje ce funcţionează cu apă. În perioada rece admisia este realizată pe toată zona laterală a halei prin grile de dimensiuni mai mici.
Pentru a asigura o bună ventilație curentul de aer are o viteză de cca. 1m/s pe timp de vară și cca. 0,6 m/s pe timp de iarnă.Sistemul de ventilație poate să asigure o rată de schimb de 0,10 mc/pui/săptămână în primele faze ale procesului și să ajungă la cca. 3,4 mc/pui/săptămână pe timp de iarnă și de 6,0 mc/pui/săptămână pe timp de vară în săptămâna a 6-a.
Întregul sistem de asigurare a microclimatului (încălzire – ventilaţie) este condus automat prin computerul de proces al fiecărei hale. In camera de control a fiecărei hale există indicatoare pentru: temperatură, umiditate, % ventilaţie, debit ventilare, răcire.
Temperatura optimă în hală este în functie de vârsta puilor, respectiv:
- la primire, pui de o zi 32 – 330C
- la 7 zile 29 – 300C
- la 21 de zile 20 – 220C
- la 42 de zile 18 – 200C
Ventilatia este asigurata de ventilatoare tip tunel astfel: admisia din lateral( 50 admisii aer) iar evacuarea prin capătul halei.
Fiecare hală este dotată cu 6 ventilatoare:
- 5 ventilatoare cu Q = 2,2 KW/h;
- 1 ventilator cu Q = 0,75 KW/h (variabil).
DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2017/302 A COMISIEI din 15 februarie 2017 de stabilire a concluziilor privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), în temeiul Directivei 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului, pentru creșterea intensivă a păsărilor de curte și a porcilor stabilește pentru reducerea emisiilor de amoniac în aer provenite din fiecare adăpost pentru pui de carne, următoarele tehnici care sunt considerate BAT:
Tehnici BAT |
Fer de pui Scornicesti 1 |
Mod de conformare |
a Ventilație forțată și un sistem de adăpare anti-scur- gere (în cazul unei podele solide cu așternut adânc).
|
Se utilizează ventilație forțată și un sistem de adăpare cu niplu. |
Conformare cu BAT 32 |
DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2017/302 A COMISIEI din 15 februarie 2017 de stabilire a concluziilor privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), în temeiul Directivei 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului, pentru creșterea intensivă a păsărilor de curte și a porcilor stabilește că pentru a reduce emisiile de pulberi provenite din fiecare adăpost pentru animale, BAT constau în utilizarea următoarelor tehnici:
Tehnici BAT |
Fermde pui Scornicesti 1 |
Mod de conformare |
|
|
Conformare cu BAT 11 pct a1, pct. a2, pct.a6 |
Pentru asigurarea unui microclimat optim ,în perioadele calde, se asigură scăderea temperaturii prin sistemul e Pad- Cooling (2/hală stanga-dreapta: ) lungime 15.70ml si latime 1.90ml -30mp. Pentru halele H1-H18 au 12 ferestre cu jaluzele si 82 ileturi (gemulete) actionat automatizat in functie de temperatura aerului din hala.
Întregul sistem de asigurare a microclimatului (încălzire – ventilatie) este condus automat prin computerul de proces al fiecărei hale.In sas-ul fiecarei hale exista indicare pentru:temperatura, umiditate,% ventilatie, debit ventilare, răcire.
Alimentarea cu energie electrică se realizează din branşament la reţeaua ELECTRICA. Este amplasat un post de transformare nou în container prefabricat din beton armat adiacent fostului post de transformare. Tabloul Electric General şi Taboluri Electrice de distribuţie principale sunt amplasate în fosta clădire a postului de transformare .Din aceste tablouri se alimentează tablourile electrice principiale ale fiecărei clădiri.
Se asigură consumul de energie electrică la tensiunea de 220/380V.
Din tabloul general sunt alimentate tablourile consumatorilor principali (tablouri clădiri, tablourile utilajelor tehnologice).
Sunt următoarele circuite electrice:
- iluminat la interior;
- iluminat exterior;
- instalaţii de protecţie;
- iluminat de siguranţă
Instalaţiile electrice vor fi realizate conform norm. I 7/2002
Iluminatul în hală este asigurat de lămpi led dispuse pe linii. Intensitatea şi durata iluminării se programează de asemenea în conformitate cu cerinţele impuse de fişele tehnologice fiind o cerinţă legată tot de vârsta puilor.
Supraveghere stare generala de sanatate animale. Administrare medicamente
Administrarea medicamentelor se face prin intermediul apei potabile. Se utilizează un medicator, prevazut cu o pompa de dozare. Perioada de administrare și cantitatea sunt stabilite de medicul veterinar. Medicamentele vor fi achizitionate de la distribuitori autorizati si vor fi depozitate in conditii de siguranta in spatiul special amenajat.
4.2.7. Depopularea halelor
La atingerea greutătii optime puii sunt livrați la abator. Depopularea se face într-un ritm de 4-6 hale/zi. Mijloacele de transport pătrund în fermă prin intermediul filtrului dezinfecot rutier, după care le este aplicată dezinfecția suplimentară. Depopularea se face pe partea din față a halelor de producție.
La sfârșitul fiecărui ciclu, dejecțiile împreună cu așternutul sunt evacuate mecanic la capătul fiecărei hale si incarcate in aceeasi zi in mijloacele de transport. Dejecțiile sunt evacuate prin intermediul ușilor din spatele halelor.
4.2.8. Managementul dejectiilor:
a) Dejecții solide(gunoiul de grajd)- dupa terminarea ciclului de productie cuprins intre 35-42 zile gunoiul de grajd este transportat pentru depozitarea temporara in camp in fata parcelelor de teren detinute de SC FERMA FRANCESTI SRL si pe terenurile detinute de terte persoane respectand legislatia in vigoare., care are efectuat studiu agrochimic pentru o suprafata de 1438,49 ha , depozitarea temporara se face cu respectarea prevederilor din Codului de bune practici agricole pentru protectia apelor impotriva cu nitrati din surse agricole nr. 333/165/2021, si anume :
- cantitatea de gunoi depozitata nu poate depasi cantitatea totala de gunoi de grajd care poate fi aplicata pe intreaga suprafata a terenului (maximum 170 kg N/ha/an)
-gunoiul de grajd nu poate fi depozitat in gramezi temporare mai mult de 180 zile(societatea va depozita dejectiile de pasare in camp numai pentru perioada de interdictie de 115 zile) ;
-depozitele temporare de gunoi de grajd vor fi amplasate in fiecare an in locatii diferite;
-depozitarea temporara de gunoi de grajd se va amplasa in conformitate cu prevederile Legii NR. 107/1996 cu modificarile si completarile ulterioare si ale HG nr. 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara si hidro-geologica, si anume :
* la cel putin 20 m de cursurile de apa, drenuri deschise sau oricare alt tip de dren astupat cu materialele cu permeabilitate ridicata(nisip, pietris) ;
*l a cel putin 50 metri fata de forajele hidrogeologice, puturi sau izvoare ;
- la cel putin 250 m de orice foraj sau fantana utilizata pentru furnizarea publica de apa potabila
-la baza depozitului temporar de gunoi de grajd va fii amplasata o folie de plastic impermeabilizata peste care este pus un strat de paie sau alte materii organice ;
- la limita depozitului situata la baza pantei terenului se amplaseaza un strat din paie;
-se va acoperii depozitul de gunoi de grajd cu o folie prevazuta cu cateva orificii de aerare bine ancorata in sol sau cu un strat de paie de 0,4-0,5 m grosime. Acoperirea se va realiza in cel mult 24 de ore dupa amenajarea depozitului.
-este interzisa realizarea gramazilor temporare de gunoi pe terenuri inundabile.
Toate acestea masuri conform Codului de Bune Practici Agricole si conformare cu BAT aplicabile prin Decizia UE 2017/302 din 15 ferbruarie 2017 este responsabil utilizatorul de terenuri agricole SC FERMA FRANCESTI SRL si pe terenurile detinute de terte persoane respectand legislatia in vigoare..
Sub aspect legislativ, utilizarea dejectiilor in agricultura este reglementata prin Ordinul Ministerului mediului, apelor si padurilor si Ministerul agriculturii si dezvoltarii rurale nr. 333/165/2021, privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole.
Perioadele de interdicție pentru aplicarea îngrășămintelor organice și chimice, în funcție de zona în care se încadrează unitățile administrativ-teritoriale (calendarul de interdicție), conform Codului de bune practici agricole:
Specificare (zona) |
începutul perioadei de interdicție |
Sfârșitul perioadei de interdicție(inclusiv) |
Durata perioadei de interdicție(zile) |
1 - câmpie |
15.XI |
10.III |
115 |
2 - deal |
10.XI |
20.III |
130 |
3 - munte |
05.XI |
25.III |
140 |
Determinarea cantitatii de dejectii solide – gunoi de grajd pentru Ferma de pui Scornicesti 1
Conform BREF IRPP 2017, tabelul 3.37 cantitatea de gunoi de grajd pentru puii de carne este de 0,07 kg/zi.
- Capacitate de productie: 483 000 cap pui/serie
Cantitatea de dejectii rezultata pe an:
483000 pui x 273 zile x 0,07 kg/zi = 9230130 kg= 9230,13 to dejectii/an
- Cantitatea de dejectii rezultata pentru depozitare in perioada de interdictie (zona campie-115 zile+ 30 zile mai mare decât intervalul de interdicţie conform Codului de bune practici agricole):
483000pui x 145 zile x 0,07 kg/zi = 4902450 kg= 4902,5to dejectii/perioada de stocare 130 zile (interdictie de imprastiere)
- Densitate gunoi ρ=0,8 to/m3
- 4902,5 /0,8 = 6128 m3 dejectii/perioada de stocare 145 zile (interdictie+30 zile mai mare decat intervalul de interdictie daca este nevoie)
Calculul suprafeței necesare pentru împrăștierea dejecțiilor de pui s-au efectuat conform Tier 2 din EMEP/EEA air pollutant emission inventory guidbook 2019 ,update feb.2020.utilizand factorii de emisie pentru amoniac din tabelul 3.9 si pentru NO si N2 din tabelul .3.10
Tabelul 3.9
Cod SNAP |
Categorie animal |
Perioada de adăpost |
Nex |
Proporție în TAN |
Tip dejecție |
EF NH3 adăpost |
EF NH3 stocare |
EF NH3 împrăștiere |
100908 |
Pui de gaina |
365
|
0,36 |
0,7 |
Solid |
0,21 |
0,3 |
0,38 |
AAP = 483000 pui/serie ( ca si cand acestia stau in hale timp de un an):
42 zile x 6,5 serii/an=273 zile pasari in ferma si 92 zile vid sanitar
Nexcretat : 483000 x 0,36= 173880 kg/an
TAN = 173880 X 0,7 =121716 Kg/an
ENH3 din hale= 121716 x 0,21 =25560,36
25560,36 : 483000=0,053 kg NH3/loc/an
Mstoroge=121716-25560,36=96155,64 kg
NH3 stocare=96155,64 x 0,3 =28846,69 kg
ENO(emisia NO stocare=96155,64 x 0,01 =961,6 kg/an
EN2=96155,64 X 0,3 =28846,69 KG
EN2O=96155,64 X 0,002=192,31 KG
Eimprastiere=96155,64-(28846,69+961,6+192,31+28846,69)= 96155,64-58847,29=37308,35 kg
Eimprastiere= 37308,35 x 0,38= 14177,17 kg/an
Cantitate de N care se aplică de pe sol = Cantitatea de N excretat - (ENH3 hale + ENH3 stocare + EN2O stocare + ENO stocare + EN2 stocare + ENH3 împrăștiere ) Cantitate de N care se aplică de pe sol =
173880-(25560,36+28846,69+192,31+961,6+28846,69+14177,17)=173880-98584,82=75295,18
75295,18:170 kgN/an.ha =443 ha
În situația aceasta Ferma de pui are nevoie de următoarele suprafețe agricole în cazul administrării a 170 kgN/an :
75295,18 :170 kgN/an.ha = 448 ha . SC FERMA FRANCESTI SRL, detine studiu agrochimic pe o suprafata de 1438,49 hectare si pe terenurile detinute de terte persoane respectand legislatia in vigoare./.
Este incheiat contract cu S.C. Ferma Francesti S.R.L., Contract Nr. CRT-FFR.20240508.2/08.05.2024 pentru depozitarea dejectiilor si imprastierea acestora in camp. Aceste operatii se vor executa de S.C. Ferma Francesti S.R.L., conform studiului agrochimic și a planului de fertilizare al terenului, intocmit de S.C. Cartare Agrochimica S.R.L. si pe terenurile detinute de terte persoane respectand legislatia in vigoare. .
Pentru a reduce emisiile de amoniac in aer provenite din imprastierea pe sol a dejectiilor animaliere, BAT constau in incorporarea dejectiilor animaliere in sol cat mai repede posibil.
Tehnici BAT |
Ferma de pui Scornicesti 1 |
Mod de conformare |
Timp 0-4 h |
Prevedere in contract ca incorporarea in sol sa se faca in 4 h |
Conformare cu BAT 22, tabelul 1-3 |
Transportul dejecțiilor, depozitarea și împrăștierea lor se va face cu respectarea legislaţiei în vigoare atât în ceea ce priveşte utilajele de transport cât şi autorizaţiile necesare.
În tabelul de mai jos sunt prezentate prevederile BAT 14- Pentru a reduce emisiile de amoniac în aer provenite din depozitarea dejecțiilor solide, BAT constau în utilizarea uneia dintre tehnicile indicate mai jos sau a unei combinații a acestora.
1.10. Emisiile provenite din depozitarea dejecțiilor solide
|
||
BAT 14. Pentru a reduce emisiile de amoniac în aer provenite din depozitarea dejecțiilor solide, BAT constau în utilizarea uneia dintre tehnicile indicate mai jos sau a unei combinații a acestora.
|
|
|
a.Reducerea raportului dintre suprafața emițătoare și volumul grămezii de dejecții solide. |
Raportul dintre suprafata si volum este de 1 : 2,5 |
Conformare cu BAT 14 pct .a |
b. Acoperirea grămezilor de dejecții solide. |
SC FERMA FRANCESTI SRL va acoperii depozitul temporar de dejectii cu o folie prevazuta cu orificii de aerare bine ancorata in sol sau cu un strat de paie de 0,4-0,5 grosime. Acoperirea se va realiza in cel mul 24 ore dupa amenajarea depozitului |
Conformare cu BAT 14 pct b |
c. Depozitarea dejecțiilor uscate solide într-un hambar. |
Neaplicabil |
Neaplicabil BAT 14 pct c. |
În tabelul de mai jos sunt prezentate prevederile BAT 15- Pentru a preveni sau, în cazul în care nu este posibil, pentru a reduce emisiile în sol și apă provenite din depozitarea dejecțiilor solide, BAT constau în utilizarea unei combinații a tehnicilor indicate mai jos, în următoarea ordine de prioritate.
BAT 15. Pentru a preveni sau, în cazul în care nu este posibil, pentru a reduce emisiile în sol și apă provenite din depozitarea dejecțiilor solide, BAT constau în utilizarea unei combinații a tehnicilor indicate mai jos, în următoarea ordine de prioritate. |
|
|
a. Depozitarea dejecțiilor uscate într-un hambar. |
Nu se aplica |
Neaplicabil BAT 15 pct a |
b. Utilizarea unui siloz din beton pentru depozitarea dejecțiilor solide. |
Nu se aplica |
Neaplicabil BAT 15 pct b |
c. Depozitarea dejecțiilor solide pe o podea solidă impermeabilă echipată cu sistem de scurgere și rezervor de captare a scurgerilor. |
Nu se aplica |
Neaplicabil cu BAT 15 pct c |
d Alegerea unei instalații de depozitare cu o capacitate suficientă pentru a păstra dejecțiile solide în timpul perioadelor în care nu este posibilă împrăștierea pe sol a acestora. |
Neaplicabil |
Neaplicabil cu BAT 15 pct d |
e. Depozitarea dejecțiilor solide în grămezi amplasate pe câmp, departe de cursurile de ape de suprafață și/sau subterane în care s-ar putea scurge fracțiunea lichidă. |
Aceasta tehnica se va aplica de catre SC FERMA FRANCESTI SRLsi pe terenurile detinute de terte persoane respectand legislatia in vigoare. . Se vor depozita temporar gunoiul de grajd in camp pe terenul care va fi imprastiat pentru o suprafata de 1438,49 ha, respectand Codul de bune practici agricole pentru protectia apelor impotriva cu nitrati din surse agricole nr. 333/165/2021, si anume : -gunoiul de grajd nu poate fi depozitat in gramezi temporare mai mult de 180 zile( se va depozita pe perioada de interdictie de 115 zile) ; -depozitele temporare de gunoi de grajd vor fi amplasate in fircare an in locatii diferite ; -depozitarea temporara de gunoi de grajd se va amplasa in conformitate cu prevederile Legii NR. 107/1996, si anume : *la cel putin 20 m de cursurile de apa, drenuri deschise ; *la cel putin 50 metri fata de forajele hidrogeologice, puturi sau izvoare ; -la cel putin 250 m de orice foraj sau fantana utilizata pentru furnizarea publica de apa p-la baza depozitului temporar de gunoi de grajd va fii amplasata o folie de plastic impermeabilizata peste care este pus un strat de paie sau alte materii organice ; -se va acoperii depozitul de gunoi de grajd cu o folie prevazuta cu cateva orificii de aerare bine ancorata in sol sau cu un strat de paie de 0,4-0,5 m grosime. Acoperirea se va realiza in cel mult 24 de ore dupa amenajarea depozitului.
|
Conformare cu BAT 15 pct e |
BAT referitoare la tehnicile pentru împrăștierea pe sol a dejectiilor animaliere.
În tabelul de mai jos sunt prezentate prevederile BAT 20 .Pentru a preveni sau, dacă acest lucru nu este posibil, pentru a reduce emisiile de azot, fosfor și organisme patogene microbiene în sol și apă provenite din împrăștierea pe sol, BAT constau în utilizarea tuturor tehnicilor indicate mai jos
BAT 20. Pentru a preveni sau, dacă acest lucru nu este posibil, pentru a reduce emisiile de azot, fosfor și organisme patogene microbiene în sol și apă provenite din împrăștierea pe sol, BAT constau în utilizarea tuturor tehnicilor indicate mai jos.
|
|
|
||||||||||||||||||||
a.Evaluarea terenului pe care sunt împrăștiate dejecțiile pentru a identifica riscurile de scurgere, luând în considerare:
|
Societatea detine studiu agrochimic pentru terenurile agricole pentru o suprafata de 1438,49 hectare detinute de catre SC FERMA FRANCESTI SRLsi pe terenurile detinute de terte persoane respectand legislatia in vigoare.. Prin acest studiu s-a realizat cartarea agrochimică a terenurilor pe care se utilizează ca îngrășământ natural gunoiul de grajd de la Ferma de pui și, de asemenea, au fost stabilite dozele optime de îngrășământ utilizabil – înfunctie de tipul de culturi, precum șiperioadele optime de administrare a îngrășămintelor pe teren.In studiu agrochimic s-a respectat urmatoarele :
|
Conformare cu BAT 20 , pct a |
||||||||||||||||||||
b. Menținerea unei distanțe suficiente între terenurile pe care sunt împrăștiate dejecțiile animaliere (lăsând o fâșie de teren netratată) și:
|
Obligatiile revin detinatorului de teren supus fertilizarii, adica SC FERMA FRANCESTI SRLsi pe terenurile detinute de terte persoane respectand legislatia in vigoare.. Dejectiile rezultate de la Ferma de pui sunt aplicate pe terenuri arabile, în conformitate cu cerintele BAT, adică pe terenuri care nu prezintă riscuri de scurgere în apă de suprafată sau pe terenuri aflate în vecinătatea unor zone rezidentiale
Aceste restrictii privind conditiile de împrăștiere a dejectiilor asociate cu conditiile meteorologice și a stării solului sunt reglementate prin legislatia aplicabilă, respectiv, Codul de bune practici agricole pentru protectia apelor împotriva poluării cu nitrati din surse agricole, aprobat prin Ordinul ministrului mediului, apelor și pădurilor și al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr.333/165/2021
Conditiile impuse prin această tehnică BAT sunt verificate și confirmate prin studiile agrochimice elaborate de organisme certificate care trebuie elaborate la un interval de timp de 5 ani pentru culturile agricole de câmp.
Respectarea acestei tehnici BAT se stabilește de Cartare Agrochimica , în functie de tipul de culturi pentru care se utilizează dejectiile.
Respectarea acestei tehnici BAT se stabilește de Cartare Agochimica , prin studii agrochimice efectuate la anumite intervale de timp, în functie de culturile pentru care se utilizează dejectiile ca îngrășământ.
Verificarea la intervale regulate a terenurilor pe care sunt imprastiate dejectiile animaliere se efectueaza de catre detinatorul de terenuri.
|
Conformare cu BAT 20 pct b,c,d,e,f |
||||||||||||||||||||
c. Evitarea împrăștierii pe sol a dejecțiilor animaliere atunci când riscul de scurgere poate fi semnificativ. În special, dejecțiile animaliere nu se aplică atunci când:
|
||||||||||||||||||||||
d. Adaptarea frecvenței de împrăștiere pe sol a dejecțiilor animaliere, luând în considerare conținutul de azot și fosfor al dejecțiilor animaliere și caracteristicile solului (de exemplu conținutul de nutrienți), cerințele privind culturile sezoniere și condițiile climatice sau ale solului care ar putea cauza scurgeri. |
||||||||||||||||||||||
e. Sincronizarea împrăștierii pe sol a dejecțiilor animaliere cu cererea de nutrienți a culturilor.
|
||||||||||||||||||||||
f. Verificarea la intervale regulate a terenurilor pe care sunt împrăștiate dejecțiile animaliere pentru a identifica orice semn de scurgere și intervenția corespunzătoare atunci când este necesar. |
||||||||||||||||||||||
g. Asigurarea unui acces adecvat la depozitul de dejecții animaliere și efectuarea în mod eficace a încărcării dejecțiilor animaliere fără a avea loc scurgeri |
Depozitul temporar pe perioada de interdictie se afla in camp pe terenul pe care va fi imprastiat, terenul aflat in utilizare de catre SC FERMA FRANCESTI SRL si pe terenurile detinute de terte persoane respectand legislatia in vigoare.. |
Conformare cu BAT 20 pct.g |
||||||||||||||||||||
h. Verificarea utilajelor pentru împrăștierea pe sol a dejecțiilor, astfel încât acestea să fie în stare bună de funcționare și să fie configurate la o rată de aplicare adecvată. |
Obligatiile revin detinatorului de teren supus fertilizarii. Mijloacele de transport a gunoiului de grajd si utilajele pentru imprastierea gunoiului de grajd sunt detinute de SC FERMA FRANCESTI SRLsi pe terenurile detinute de terte persoane respectand legislatia in vigoare. |
Conformare cu BAT 20 pct h |
Este incheiat contract cu S.C. Ferma Francesti S.R.L. pentru depozitarea si preluarea dejectiilor si imprastierea acestora in camp. Aceste operatii se vor face de S.C. Ferma Francesti S.R.L., conform studiului agrochimic și a planului de fertilizare al terenului, intocmit de S.C. Cartare Agrochimica S.R.L.).
b) Apele de spălare
a)Ape uzate tehnologice provenite de la igienizarea, spalarea halelor, cu evacuarea periodica (dupa fiecare depopulare a halelor) preluate de SC FERMA FRANCESTI SRL pentru irigarea terenurilor agricole ;
In cadrul fermei, apele uzate tehnologice sunt preluate astfel:
Pentru halele H1, H2, H3H4,H5,H6,H7,H8,H9,H10,H11,H12 :apele uzate de spalarea halelor sunt preluate de 2 rigole deschise colectoare, pozitionate pe centrul fiecarei hale care se duc in camin colector din capatul halei. Din caminul colector sunt preluate de reteaua de canalizare tehnologica (PVC -KG SN8, Dn – 200 mm) si trimise catre un bazin colector, vidanjabil din fibra de sticla ingropat in pamant cu volum V=60 mc.
Pentru halele H13,H14,H15,H16,H17,H18: apele uzate de spalarea halelor sunt preluate de 2 rigole deschise colectoare, pozitionate pe centrul fiecarei hale care se duc intr-un camin colector din capatul halei. Din caminul colector sunt preluate de reteaua de canalizare tehnologica (PVC -KG SN8, Dn – 200 mm) si trimise catre un bazin de colectoare din beton vidanjabile cu capacitatea de V=45
Volum total bazine colectoare ape tehnologice= 1x60+ 1x 45=105 mc.
c) Apele uzate tehnologice de la spalrea camerei de morti si sala de necropsie se colecteaza intr-un bazin vidanjabil avand V=1 mc;
Bazine colectoare de ape tehnologice sunt vidanjate si preluate periodic de SC FERMA FRANCESTI SRL, conform Contractului atasat , privind preluarea apelor tehnologice de la spalarea halelor si folosirea acestora pe terenurile agricole detinute de aceasta.
Apele uzate menajere provenite de la birouri si sediu administrativ se colecteaza astfel:
Apele uzate menajere provenite de la zona birori vor fi evacuate intr-un bazin vidanjabil cu V = 22 mc ;
Apele uzate menajere provenite de la filtrul sanitar vor fi evacuate intr-un bazin vidanjabil cu V = 25 mc;
Apele uzate provenite de la camera de cadavre si necropsie vor fi colectate intr-un bazin vindajabil cu V=1 mc ;
Volumul total al bazinelor colectoare, vidanjabile pentru apele uzate menajere este de V = 1 x22 + 1 x25 +1 x1 = 48 mc.
Vidanjarea se va face la cerere, in baza Contractului incheiat cu SC MOTOR EXPRESS TRUCK S.R.L.,atasat.
d) ape pluviale
Sistemul de drenaj este compus din :
-nivelarea terenului dintre hale cu o panta de curgere dinspre hala spre mijloc ;
-Membrana de geotextil;
-Un sant sapat pe mijlocul dinstantei dintre 2 hale vecine ,plecand de la cota 0 catre spatele halei la o anumita adancime data de teava de colectare principala;
-tub de dren imbracat in geotextil pe toata lungimea halei introdus in santul sapat ;
-acoperirea cu pietris de dren -8-16/20 mm a toata suprafetei dintre hale ,pe lungimea ei ;
-teava principala de colectare a apei pluviale ,este de PVC si de diferite dimensiuni ale diametrului (pleaca de la D=110mm la D=315mm);Aceasta se monteaza subteran in cote si adancimi diferite ,in sensul de curgere a apei ,aflata pe spatele halelor si in care intra toate furtunele de drenaj dintre hale ;
-Camine de curatire ,montate la intrarea tevii de dren in teava de PVC principala.
Apele meteorice de pe acoperisul cladirilor sunt evacuate la teren si se vor transfera catre sistemul canalul perimetral prin intermediul sistemului de drenaj amplasat.
Apele meteorice se descarca prin sistemul de drenaj dintre hale si prin rigolele aflate pe lungimea drumului intre randurile de hale in canalul perimetral al fermei;
Lungime conducte drenaj = 560m - DN110mm
Lungime conducte drenaj = 1500m -DN160mm
Lungime conducte drenaj =600m - DN200mm
Canalizarea interioara este realizata astfel:
- Tuburi din polipropilena ignifuga pentru canalizare sau similar pentru ape uzate menajere si ape pluviale;
- Tuburi din policlorura de vinil de tip PVC-G pentru ape uzate menajere si pluviale in cazul montarii in radier sau la exterior.
Coloanele si colectoarele principale de canalizare gravitationala sunt prevazute conform proiectului cu :
- Piese de curatire, in locurile indicate, conform 19-2015;
- Piese pentru preluarea dilatarilor;
- Puncte fixe, puncte glisante, executate conf. tehnologiei furnizorului.
Apele colectate in aceste bazine se vor vidanja, ori de cate ori este nevoie, in baza unui contract cu o firma specializata in colectarea si procesatea acestor ape, astfel :
- Apele de la spalarea halelor se vor vidanja si imprastia pe terenurile agricole ;
- Apele uzate menajere si apele uzate de la camera de moriti si sala necropsie se vor vidanja si epura intr-o statie de epurare pe baza de contract.
De asemenea pentru a reduce emisiile in apa provenite din apele uzate se prevad urmatoarele tehnici:
Tehnici BAT |
Ferma de pui Scornicesti 1 |
Mod de conformare |
a.Scurgerea apelor uzate catre un container special sau un depozit pentru dejectiile lichide
b. Epurarea apelor uzate . |
Apele uzate de la spalare hale se colecteaza in bazine vidanjabile acoperite . Volumul total al bazinelor vidanjabile este: 60+45=105 mc
Epurarea apelor uzate menajere si a apelor de la spalarea camei de cadavre se face in afara amplasamentului la statia de epurare pe baza de contract. Volumul total al bazinelor vidanjabile este:1x 22+1x25+1 x 1=48 mc |
Conformare cu BAT 7 pct a
Conformare cu BAT 7 pct b
|
În incinta fermei, pentru asigurarea conditiilor sanitare impuse de normativele legale pentru cresterea puilor de carne sunt constructii cu destinatie specială.
Filtru sanitar- este constructie din zid cu pardoseala din beton si cu suprafete interioare partial acoperite cu placaje ceramice. Filtrul sanitar are rolul de a controla accesul personalului în fermă si de a asigura că respectă regulile de intrare si iesire din incintă, eliminând pericolul de a contamina efectivele de pui sau de a contracta boli ce se pot transmite populatiei. În clădirea filtrelui sanitar sunt amenajate filtru pentru bărbati si filtru pentru femei, fiecare cu dusuri, vestiare, sală de mese, grup sanitar si un birou al administratiei fermei. Tot în această clădire se asigură un spatiu- farmacia- destinat special pentru depozitarea temporară a medicamentelor si vitaminelor necesare tratării efectivelor de pui. Spatiul este dotat cu frigider si asigura posibilitatea eliminării folosirii neautorizate a substantelor destinate tratamentelor. Camera de necropsie - construcție de zid
Exista dezinfectoare rutiere pentru conform legislatiei sanitar veterinare in vigoare.
Pentru fiecare grup de hale H1-H18 exista o Camera frigorifică si camera necropsie pentru depozitarea temporară a cadavrelor- - construcție din zid dotate cu instalație frigorifică; preluarea cadavrelor se efectuează de către SC. COMAGRA PROD SRL conform contract atasat. Camera de morti si sala necropsie dispun de catre un bazin vidanjabil de 1 mc pentru preluarea apelor uzate de la spalare. Evacuarea apelor uzate Vidanjarea apelor uzate menajere si apele de la caemera de morti si sala de necropsie si de la filtru sanitar se asigură de către Serviciul de Gospodărie Orășenească conform contractului care se va intocmi pana la obtinerea autorizatie.
Pentru asigurarea energiei electrice în caz de întrerupere accidentală a furnizării de la reteaua natională, ferma este dotată cu un generator de rezervă de 500kVA, tip Caterpillar. Generatorul este antrenat de un motor diesel care se pornește în caz de avarie. Carburantul (motorina) necesar functionării generatorului este stocat în rezervorul acestuia (volum = 686 l) și în rezervorul de siguranță de 9000l.
Gazele arse sunt evacuate printr-un coș de Dn=140mm, H=2,5
Alimentarea cu apă
Alimentarea cu apa
Apa este folosita in scop igienico-sanitar si in procesul de productie pentru consumul biologic al pasarilor si igienizarea spatiilor de productie la sfarsitul fiecarui ciclu.
Sursa de apa: subteran de mare adâncime
Cod corp apa: ROAG12
Amplasament: Scornicesti, jud. Olt
Instalatii de captare:
Din analiza situatiei hidrogeologice detaliata in Studiul Hidrogeologic expertizat de catre INHGA, pentru asigurarea necesarului de apa in scop potabil sunt realizate 2 foraje existente pe amplasament (F1,2 cu adancime H1,2=150 m, D=160 mm, Qexpl 1= 4.2 l/s; Qexpl 2 = 4.2 l/s), tinand cont de analiza conditiilor hidrogeologice in zona de interes avand in vedere o exploatare de lunga durata, propunem ca forajele sa se exploateze cu maxim 3.5l/s.
Apa este captata din subteran, fiind de buna calitate, apa se utilizeaza pentru adapat pasari si procesul de intretinere investitie.
Caracteristicile forajelor:
Forajul 1 - Prin testarea stratelor acvifere captate si calcul s-au obtinut parametrii hidrogeologici:
Nivel piezometric Np = 7 m;
Nivel dinamic Nd = 45 m;
Denivelare s = 38 m;
Debit pompat — 4.2 l/s;
Debit specific q = 0,10 1/s/m,
Coeficient de filtratie Kf = 0.63 m/zi;
Raza de influents R = 308 m;
Transmisivitatea T = 15.2 m2/zi
Coordinate stereo 70 : foraj F1: x: 465298.47; y: 338982.97;
Forajul 2 - Prin testarea stratelor acvifere captate si calcul s-au obtinut parametrii hidrogeologici:
Nivel piezometric Np = 7 m;
Nivel dinamic Nd = 45 m;
Denivelare s = 38 m;
Debit pompat — 4.2 l/s;
Debit specific q = 0,10 1/s/m,
Coeficient de filtratie Kf = 0.63 m/zi;
Raza de influents R = 308 m;
Transmisivitatea T = 15.2 m2/zi
Coordinate stereo 70 : foraj F2: x: 465430.40; y: 338728.17;
Apa in scop potabil: este asigurata din doua foraje noi existente pe amplasament fermei. Prin intermediul instalatiilor aferente si rezervorului de apă existent pentru alimentare cu apa (menajeră, tehnologică şi incendiu) si are un volum util de cca 230mc. Lângă acesta s-a amplasat un rezervor de apă suprateran prefabricat din metal cu capacitate de 200 mc.
Primul rezervor asigura si rezerva de incendiu intangibila, cu instalatiile aferente.
Rezervoarele de apa se alimenteaza cu apa din sursa subterana din cele 2 foraje executate pe amplasamentul SC Apple Tree Farm SRL, respectiv gospodaria de apa este comuna cu Gospodaria societatii SC CARMISTIN GOOD FARMING SRL.
Adiacenta rezervoarelor exista o statie de pompare amplasata intr-un container, formata din doua (1A + IR) electropompe centrifugale vertical ce asigura apa pentru ferma. Necesarul de apa al SC Apple Tree Farm SRL este obtinut din cele 2 foraje de alimentare cu apa, amplasate in incinta fermei.
S-a optat pentru aceasta posibilitate avand in vedere disponbilitatea folosirii gospodariei de apa, precum si terenul liber de constructii de pe amplasamentul SC Carmistin Good Farming SRL.
In jurul fiecarui foraj se va realiza zona de protectie sanitara, cu regim sever, conform HG 930/2005, imprejmuire circulara, cu raza de 10 m, realizata din plasa de sarma fixata pe tevi metalice.
Retea aductiune:
- de la F1 la rezervorul de inmagazinare: conducta PEHD, PN6, Dn - 75 mm, lungime cca L = 332 m.
- de la F2 la rezervorul de inmagazinare: conducta PEHD, PN6, Dn - 75 mm, lungime cca L = 181 m.
Retea aductiune: conducta PEHD, PN6, Dn - 75 mm, Ltotala = 655 m
Instalatii de tratare: -
Distributia apei catre consumatorii din ferma
Reteaua de alimentare cu apa dintre foraje si bazinele de alimentare cu apa au fost refacute cu teava din PEHD DN 75 in lungime total de 1200m, pentru toate forajele. Retaua de distributie a apei catre grajduri este din PEHD cu diametre cuprinse intre 50-110mm in lungime totala de 1962ml doar pentru ferma SC Apple Tree Farm SRL.
La capetele de intrare in fiecare grajd precum si la fiecare coloana sunt montate vane subterane cu DN (50-110mm) in nr total de 43buc.
Perimetral sunt montati hidranti exterior DN 80 subterani —12 buc.
Rezervor de apa
Rezervorul de apă existent R1 (menajeră, tehnologică si incendiu) are un volum util de cca 230mc. Lângă acesta este existent un rezervor de apă suprateran prefabricat din metal R2 cu capacitate de 200 mc. Prin aceste instalatii s-a realizatmenţinerea rezervei de incendiu intangibile.
Cele doua rezervoare cu un volum total de 430 mc asigura apa pentru consumul menajer, biologic (adapare pasari si cooling) si rezerva incendiu (hidranti exteriori, Vincendiu = Vhe = 54.00 mc).
Grupuri de pompare
Adiacenta rezervoarelor a fost prevazuta o statie de pompare amplasata intr-un container, formata din doua (1A + 1R) electropompe centrifugale vertical ce sigura apa pentru ambele ferme.
Grup de pompare pentru consum menajer si biologic ( 1 Activa + 1 Rezerva), avand parametrii: debit Q = 7.2÷9.0 mc/h si inaltime de refulare H = 35.0÷45.0 mCA, pentru fiecare din cele 2 pompe.
Prevederi PSI:
Volum intangibil este de 54.00 mc ; timpul de refacere dupa incendiu este de 48 ore.
Necesarul total de apa
Conform „Breviar de calcul”, debitele de apa sunt:
Necesar apa :
Debite volume anuale |
Total mc/zi - l/s |
Igenico-sanitare mc/zi - l/s |
Igenizare suprafete mc/zi - l/s |
Adapat pasari mc/zi - l/s |
Qmax zi (mc/zi: I/s) |
334,8 / 3,87 |
2,7 /0,03 |
43,2/0,5 |
288,9/3,34 |
Qmed zi (mc/zi: I/s) |
223,2 / 2,58 |
1,8 /0,02 |
28,8/0,33 |
192,6/2,22 |
Qmin zi (mc/zi: I/s) |
111,6 / 1,29 |
0,9/0,01 |
14,4 / 0,18 |
96,3 / 1,11 |
V med anual (mc/an) |
81.468 |
657 |
10.512 |
105.448 |
V max anual (mc/an) |
122.202 |
985 |
15.768 |
70.299 |
Cerinta :
Debite volume anuale |
Total mc/zi - l/s |
Igenico-sanitare mc/zi - l/s |
Igenizare suprafete mc/zi - l/s |
Adapat pasari mc/zi - l/s |
Qmax zi (mc/zi: I/s) |
351,54 / 4,43 |
2.83 /0.03 |
45,6/0.52 |
294,67/3,41 |
Qmed zi (mc/zi: I/s) |
234,36 / 2,71 |
1.89 /0.021 |
30,24/0.35 |
202,23/2.34 |
Qmin zi (mc/zi: I/s) |
111.6 / 1.35 |
0,94/0.01 |
15,2 / 0,18 |
101.11/1.17 |
V med anual (mc/an) |
85.541 |
689 |
11.037 |
110.720 |
V max anual (mc/an) |
128.312 |
1.034 |
16556 |
71.704 |
|
DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2017/302 A COMISIEI din 15 februarie 2017 de stabilire a concluziilor privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), în temeiul Directivei 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului, pentru creșterea intensivă a păsărilor de curte și a porcilor stabilește pentru reducerea consumului apă următoarele tehnici care sunt considerate BAT:
Tehnici BAT |
Ferma de pui Scornicesti 1 |
Mod de aplicare |
a Menținerea unei evidențe a utilizării apei.. b Detectarea și repararea scurgerilor de apă.
c Utilizarea aparatelor de curățare cu înaltă presiune pentru curățarea adăposturilor pentru animale și a echipamentelor. d Selectarea și utilizarea echipamentului corespunzător pentru anumite categorii de animale, garantând, în același timp, disponibilitatea apei (ad libitum). e Verificarea și (dacă este necesar) ajustarea în mod periodic a calibrării echipamentului de furnizare a apei potabile. f Reutilizarea apei de ploaie necontaminate ca apă utilizată pentru curățenie.
. |
a.Apa se contorizează.
b.Se controlează zilnic pentru detectarea scurgerilor și se repară prevenindu-se pierderile. c Spălarea se face cu jet sub presiune cea ce reduce consumul de apă.
d.Sistem de adăpare automat etans care asigură continuu necesarul de apă; apa este disponibilă fără restrictii;
e. Echipamentul de furnizare a apei este verificat periodic
f.Neaplicabil datorită riscurilor în materie de biosecuritate și costurilor ridicate |
Conformare cu BAT 5 pct.a
Conformare cu BAT 5 pct.b
Conformare cu BAT 5 pct.c
Conformare cu BAT 5 pct.d
Conformare cu BAT 5 pct.e
Neaplicabil |
Sistemul de canalizare
Principalele categorii de ape uzate rezultate pe amplasament sunt:
- ape uzate tehnologice rezultate de la igienizarea halelor
- apele uzate menajere (de la filtrul sanitar, grupuri sanitare)
- ape pluviale
* Apele uzate tehnologice provenite de la igienizarea - spalarea halelor, cu evacuarea periodica (dupa fiecare depopulare a halelor) sunt preluate de reteaua de canalizare si colectate in bazine colectoare, impermeabilizate, vidanjabile, astfel:
- Pentru halele H1-H12, apele uzate de spalarea halelor sunt preluate de cate doua rigole deschise, colectoare, pozitionate pe centrul fiecarei hale, apoi de un camin colector, pozitionat la capatul fiecarei hale. Din caminul colector sunt preluate de reteaua de canalizare tehnologica (PVC -KG SN8, Dn – 200 mm, L = 235 m) si trimise catre un bazin din beton impermeabilizat colector, vidanjabil, ingropat in pamant, avand cu volum V=60 mc.
- Pentru halele H13-H18, apele uzate de spalarea halelor sunt preluate de 2 rigole deschise colectoare, pozitionate pe centrul fiecarei hale, apoi de un camin colector, pozitionat la capatul fiecarei hale. Din caminul colector sunt preluate de reteaua de canalizare tehnologica (PVC -KG SN8, Dn – 200 mm, L = 246 m) si trimise catre un bazin colectoar, vidanjabil, din beton, impermeabilizate, avand fiecare, un volum V = 45 mc;
Bazinele colectoare de ape tehnologice sunt vidanjate si preluate periodic de SC FERMA FRANCESTI SRL, conform Contractului (atasat) privind preluarea apelor tehnologice de la spalarea halelor si folosirea acestora pe terenurile agricole detinute de aceasta.
* Apele uzate menajere provenite de la birouri si de la filtru sunt preluate de reteaua de canalizare menajera (PVC -KG SN8, Dn – 110 mm, L = 238) si colectate in 2 bazine colectoare, astfel:
Apele uzate menajere provenite de la cabina poarta si zona birori vor fi evacuate intr-un bazin vidanjabil cu volum util = 22mc; V=22mc
Apele uzate menajere provenite de la filtrul sanitar vor fi evacuate intru bazin vidanjabil cu volum util = 25mc (constructii din beton armat ); V=25mc
* Apele uzate provenite de la spalarea camerei de morti si sala de necropsie se colecteaza intr-un bazin vidanjabil, avand un V=1 mc;
Vidanjarea se va face la cerere, in baza Contractului incheiat cu SC MOTOR EXPRESS TRUCK S.R.L. atasat.
Volumele si debite de ape uzate colectate (menajere+tehnologice):
Debite evacuate ape uzate menajere:
Q uz max = 2.83 mc/zi
Q uz med = 1.89 mc/zi
Q uz min = 0,94 mc/zi
Debite evacuate ape tehnologice:
Q uz max = 1 mc/zi
Q uz med = 0.66 mc/zi
Q uz min = 0.33 mc/zi -
Volume evacuate ape tehnologice:
Q uz max = 3.83 mc/zi - 0.04 l/s
Q uz med = 2.55 mc/zi - 0.03 l/s
Q uz min = 1.27 mc/zi - 0.013 l/s
- Apele pluviale
Apele meteorice de pe acoperisul cladirilor sunt evacuate la teren si se vor transfera catre sistemul canalul perimetral prin intermediul sistemului de drenaj amplasat.
Apele meteorice se descarca prin sistemul de drenaj dintre hale si prin rigolele aflate pe lungimea drumului intre randurile de hale in canalul perimetral al fermei;
Lungime conducte drenaj = 560m - DN110mm
Lungime conducte drenaj = 1500m -DN160mm
Lungime conducte drenaj =600m - DN200mm
Canalizarea interioara este realizata astfel:
- Tuburi din polipropilena ignifuga pentru canalizare sau similar pentru ape uzate menajere si ape pluviale;
- Tuburi din policlorura de vinil de tip PVC-G pentru ape uzate menajere si pluviale in cazul montarii in radier sau la exterior.
Coloanele si colectoarele principale de canalizare gravitationala sunt prevazute conform proiectului cu :
- Piese de curatire, in locurile indicate, conform 19-2015;
- Piese pentru preluarea dilatarilor;
- Puncte fixe, puncte glisante, executate conf. tehnologiei furnizorului. .
Apele meteorice de pe acoperisul cladirilor sunt evacuate la teren. Apele se colecteaza prin rigole si santuri deschise care conduc apele catre canalul colector perimetral, cu rol de retentie a apelor pluviale.
Debitele pluviale s-au calculat in functie de:
- clasa de importanta a obiectivului stabilita conform STAS 4273/83 respectiv class IV;
- frecventa ploii de calcul '’f", respectiv f=2/1
- volumul ploii de calcul stabilita in conformitate cu STAS 1846/.90,
- ɸ*l (l/s.ha) unde:
- m = 0,8 coeficient adimensional
- S = suprafața de colectare in hectare;
- ɸ = coeficient de scurgere pentru:
-suprafete agricole, parcuri, paduri ɸ = 0,05-0,1
- asfalt, beton ɸ = 0,8-0,9
- pentru piatra sparta ɸ = 0,30
- pentru invelitori cladiri ɸ = 0,8-0,9
- l = intensitatea ploii de calcul;
- l = 110l/s.ha (ptr.supraf.construită) – la frecv pl.calc de 2/1 durata 20min
- S platforme eco si constructii = 16870 m2.
- ɸ*l
Qplatforme = 0,8* 1.67 * 0,3 * 110l/s/ha = 44 l/s
Qan = 0,65 * 16870 mp = 10 965 mc/an
DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2017/302 A COMISIEI din 15 februarie 2017 de stabilire a concluziilor privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), în temeiul Directivei 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului, pentru creșterea intensivă a păsărilor de curte și a porcilor stabilește că pentru a reduce producerea de ape uzate, BAT constau în utilizarea unei combinații a tehnicilor indicate mai jos.
Tehnici BAT |
Ferma de pui Scornicesti 1 |
Mod de conformare |
a Menținerea suprafeței zonelor murdare din curte la un nivel cât mai redus posibil. . b Reducerea la minimum a consumului de apă.
c Separarea apei de ploaie necontaminate de fluxurile de ape uzate care trebuie tratate. |
a.Se evită consumarea apei pentru spălarea drumurilor interne.
b.Sistemele de adăpare din hale sunt controlate zilnic pentru eliminarea pierderilor. Se spală cu jet de apă de înaltă presiune pentru reducerea consumului.
c. Fluxurile de apă de ploaie și ape uzate sunt separate |
Conformare cu BAT 6 pct a
Conformare cu BAT 6 pct b
Conformare cu BAT 6 pct c |
De asemenea pentru a reduce emisiile în apă provenite din apele uzate se prevăd următoarele tehnici :
Tehnici BAT |
Ferm de pui Scornicesti 1 |
Mod de conformare |
a.Scurgerea apelor uzate către un container special sau un depozit pentru dejecțiile lichide
b. Epurarea apelor uzate. |
Apele uzate de la spălare hale se colectează în bazine vidanjabile Volumul total al bazinelor vidanjabile este: V=60+45=105 mc
Epurareaapelor uzate menajere si camera de cadavre se face în afara amplasamentului la statia de epurare pe baza de contract V=1 x22+1 x25+1 x1= 48 mc |
Conformare cu BAT 7 pct a
Conformare cu BAT 7 pct b
|
Alimentarea cu energie electrică . Alimentarea cu energie electrică se realizează din branşament la reţeaua ELECTRICA. S-a amplasat un post de transformare nou în container prefabricat din beton armat adiacent fostului post de transformare. Tabloul Electric General şi Taboluri Electrice de distribuţie principale vor fi amplasate în fosta clădire a postului de transformare . Din aceste tablouri se alimentează tablourile electrice principiale ale fiecărei clădiri.
Se asigură consumul de energie electrică la tensiunea de 220/380V.
Din tabloul general sunt alimentate tablourile consumatorilor principali (tablouri clădiri, tablourile utilajelor tehnologice).
Sunt următoarele circuite electrice:
- iluminat la interior;
- iluminat exterior;
- instalaţii de protecţie;
- iluminat de siguranţă
Instalaţiile electrice vor fi realizate conform norm. I 7/2002
b) energia termică de care are nevoie pentru încălzire este asigurată :
Instalaţii de încălzire
Încălzirea halelor de creştere se va realiza printr-un sistem centralizat de incalzire apa calda dotat cu 1 centrala alimentata de baloti de paire de 1,5Mw si 2 centrale pe gaz a cate 1.55 MW fiecare pentru incalzirea halelor . Circularea aerului în interiorul halei se va realiza cu ajutorul ventilatoarelor principale (evacuare) amplasate pe frontonul posterior şi a unor ventilatoare de recirculare amplasate central.
Descriere centrale
Puterea termica nominala:
Încălzirea halelor de creştere se va realiza printr-un sistem centralizat de incalzire apa calda dotat cu 1 centrala alimentata de baloti de paire de 1,5Mw si 2 centrale pe gaz a cate 1.55MW fiecare pentru incalzirea halelor. Pentru a asigura necesarul de caldura aferent halelor din cadrul fermei de pasari s-a propus instalarea in spatiul destinat centralei termice a 2 cazane cu functionare pe combustibil gazos marca Hoval tip UltraGas 2, fiecare cazan avand o capacitate de 1,55 MW si un cazan functionare pe paie de 1,5 MW. Cazanul cu functionare pe paie este montat intr-o incapere separata fata de cele cu functionare pe gaze naturale.
Tipul instalatiei medii de ardere:
- 2 centrale Tip: Hoval tip UltraGas 2-gaz natural;
- 1 centrala tip Metalerg Ekopal RS 1500 kW-Biomasa solida(balori de paie);
Data punerii in functiune: 23.05.2024
Sectorulde activitate al instalatiei medii de ardere sau al structurii in care acestea functioneaza(CAEN): Creșterea intensivă a păsărilor, COD.CAEN: 0147
Denumirea societatii: SC APPLE TREE FARM SRL
Sediul social: Sat Margineni Slobozia, Oras Scornicesti, str. Calea Pitesti, Nr.8, judetul Olt.
Adresa amplasamentului instalatiei: Sat Margineni Slobozia, Oras Scornicesti, str. Calea PITESTI,Nr.8, jud. Olt.
Descriere centrale termice pe combustibil gaz natural:
Agentul termic de incalzire produs de centralele termice este apa calda cu temperatura de 700C/ 500C.
Agentul termic preparat in centrala termica vi fi distribuit catre hale prin intermediul a trei circuite bitubulare montate suprateran si subteran.
In centrul centralei termice sunt prevazute urmatoarele echipamente:
- Doua cazane cu functionare pe combustibil gazos marca Hoval tip UltraGas 2, fiecare cazan avand o capacitate de 1,55MW;
- doua vase de expansiune inchise cu membrana avand fiecare capacitatea de V=80 litri fiecare;
- Un schimbator de caldura in placi avand capacitatea de 1500 KW;
- Doua pompe de circulatie corespunzatoare celor doua circuite de incalzire;
- O pompa de circulatie montata pe circuitul secundar al schimbatorului de caldura;
- Un modul de mentinere al presiunii prevazut cu trei vase de expansiune de 800 l fiecare;
- Statie de tratare a apei(dedurizare)1,2 mc/h
- Elemente de automatizare si de siguranta.
Protectia la suprapresiune este asigurata prin intermediul a 8 supape de siguranta(2 pe fiecare cazan)DN2”, tarate la 6,0 bar si montate pe conducta de iesire din cazan, inainte de orice armatura.Fiecare cazan este prevazut cu un cos de fum de 8,0 m. Incaperea aferenta cazanelor cu functionare pe gaze naturale are un volum de 820 mc si este prevazuta cu pereti exterioricu o suprafata slabita la explozie de minim 2% din volumul incaperii, respectiv cu o suprafata de minim 16,4 mp.
Pentru asigurarea aerului proaspat (necesar arderii)este prevazuta o priza neobturabila in peretele exterior cu o suprafata libera de minim 1,1 mp.
Conductele de incalzire sunt izolate cu izolatie tip armaflex. Toate pompele sunt prevazute cu vane de inchidere si clapete de sens montate pe conductele de refulare, intre vanele de inchidere si pompe.
Instalatia cazanelor s-a executat conform:
-prescriptii termice ISCIR PTC9-2010”;
-Normativ instalatii de incalzire I13-2015”;
-NTPEE 2018 Norme tehnice pentru proiectarea, executarea si exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale’
-Instructiunile producatorului ;
-STAS 7132-86
Pe conductele de intoarcere de la instalatiile interioare, inainte de intrarea in cazan, sunt prevazute filtre. Conductele de alimentare cu apa calda pentru incalzire au izolatie din cauciuc elastomeric. La montarea tevilor de incalzire s-a prevazut suporti de montaj, iar conductele sunt montate pe suporti cu ajutorul bratarilor de prindere conform diametrelor conductelor. Tevile de incalzire au fost montate cu o panta de 2%0 pentru a se putea aerisi instalatia.
Golirea apei din cazan, din instalatie si purjele supapalor de siguranta este realizata prin conducte de golire grupate pe functiuni. Conductele de purja de la supapele de siguranta sunt racordate la conductele colectoare de canalizare prin intermediul sifoanelor din pardoseala.
Centrala termica este prevazuta cu sifoane de pardoseala legat direct la canalizare Pardoseala acestor incaperi are o panta de cel putin 5%0 spre sifon.
Alimentarea cu apa(umplerea instalatiei)
Statia de dedurizare monobloc de tip cabinet care asigura pentru umplerea/ adaos automat a circuitului de agent termic. Umplerea instalatiei cu apa se face printr-un racord pe conducta de retur. Pentru regenerare se face o programare electronica a statiei de dedurizare in afara orelor de ocupare a cladirii.
Regimul de functionare a centralelor termice:
Supravegherea cazanelor din centrala termica se face in regim permanent PTC09/2010. Supravegherea permanenta se realizeaza de catre personalul de deservire a cazanelor si a instalatiilor anexe, pe tot timpul cat acesta se afla in functiune.
Supravegherea in regim permanent se efectueaza de catre fochisti autorizati.
Fochistul are urmatoarele obligatii si responsabilitati:
- Sa cunoasca bine cazanul si deservirea corecta a acestuia, urmand continuu functionarea normala a acestuia;
- Sa cunoasca si sa aplice instructiunile de exploatare;
- Sa inscrie in registrul de supraveghere datele referitoare la functionarea cazanelor prevazute la art.52 din PTC09/2010;
- Sa supravegheze direct si permanent functionarea cazanului si a instalatiilor anexe si sa inregistreze parametri cazanului la intervale stabilite prin instructiunile interne si prezenta prescriptie tehnica PTC09/2010;
- Sa comunice sefilor ierarhici defectele constatate si sa consemneze in registrul de supraveghere;
- Sa opreasca din functiune cazanul in cazurile prevazute la art.77 din PTC092010;
- Sa predea si sa ia in primire serviciul numai dupa verificarea functionarii corespunzatoare a cazanului, rezultatul predarii-primirii se consemneaza in registrul de supraveghere sub semnatura ambilor fochisti.
Cazanul în condensație UltraGas® este extrem de eficient, cu emisii reduse, folosind în același timp mai puțin de jumătate din spațiul pardoselii față de alte cazane situate în aceeași gamă de puteri. Construcția care se bazează pe amplasarea verticală a schimbătorului de căldură verticală reduce mult spațiul necesar. Pe lângă conceptul schimbătorului de căldură, construcția generală a cazanului economisește spațiu și permite o integrare hidraulică simplă. UltraGas® (1550) - 1550 mm lățime, 2152 mm adâncime și 2547 mm înălțime .
Arzător modulant premix (cu preamestec) peste 1000 kW
Arzătorul premix modulant asigură un nivel ridicat de eficiență și emisii reduse de poluanți pe întregul domeniu de operare. Unitatea premix-ventilator generează un amestec combustibil omogen de gaz / aer și, prin urmare, optim. Cantitatea poate fi ajustată cu precizie prin intermediul vitezei ventilatorului și modulată la necesarul de căldură. Arzătorul parcurge intervalul de modulare de la 328 la 1550 kW continuu și împiedică pornirile si opririle dese, acestea generând consumuri de energie și emisii crescute. Trebuie avut în vedere și consumul de energie al ventilatorului care se reduce cu viteza. Arzătorul Ultraclean® arde amestecul combustibil gaz / aer în condiții optime, obținându-se emisii minime pentru produșii de ardere poluanți. De asemenea, este silențios. Cazanul are o eficiență de până la 109,9% raportat la PCI (Putere Calorifica Inferioara)!
Cazanul în condensație pe gaz UltraGas garanteaza o rentabilitate excelentă și o amortizare rapidă. Permite economii semnificative datorită:
- tehnologiei de combustie și a eficienței de neegalat, care vor economisi cantități importante de energie:
- eficiența ridicata datorită capacității mari de apă,
- tehnologiei de condensare, care este cu până la 6% mai mare datorită retururilor separate de temperatură înaltă și scăzută.
Centralele sunt dotate cu:
- sistemul de ardere si arzatorul radiant modulant adapteaza puterea exact la necesar, reduce numarul de porniri si garanteaza o ardere curata, saraca in emisii si economica;
- resturile separate pentru temperatura joasa si temperaturi ridicata ofera conditii ideale pentru condensatie si astefl gradul de recuperare a energiei din gazele arse creste.
- Schimbatorul de caldura aluFer pentru transfer maxim de caldura si radanment energetic mare;
- Colector de condens asigura o colectare si eliminar sigura a condensului
Descriere Sistem de incalzire ferma crestere pui de carne – Centrala cu functionare pe baloti de paie Metalerg Ekopal RS 1500 kW
Kitul de boiler contine urmatoarele: boilerul, sistemul electronic de comanda si controlul ar arderii, suflanta de aer si senzorii.
- BOILER ECOPAL RS 1,5 MW
O caracteristica de baza a fiecarui boiler de paie de incarcare este procesul de ardere continuat cu o viteza stabila in functie de temperatura setata a gazelor reziduale de ardere continuat cu o viteza stabila in functie de temperatura setata a gazelor reziduale in sistemul de comanda. In timp relativ scurt, se produce o astfel de cantitate de caldura, care nu poate fi acumulata in mod normal de catre un sistem de incalzire. Prin urmare, in sistemul tehnologic al cazanului, prevazut cu cazane de incarcare, exista un rezervor de acumulare pentru apa calda, care este inevitabil sa acumuleze caldura produsa in procesul de ardere a incarcaturii de paie. Acest rezervor de acumulare asigura receptia totala a caldurii de la arderea incarcaturilor succesive de paie. In functie de marimea sarcinii de paie si de puterea termica a cazanului, ciclul de functionare al cazanului(arderea unei incarcaturi de paie) dureaza 1-4 ore. Incarcarea de caldura din rezervorul de acumulare catre sistemul de incalzire este efctuata in timpul functionarii cazanului si in urmatoarele ore. Pentru cazan este instalat termoreglarea supapelor cutrei sau patru cai astefl incat temperatura minima a apei care se intoarce la cazan sa fie de 55 0C. Randament boiler 82%.
Tip: |
RM1500 |
Putere maxima |
1,5MW |
Randament: |
82% |
Presiunea maxima a apei: |
0,15 Mpa |
Volumul de apa al boilerului |
5,1 mc |
Capacitatea minima a rezervorului de acumulare: |
42 mc |
Consumul aproximativ de paie in functionare la puterea nominala |
320kg/h |
Incarcarea cu paie: -balot dreptunghiular 80x40x40 cm; -balot rotund 125 x 120cm; -balot rotund Ø 140x150 cm -balot rotund Ø 181x 150 cm |
32 2 2 2 |
Puterea ventilator |
7,5 kw |
Dimensiune boiler: |
|
Inaltime(cu vas de expansiune inclus) |
5100 mm(H) |
Latime |
2 450 mm(B) |
Lungime |
5200 mm(L) |
Retur apa: |
423 mm(B) |
Drenaj |
100 mm(C) |
Conectare apa calda: |
FlansaØ 108 |
Diametru evacuare gaze |
Ø405 mm |
Greutate boiler fara apa |
13800 kg |
Inaltime cos evacuare gaze |
14 m |
Sitemul automat de evacuare a cenusii. Sistemul cu snek de preluare din camera de ardere si lant de evacuare in bazinul de cenusa. Cenusa dupa evacuare intr-un spatiu inchis din beton si se valorifica pe terenurile agricole impreuna cu gunoiul de grajd . Sistem automat de evacuarea cenusii. Sistem cu sneck de preluare din camera de ardere si lant de evacuare in bazinul de cenusa. De aici, cenusa se depoziteaza intr-un spatiu special pentru depozitare. La sfarsitul ciclului de productie, gunoiul de grajd este scos din hale si incarcat in mijloacele de transport , atunci se va pune in mijlocul de transport si cenusa rezultata de la sfarsitul seriei si se va duce periodic la SC FERMA FRANCESTI SRL
- MINICYCLONE
Sistemul avansat de curatare a aerului evacuat, pentru eliminarea particulelor de cenusa. Utilizeaza principiul fortei centrifuge. Ajunge la o eficienta de 70% si la o curatare a particulelor PM10 si PM2,5.
- Rezervorul de acumulare de apa:
- Pentru acumularea energiei termice produse in timpul arderii
- volum 42000 litri;
-varianta cu izolare termica;
- COS DE FUMizolat autoportant
- Din otel autoportant;
- Diametru 605 mm;
- Lungime 14 m
Baza pentru incalzirea halelor sunt centralele pe gaz natural si in functie de necesitatea calorica solicitata de calculatorul halei porneste cazanele pe gaz natural , ulterior daca aportul caloric este mai mare de 4,65MW se porneste automat si cazanul pe baloti de paie.
Suprafata incalzita cu ajutorul centralei cu paie, cca 6500 m2 ferma pui de carne in sistem intensiv.
Distributia caldurii este facuta cu ajutorul aerotermelor cu apa calda, obtinuta prin arderea balotilor de paie in centrala Metalerg. O serie de pui de 42 de zile a fost incalzita in luna decembrie si ianuarie cu costul a 550 baloti.
Încălzirea spaţiilor de birouri, vestiare, oficiu , Filtru– este realizată cu agent termic apă caldă produs în centrala termica murala amplasata în fiecare din aceste corpuri. Combustibilul folosit sunt gazele naturale; pentru încălzire se vor folosi radiatoare oţel. Presiunea de funcţionare a instalaţiei este de cca. 90 kPa.
Instalaţiile de frig utilizate vor fi instalaţii de răcire a aerului prin pulverizare apă şi aparate de aer condiţionat tip split cu agent frigorific ecologic la zonele administrative (birouri, vestiare etc.).
Pentru asigurarea energiei electrice în caz de întrerupere accidentală a furnizării de la reteaua natională, ferma este dotată cu un generator de rezervă de 500kVA, tip Caterpillar. Generatorul este antrenat de un motor diesel care se pornește în caz de avarie. Carburantul (motorina) necesar functionării generatorului este stocat în rezervorul acestuia (volum = 686 l) și în rezervorul de siguranță de 9000l.
Gazele arse sunt evacuate printr-un coș de Dn=140mm, H=2,5m
Descrierea rezervorului de motorina existent pe amplasament
Statie mobile carburanti: 1 buc a cate 9000 litri .
Asigura alimentarea cu motorina a mijloacelor de transport furaj in ferma.
Fluxul tehnologic al statiei de incinta consta in urmatoarele faze :
- aprovizionarea statiei cu produs petrolier cu autocisterna;
- descarcarea autocisternei, prin pompa proprie aflata pe sasiul sau, in rezervorul de
depozitare al statiei, prin intermediul racordului de alimentare al acestuia;
- aspirarea produselor din rezervor cu ajutorul pompei de distributie;
- refularea produsului in rezervorul autovehiculului alimentat;
In cadrul statiei mobile de distributie carburanti din incinta sunt montate urmatoarele utilaje si echipamente:
• rezervor pentru motorina, orizontal, cu manta dubla, cu capacitate de 9 000 litri;
• pompa de distributie cu un post de livrare cu debit nominal de 80 l / min , actionata de un
motor electric cu putere de 1,5 KW / 380 V constructie antiex;
• opritor de flacari pe conducta de aerisire;
• cupla rapida cu capac etans pentru circuitul de incarcare a rezervorului;
• clapeta antisifonare pentru evitarea deversarilor prin pompa;
• limitator de umplere electromagnetic;
Montajul pompei de livrare prin simpla asezare si fixare pe un suport metalic special prevazut cu o rama metalica si o cuva etansa. Cuva metalica are o inaltime de 250 mm, trecerile conductelor tehnologice prin peretii cuvei realizandu-se cu piese de trecere special destinate, etanse.
Racordul de incarcare cu capac antiscantei, este prevazut cu robinet de retinere cu ventil cu cursa fixa, cu diametrul de 3 “ ( Dn 80 ) , o cupla cu sistem de inchidere rapida pentru furtun de 4” (Dn 100) si o reductie Dn 100 / Dn 80 cu supapa de vacuum.
Teava de aerisire este fixata pe racordul de aerisire al rezervorului, fiind dotata cu opritor de flacari. Conducta tehnologica de legatura intre rezervor si racordul de aspiratie al pompei de distributie este pozata pe mantaua rezervorului fiind executata din otel, conform standardelor in vigoare, prezentate in specificatiile tehnice anexate.
Nivelul de automatizare consta in:
* Semnalizarea luminoasa cu LED-uri a atingerii nivelului maxim (aferent la 95% din volumul total) de lichid din compartimentul rezervorului;
* Oprirea automata a pompei de transvazare montata pe autocisterna, la atingerea nivelului
maxim in rezervor;
* Semnalizarea luminoasa la pompa de distributie si oprirea alimentarii acesteia la aparitia unei scurgeri de crisogel din spatiul dintre cei doi pereti ai rezervorului;
Rezervorul de motorina este inchiriat de la SC OSCAR DOWNSTREAM SRL.(atasam contract)
2.3.2. Deșeuri
În timpul functionării rezultă următoarele deșeuri :
- deșeuri de țesuturi animale;
- ambalaje de la medicamente și vaccinuri;
- deșeuri de la tratamente;
- ambalaje de la substanțele utilizate la igienizare contaminate cu substanțe periculoase;
- deșeuri metalice, deșeuri de echipamente electrice și electronice din activitatea de mentenanță;
- deșeuri menajere.
Analizând activitatea fermei rezultă că cea mai mare cantitate de deşeuri o reprezîntă cadavrele de pui .
Deșeurile de productie sunt gestionate astfel:
Denumire deseu |
Cod deseu |
Cantitati, t/an ; nr/an |
Mod de stocare temporara |
Mod de gestionare |
Deșeuri de țesuturi animale
|
02.01.02 |
42,5 |
Se depozitează temporar în camera frigorifică |
Se elimină prin operatori autorizați (SC Comagra Prod SRL ) |
Ambalaje de hârtie şi carton |
15.01.01 |
0,02 |
Se depozitează în spații închise |
Se valorifică prin operatori autorizați |
Ambalaje de materiale plastice |
15.01.02 |
0,05 |
Se depozitează în spații închise |
Se depozitează și se elimină prin operatori autorizați (Contract nr.6/2015 SC YMY ECOLOGIC PARTENER SRL) |
Deşeuri a căror colectare şi eliminare fac obiectul unor măsuri speciale pentru prevenirea infecţiilor
|
18.02.02* |
0,045 |
Se depozitează în spații închise |
Se elimină prin operatori autorizați (Contract YMY ECOLOGIC PARTENER) |
Ambalaje care conţin reziduuri sau sunt contaminate cu substanţe periculoase |
15.01.10* |
0,05 |
Se depozitează în spații închise |
Se elimină prin operatori autorizați (Contract YMY ECOLOGIC PARTENER SRL) |
Deșeuri metalice |
02.01.10 |
5,5 |
Se depozitează pe platformă betonată |
Se valorifică prin operatori autorizați |
Echipamente electrice şi electronice casate, altele decât cele specificate la 20 01 21, 20 01 23 şi 20 01 35
|
20 01 36 |
0,002 |
Se depozitează pe platforme betonate |
Se valorifică prin operatori autorizați |
Tuburi fluorescente şi alte deşeuri cu conţinut de mercur |
20 01 21* |
10buc. |
Se depozitează în ambalaje adecvate și |
Se valorifică prin operatori autorizați |
Deseuri municipale, fără alta specificaţie |
20.03.99. |
110 mc |
Se depozitează temporar în pubele |
Se elimină prin operatori autorizati |
Tipurile de Subproduse rezultate din activitatea Fermei, modul de manipulare, depozitare, valorificare :
Denumire subprodus |
Sursa/provenienta |
Cantitatea |
Starea fizica |
Depozitare temporara |
Dejectii animaliere solide(gunoi de grajd) |
Procesul de crestere al pasarilor |
9230,13 to/an |
solida |
La finalul fiecarui ciclul de crestere, gunoiul de grajd se incarca direct in mijloacele de transport si se transporta la SC FERMA FRANCESTI si pe terenurile detinute de terte persoane respectand legislatia in vigoare pentru depozitarea si valorificarea acestora prin folositea lor ca ingrasamant in agricultura. |
2.4 Folosirea terenului din împrejurimi
Ferma de pui este înconjurată de terenuri particulare.
Terenul este in suprafata de 127743 mp.
Terenul este identificat prin urmatoarele vecinatati:
Drum de acces (NC 56601) din DN65 şi proprietăţi private în Nord.
Ferma este compusă din 18 hale de creştere cu suprafaţa utilă a spaţiului de adăpostire păsări de 1178 mp.
- Proprietăţi private spre Vest şi Est;
- Ferma zootehnică Carmistin Good Farming srl (NC 885) spre Sud.
Pe teren există autorizate corpurile C1 ÷ C29 conform planului de amplasament şi delimitare şi a extrasului de carte funciară.
VECINATATI
NORD - Localitatea Piscani – la aproximativ 0,7km
EST- Terenuri agricole. Spre Este cea mai apropiată localitate este Negreni, ferma de porcine de acolo fiind la cca2km.
SUD – localitatea Margineni – Slobozia la aproximativ 1,5km
VEST- locuinta la aproximativ 270 m si Localitatea Jitaru la aproximativ 0,7km
2.5 Utilizare chimică
Avand în vedere profilul de activitate, pe teren sunt amplasate hale de creștere a păsărilor folosind tehnologia ,,la sol”. Tehnologia de creștere a păsărilor include utilizarea de substanțe pentru deratizare, dezinfectie. Acestea sunt aduse pe amplasament în momentul utilizării și sunt stocate pentru un scurt interval de timp. Utilizarea acestor substanțe se face în conformitate cu normele sanitar veterinare și cu prescripțiile din fisele tehnice de securitate , de către personalul firmei care execută operațiile de deratizare, dezinfecție,etc..
Societatea nu deține depozite de deșeuri periculoase.
Medicamentele și vaccinurile se aduc în cantitățile strict necesare, se depozitează temporar în camera special amenajată și se administrează conform cu instrucțiunile medicului veterinar.
Toate produsele utilizate pentru dezinfecție sunt achiziţionate numai de la furnizori autorizaţi. Se anexează fișele tehnice pentru Aldezin, Macrodes și Megades Pentru intrările de materie primă, cantitatea şi calitatea acestora, precum și furnizorul, este ţinută o evidenţă strictă în cadrul compartimentului aprovizionare.
Pe amplasament există 2 substanțe (motorina și gazul metan) care intră sub incidența Directivei 2012/18/UE privind controlul pericolelor de accidente majore dar obiectivul nu intră sub incidența acesteia fie datorită cantității mici aflate pe amplasament. (motorina) fie pentru că nu se stochează (gazul metan )
Principalele substanţe chimice utilizate clasificate periculoase sunt prezentate în tabelul de mai jos:
Nr. crt. |
Denumirea substantei periculoase |
Numar CAS |
Index |
Fraze de pericol |
Cantitate estimata/ existenta in stoc (t) |
Cantitate relevanta conf.Dir. 2012 /18/UE, tone |
Stare fizica |
Conditii de stocare |
Col 2 din partea I sau II |
||||||||
1 |
Motorină |
68334-30-5 |
649-224-00-6 |
H226 ; H332H315; H304H351 ; H373H411 |
0,200 |
2500 |
Lichid |
Rezervorul Generatorului, V=686l; temperatură ambientală si rezervor motorina cu V=9000 litri |
2 |
Gaz natural |
74-82 - 8 |
|
H220 H280 |
0,02 |
50 |
Gaz |
Nu se stochează. Este prezent pe conducte |
3 |
MS Macrodes |
- |
|
H302; H314 H317;H331 H400 |
- |
100 |
Lichid |
Nu se stochează |
4 |
MS Megades |
- |
|
H302;H314 H317;H331 H400 |
- |
100 |
Lichid |
Nu se stochează |
5 |
Aldezin |
- |
|
H302;H331 H400 |
- |
100 |
Lichid |
Nu se stochează |
2.6. Topografie
Societatea Comercială APPLE TREE FARM SRL,este pe amplasamentul situat in jud. Olt, oras Scornicesti. Terenul este in suprafata de 127.743 mp .
Orașul Scornicești este situat în partea de nord-est a județului, mai precis în Platforma Cotmeana a Podișului Getic și ocupă o suprafață de 158,96 km2 (cea mai mare suprafață din județul Olt) din care circa 14.000 ha sunt redistribuite pentru domeniul agricol. Relieful este de podiș tabular, cu interfluvii largi separate de văi late de 300-500 de metri cu orientare predominant N-S. Altitudinile variază între 180 de metri în zona sudică a localității la granița cu Potcoava, 250-260 de metri pe platou și 220 de metri în zona centrului urban. Din punct de vedere petrografic, zona Scornicești este alcătuită din argile, pietrișuri și nisipuri, roci care determină o serie de procese geomorfologice. Este străbătut de pârâul Plapcea, afluent al râului Vedea și de afluenții acestuia: Plapcea Mare, Plapcea Mică, Teiuș, Șuica, Mogoșești, Negrișoara etc. Prin zona centrală a orașului trece Plapcea Mică, pârâu cu scurgere predominant primăvara, care este canalizat în zona orașului. Pe teritoriul localității, pe cursul acestor râuri au fost amenajate mai multe lacuri (Rusciori - 32 de ha - 1 milion mc, Șuica, Teiuș) care constituie adevărate atracții pentru iubitorii pescuitului. Ca tip de vegetație tipic pentru zona Scornicești trebuie menționate pădurile de stejar, păduri în care trăiește o bogată faună (cerbi, porci-mistreți, iepuri) motiv pentru care orașul este vizitat anual de sute de împătimiți ai vânătorii.
Este situat la 48 de km de reședința județului Argeș, Pitești, și la 25 de km de cea a județului Olt, pe drumul european E574 la intersecția acestuia cu DJ703C. Nu are acces la rețeaua de căi ferate, cea mai apropiată gară fiind la 15 km distanță, în orașul Potcoava.
Comune vecine:
Nord: Poboru și Tătulești
Vest: Oporelu, Priseaca și Valea Mare
Sud: orașul Potcoava
Est: Optași și Sârbii Măgura
Coordonatele geografice ale localității sunt: Coordonate: 44°34′12″N 24°33′0″E
2.7. Geomorfologie, geologie, considerații tectonice
2.7.1. Geomorfologie
Din punct de vedere geografic zona aparţine Câmpiei Romane subdiviziunea Campia Romana Centrala, şi este situată în partea centrala nordică a acestei unităţi de relief, a cărei altitudine medie in zona amplasamentului este de cca. 200 m.
Di punct de vedere morphologic in aceasta regiune se disting urmatoarele unitati: Campia Vlasiei, Gavanu – Burdea, campia Boian si Burnas.
Din punct de vedere geomorfologic, perimetrul investigat este situat in Campia Romana, in unitatea Campia Gavanu-Burdea si Campia Boianului, in interfluviul dintre raul Olt si raul Vedea, pe raul Plapcea.
Din punct de vedere hidrografic, orasul Scornicesti se incadreaza in bazinul raului Vedea.
Din punct de vedere geologic, depozitele care afloreaza in zona mentionata apartin, dupa Murgeanu et al. (1967), Holocenului (alcatuit din aluviuni, depozitele aluviale ale terasei joase si depozite loessoide) si Pleistocenului superior (alcatuit din depozite loessoide, silturi, nisipuri, nisipuri cu pietrisuri). Alcatuirea geologica in profunzime a fost interpretata si pe baza datelor provenite din forajele executate pentru cercetarea stratelor acvifere de adancime, localizate in depozitele romanian superior- pleistocen inferioare (Formatiunea de Fratesti), pleistocen-medii (Complexul Marnos similar cu Formatiunea de Coconi) si pleistocen-superioare (Nisipurile de Mostistea).
Formatiunea de Fratesti are in alcatuire trei secvente genetice tip upfinning (acumulari aluviale), cu dominarea in interiorul acestora a nisipurilor grosiere sau a nisipurilor fin-medii, inlocuite, la partea inferioara, predominant prin pietrisuri si bolovanisuri. Secventele grosiere sunt separate de intercalatii argiloase.
In subteranul zonei sunt prezente formatiuni apartinand Pleisocenului inferior si Romanianului (alternanta de argile, marne, nisipuri marnoase si nisipuri de diferite granulatii).
Stratele acvifere de adancime sunt cantonate in depozitele atribuite Pleistocenului inferior in "orizontul stratelor de Candesti".
Zona are altitudini cuprinse intre 195-200m.
Aspectul monoton de campie este intrerupt de cursul paraului Plapcea, de usoare denivelari in care se acumuleaza temporar apele din precipitatii.
2.7.2. Geologie
Din punct de vedere geologic-structural zona Scornicesti este situate pe flancul extern (necutat) al Avanfosei Carpatice.
Depzitele care afloreaza in zona mentionata apartin Holocenului (alcatuit din aluviuni, depozitele aluviale ale terasei joase si depozite loesside) si Plistocenului superior (alcatuit din depozite loessoide, silturi, nisipuri, nisipuri cu pietrisuri). Alcatuirea geologica in profunzime a fost interpretata si pe baza datelor provenite din forajele executatea pentru cercetarea stratelor acvifere de adancime, localizate in depozitele romanian superior – pliestocen inferioare (Formatiunea de Fratesti), pleitocen – medii (Complexul Marnos similar cu Formatiunea de Coconi) si pleistocen superioare (Nisipurile de Mostistea).
Formatiunea de Fratesti are in alcatuire trei secvente genetice tip upfinning (alcatuiri aluviale), cu dominarea in interiorul acestora a nisipurilor grosiere sau a anisipurilor fin-medii, inlocuite, la partea inferioara, predominant prin pietrisuri si boovanisuri. Secventele grosiere sunt separate de intercalatii argiloase.
Stratele de Fratesti apar la zi pe vaile mai adanci care fragmenteaza campul Gavanu – Burdea.
In continuitate de sedimentare peste formatinile Pleistocenului inferior urmeaza un pachet de depozite constituite din marne si argile, cu intercaltii uneori lenticulare de nisipuri fine, denumit Complexul marnos. Acesta apare la zi pe fruntea Nordica a campului Burnas, cu grosimi de 1-4m. Urmarit prin foraje la nord de valea Calnistei, complexul marnos se gaseste la adancimei relativ mici (20-80m) dar cu grosimi din ce in ce mai mari spre nord (peste 100m in zona Titu).
Plestocenului superior i-au fost raportate cea mai mare parte a depunerilor loessoide ce acopera campul gavanu Burdea, constituite din prafuri argiloase, argile nisipoase galbui – roscate, cu frecvente concretiuni calcaroase si manganoase cu rare elemente de nisip grosier si marunt. Grosimea acestora variaza intre 5-12m.
Formatiunea de Cococni este alcatuita din secvente genetice complete sau incomplete, constiuite din nisipuri fine (nisipuri siliticesau nisipuri argiloase), argile nisipoase, argile silitice, argile carbonatice sau argile negre ( cu multe substante organice). Sporadic, in interiorul formatiunii se intalnesc secvente cu pietrisuri si nisipuri.
Nisipurile de Mostistea reprezinta o enitate litostratigrafica, constituita din nisipuri cu intercalatii de argile nisipoase. In aceste nisipuri au fost gasite resturi de mamifere atribuite Rissianului.
Morfologic - suprafetele pe care vor fi amplasate constructiile, sunt relativ plane si aproape orizontale.
In subteranul zonei nu exista zacaminte minerale exploatabile, volume solubile sau nisipuri lichefiabile care, in conditii speciale (explotare intensiva, infiltratii de apa ce produc dizolvari, sau socuri seismice) ar putea sa dea deformatii nedorite la suprafata terenului.
Litologic - succesiunea litostratigrafica prezenta in verticala zonei este urmatoarea (incepand de la suprafata):
Litologic in verticala loculului este prezenta urmatoarea succesiune litostratigrafica traversata de foraje:
Conform studiului geotehnic in cadrul forajului 1 terenul are urmatoarea stratificare:
- 0,00 - 0,60 m - sol vegetal;
- 0,60 - 1,60 m - argila vartoasa cenusie cafenie cu oxizi de Fe si Mn;
- 1,60 - 3,90 m - argila vartoasa cafenie cu pietris mic, oxizi de Fe si Mn si concretiuni calcaroase;
- 3,90 - 6,00 m - argila vartoasa cafenie cenusie cu pietris mic, cu oxizi de Fe si Mn si concretiuni
calcaroase;
Conform studiului geotehnic in cadrul forajului 2 terenul are urmatoarea stratificare:
- 0,00 - 0,60 m - sol vegetal;
- 0,60 - 1,90 m - argila vartoasa cenusie cafenie cu oxizi de Fe si Mn;
- 1,90 - 3,30 m - argila vartoasa cafenie cu pietris mic, oxizi de Fe si Mn si concretiuni calcaroase;
- 3,30 - 6,00 m - argila vartoasa cafenie cenu§ie cu pietris mic, cu oxizi de Fe si Mn si concretiuni calcaroase;
Conform studiului geotehnic in cadrul forajului 3 terenul are urmatoarea stratificare:
- 0,00 - 0,60 m - sol vegetal;
- 0,60 - 1,60 m - argila vartoasa cenu§ie cafenie cu oxizi de Fe si Mn;
- 1,60 - 2,20 m - argila vartoasa negricioasa cu concretiuni calcaroase;
- 2,20 - 3,10 m - argila vartoasa cafenie cu pietris mic, oxizi de Fe si Mn si concretiuni calcaroase;
- 3,10 - 6,00 m - argila vartoasa cafenie cenusie cu pietris mic, cu oxizi de Fe si Mn si concretiuni calcaroase;
Conform studiului geotehnic in cadrul forajului 4 terenul are urmatoarea stratificare:
- 0,00 - 0,55 m - sol vegetal;
- 0,55 - 1,90 m - argila vartoasa cenusie cafenie cu oxizi de Fe si Mn;
- 1,90 - 6,00 m - argila vartoasa cafenie cenusie cu pietris mic, cu oxizi de Fe si Mn si concretiuni calcaroase;
Apa subterana nu a fost intalnita in foraje ca mediu acvifer pana la 6,0 m adancime. In arealele invecinate freaticul se gaseste la adancimea de cca 10,0 m de la cota terenului; sunt asteptate variatii pe verticala de cca 1,0-1,5m in functie de regimul pluviometric.
Acoperirea strateleor acvifere se face cu strate de argila vartoasa cu grosimi de minim 6,00 m.
Rezulta ca in zona fermei stratele acvifere sunt protejate de coperisul de strate de argila cu grosimi de minim 6,00 m
Conform Tabel nr. 1 din Ordinul 1278 indicii acestor strate sunt: i = 0,50 argile si nisipuri argiloase;
Capacitatea de autoepurare este:
Ca=hxi =6x0.5=3 >> 1 autoepurarea apei în zona stratului de protectie (coperisul).
Stratele de medie si mare adancime de la adancime peste 50 m sunt cu atat mai mult protejate.
Corpul de apa subterana ROAG09/Luncile raurilor Vedea, Teleorman si Calmatui
Corpul de apa subterana de tip poros permeabil este dezvoltat in lunca si terasele raurilor Vedea si Teleorman este de varsta cuatemara.
Acviferul freatic este constituit din depozite fluvio-lacustre (nisipuri si pietrisuri) cu grosimi ae 1,5-10 m.
In sesul aluvionar, acviferul freatic are nivelul piezometric situat la adsncimi cuprinse intre 2-10 m, fiind constituit din nisipuri cu pietrisuri si lentile de argila. Debitele objinute prin forajele de captare sunt de circa 1-6 l/s/foraj.
Terasele raurilor, constituite din pietrisuri, bolovanisuri si nisipuri sunt acoperite de o patura destul de groasa de loess, iar debitele sunt de aproximativ 0,2-2 l/s/foraj.
Stratul acoperitor este constituit din sisturi nisipoase argiloase, iar grosimea acestuia poate atirjge 30 m in zonele de interfluvii.
Directia de curgere este aproximativ nord - sud in cursul superior pentru ca la intrarea in campia Gavanu Burdea sa-si schimbe directia de curgere spre SE, iar la intrarea in zona campiei inalte a Bumasului sa-si reia cursul nord-sud.
Permeabilitatea depozitelor acvifere freatice are valori cuprinse intre 20-100 m/zi, valori ce cresc treptat spre zonele de terase si lunci. Valori mai mici (sub 20 m/zi) se remarca si pe interfluviile din campiile Boianu, Burdea, estul campiei Vedea.
Transmisivitatile au valori cuprinse intre 50-500 m2/zi (cu valori mai mari pana la 1000 m2/zi la sud de Rosiori de Vede).
In general, luncile pe terasele acestui bazin hidrografic apar ca deficitare in ape freatice, atat cantitativ, cat si calitativ.
in cadrul corpului de apa subterana ROAG09 au fost monitorizate 24 foraje de observatie.
Indicatorii care au determinat starea corpului de apa sunt: Azotati (N03-), Amoniu (NH4+), ctaruri (Cl-), Sulfati (S042-), Azotiti (N02-) , ortofosfati (PO43-), plumb, mercur, arsen si pesticide totale.
Copul de apa subterana ROAG12(Formatiunile de Candesti si Fratesti)
Formatiunea de Fratesti. Depozitele poros-permeabile sunt alcatuite dintr-o succesiune de nisipujri si pietrisuri depuse peste depozite pliocene si acoperite de depozite pleistocen mediu-superioare. In zona de campie dunareana, aceasta formatiune este aproape orizontala (in Campia Bumasului) la adancimi ce nu depasesc 20-30 m. Lentilele de pietrisuri dezvoltate in nivele permeabile ale acestui complex acvifer asigura potabilitatea exploatarii cu debite ce oscileaza in jur de 5-12 l/s/foraj.
Pe suprafata acestui corp de apa subterana exista mai multe captari importante {care exploateaza >1.500 mii m3/an).
Aceste acvifere de adancime prezinta vulnerabilitate redusa la poluare, dar suporta in unele cazuri suprasolicitari cantitative cum este cazul unor sisteme de captare locale pentru alimentarea cu apa a unor mari aglomerari urbane.
Starea chimica a copului de apa subterana ROAG12 a fost evaluata prin monitorizarea a 28 foraje de observalie din reteaua hidrogeologica nationala.
Indicatorii care determine starea corpului de apa sunt: azotati (NO3), amoniu (NH4+), cloruri (Cl ), sulfati (SO42՜), azotiji (NO2՜) si ortofosfati (P043՜), arsen (As3+), plumb (Pb), cadmiu (Cd), mercur (Hg) si pesticide totale .
Analizand rezultatele analizelor din foraje s-a considerat corpul de apa subterana ROAG12 ca fiind in stare calitativa (chimica) buna.
2.7.3. Considerații tectonice
Construcțiile – halele de producție și clădirile anexe sunt executate pe fundații de beton armat, cu stâlpi de beton, pereți portanți de zidărie, planșeu hidroizolat și pardoseală din beton. Construcțiile sunt proiectate să reziste la mișcările tectonice calculate pentru zona județului Olt. Din punct de vedere constructiv, structura de rezistență la acțiuni seismice s-a făcut conform Cod proiectare seismică Partea I-a :Prevederi de proiectare clădiri Indicativ P100 /1/ 2006.Halele sunt proiectate să reziste la cutremure de amplitudini consemnate în zonă, la vânt și căderi de zăpadă.
.
Amplasamentul corespunde macrozonei de seismicitate 7 în conformitate cu SR11100/1/93(Zonarea seismică- Macrozonarea teritoriului României).
Macrozonarea de seismicitate 7 corespunde unei zone de intensitate 7 pe scara MSK. Perioada de control a spectrului de răspuns Tc (sec) este de 0,7s iar valoarea de vârf a accelerației terenului pentru intervalul mediu de referință(IMR) este de 0,16 ag.
2.8. Hidrologie și hidrogeologie
2.8.1. Hidrologie
Date hidrologice de bază - niveluri, debite şi volume de apă;
Perimetrul investigat se regaseste in Campia Romana, in unitatea Campia Gavanu – Burdea, in interfluviua dintre raul Olt si rau Vedea, pe raul Plapcea Mica affluent de mal stang al cursului de apa Plapcea.
Terenul studiat, conform hartilor cadastrale, se afla in bazinul hidrografic Vedea, curs de apa Plapcea Mica, cod cadastral IX. 01.05.01.00.00.0. fiind afluent de mal stang al cursului de apa Plapcea.
Amplasamentul se afla la distante mari fata de malurile cursului de apa Plapcea Mica (peste 500m) si nu este inundabil. Cursul de apa Plapcea Mica, pe zona localitatilor Jitaru – Margineni Slobozia este regularizat.
Date hidrogeologice şi hidrochimice.
Din punct de vedere hidrogeologic, există următoarele orizonturi acvifere:
- orizontul acvifer freatic;
Orizontul acvifer freatic
Pe baza conditiilor geologice – litologice intalnite, regiunea este impartita in trei raioane hidrogeologice
- raionul corespunzator nisipurilor de Fratesti
-raionul corespunzator nisipurilor de Mostistea
- raionul corespunzator pietrisurilor de Candesti
Teritoriul care face obiectul investigatiilor se regaseste in raionul corespunzator nisipurilor de Fratesti si de Mostisstea. Acest raion include aproape in intregime Campia Vlasiei si partial Campia gavanu Burdea. Campia aceasta este slab fragmentata, fiind impartita in interfluvii largi de vaile adancite care au terasele localizate pe partea stanga. Formatinile geologice cuaternare sun tprezente prin Pleitocenul mediu si superior, constituite din o succesiune de marne, argile si nisipuri (complexul marnos) pest care urmeaza “Nipisurile de Mostistea”, acoperite la randul lor de depozite loessoide cu concretiuni calcaroase si depozite intermediare.
Directia de curgere a apelor subterane din stratul freatic este in general nord vest spre sud – est, fiind conditionat de retaua hidrografica ce dreneaza acest strat.
2.8.2. Hidrogeologie
Din punct de vedere hidrogeologic
Zona se suprapune peste corpul de apa subterana ROAG09
Corpurile de apa subterana
Zona orasului Scornicesti apartine corpului de apa subterna ROAG09 – Luncile raurilor Vedea, Telorman si Calmatui.
Corpul de apă subterană tip poros permeabil este dezvoltat în lunca şi terasele râurilor Vedea şi Teleorman şi este de vârstă cuaternară.
Acviferul freatic este constituit din depozite fluvio-lacustre (nisipuri şi pietrişuri) cu grosimi de 1,5-10 m.
În şesul aluvionar, acviferul freatic are nivelul hidrostatic situat la adâncimi cuprinse între 2-10 m, fiind constituit din nisipuri cu pietrişuri şi lentile de argilă. Debitele obţinute prin forajele de captare sunt de circa 1-6 l/s/foraj.
Terasele râurilor, constituite din pietrişuri, bolovănişuri şi nisipuri sunt acoperite de o pătură destul de groasă de loess, iar debitele sunt de aproximativ 0,2-2 l/s/foraj.
Stratul acoperitor este constituit din silturi nisipoase argiloase, iar grosimea acestuia poate atinge 30 m în zonele de interfluvii.
Direcţia de curgere este aproximativ nord – sud în cursul superior pentru ca la intrarea în câmpia Găvanu-Burdea să-şi schimbe direcţia de curgere spre SE, iar la intrarea în zona câmpiei înalte a Burnasului să-şi reia cursul nord-sud.
Conductivitatea hidraulică a depozitelor acvifere freatice are valori cuprinse între 20-100 m/zi, valori ce cresc treptat spre zonele de terase şi lunci. Valori mai mici (sub 20 m/zi) se remarca pe interfluviile din câmpiile Boianu, Burdea, estul câmpiei Vedea.
Transmisivităţile au valori cuprinse între 50-500 m2/zi (cu valori mai mari până la 1000 m2/zi la sud de Roşiori de Vede).
În general, depozitele din luncile şi terasele bazinului hidrografic Călmăţui au capacitate de debitare redusă.
Din punct de vedere al gospodaririi apelor, lucrarile propuse care s-au realizat nu vor afecta regimul apelor de suprafata sau subterane in mod negativ.
Prin canalizarea apelor menajere apelor provenite din activitatea agrozootehnica in bazine de retentie si in fose septice vidanjabile, pana la construirea unui sistem se canalizare centralizat, se protejeaza apele de suprafata din zona.
Clasele si categoriile de importanta in conformitate cu legislatia in vigoare sunt urmatoarele:
- Clasa IV CH si categoria 4 (constructie hidrotehnica) – conf. STAS 4273/83.
- Clasa II si IV normala (seism) - conf. Normativului P100/2013.
- Categoria “C” – constructie de importanta normala si categoria “D” – cladiri de importanta redusa - conf. H.G.R. 766/97 ; anexa 3;
- Gradul II de rezistenta la foc;
- Riscul de incendiu este mic;
Ordinul 621 din 2014 stabileste valorile de prag pentru apele subterane corespunzatoare corpurilor de apa ROAG09 peste care se suprapune perimetrul in care este amplasata ferma.
Corpul de apa subterana ROAG09/Luncile raurilor Vedea, Teleorman si Calmatui
Corpul de apa subterana de tip poros permeabil este dezvoltat in lunca si terasele raurilor Vedea si Teleorman este de varsta cuatemara.
Acviferul freatic este constituit din depozite fluvio-lacustre (nisipuri si pietrisuri) cu grosimi ae 1,5-10 m.
In sesul aluvionar, acviferul freatic are nivelul piezometric situat la adsncimi cuprinse intre 2-10 m, fiind constituit din nisipuri cu pietrisuri si lentile de argila. Debitele objinute prin forajele de captare sunt de circa 1-6 l/s/foraj.
Terasele raurilor, constituite din pietrisuri, bolovanisuri si nisipuri sunt acoperite de o patura destul de groasa de loess, iar debitele sunt de aproximativ 0,2-2 l/s/foraj.
Stratul acoperitor este constituit din sisturi nisipoase argiloase, iar grosimea acestuia poate atirjge 30 m in zonele de interfluvii.
Directia de curgere este aproximativ nord - sud in cursul superior pentru ca la intrarea in campia Gavanu Burdea sa-si schimbe directia de curgere spre SE, iar la intrarea in zona campiei inalte a Bumasului sa-si reia cursul nord-sud.
Permeabilitatea depozitelor acvifere freatice are valori cuprinse intre 20-100 m/zi, valori ce cresc treptat spre zonele de terase si lunci. Valori mai mici (sub 20 m/zi) se remarca si pe interfluviile din campiile Boianu, Burdea, estul campiei Vedea.
au valori cuprinse intre 50-500 m2/zi (cu valori mai mari pana la 1000 Transmisivitatile m2/zi la sud de Rosiori de Vede).
In general, luncile pe terasele acestui bazin hidrografic apar ca deficitare in ape freatice, atat cantitativ, cat si calitativ.
in cadrul corpului de apa subterana ROAG09 au fost monitorizate 24 foraje de observatie.
Indicatorii care au determinat starea corpului de apa sunt: Azotati (N03-), Amoniu (NH4+), ctaruri (Cl-), Sulfati (S042-), Azotiti (N02-) , ortofosfati (PO43-), plumb, mercur, arsen si pesticide totale.
Puturi forate pentru alimentarea cu apa
Din analiza situtiei hidrogeologice prezentate detaliat in capitolele anterioare rezulta ca asigurarea necesarului de apa pentru S.C. APPLE TREE FARM S.R.L. apreciat la 4,2 l/sec de catre beneficiarul investitiei, este posibila prin solutia captarii apei subterane cantonata in complexul de adancime prin cele 2 foraje de exploatare existente pe amplasaemnt, cu particularitatile constructive prezentate mai jos.
Din fise rezulta ca stratele freatice sunt:
- 38 - 49 m - nisip cuartos;
- 54 - 67 m – nisip grosier;
- 73 – 82 m - nisip cu elemente de pietris;
- 114 – 119 m – nisip;
- 122 – 132 m - nisip;
Parametrii hidrogeoloici de exploatare sunt:
- Diametrul foajelor D = 160 mm;
- Nivel hidrostatic: - 17 m;
- Nivel hidrodinamic: -35 m;
- Denivelare: 16 m;
- Debit de explotare:1.50 l/s;
S-a facut cimentarea coloanei pe o adancime de la -35 m la - 42 m pentru protectia aviferelor de infiltartii de la suprafata terenului.
Coordonatele celor 2 foraje de expoatare existente si reconditionate pentru alimentarea cu apa sunt urmatoarele:
X: 465 193; Y: 339 078 amplasament SC Apple Tree Farm SRL
X: 465 184; Y: 338 782 amplasament SC Apple Tree Farm SRL
Puturile sunt prevazute cu o electropompa submersibila cu debitul Q =5,4 mc/h.
Reteaua interioara de distributie a apei potabile in cladiri este executata din polipropilena tip RANDOM.
Retelele exterioare de distributie a apeisunt execuate din PEHD.
Debitul preluat prin foraj va fi contorizat cu un apometru montat in caminul de protectie al forajului
2.9.Actele de reglementare ale activitatii Documente / recomandări privind planificarea / amenajarea teritorială în zona amplasamentului proiectului.
Activitatea Ferma de pui Scornicesti 1 este reglementată de următoarele acte:
- Autorizatie sanitar veterinara
În prezent sunt în derulare procedurile de emitere a actelor de reglementar.
2.10.Detalii de planificare pentru supravegherea calitatii amplasamentului
Principalele actiuni pentru supravegherea calitatii amplasamentului efectuate sunt :
ØVerificari zilnice de către seful de fermă și periodic de personalul cu atributii de protectia mediului a tuturor aspectelor legate de protectia mediului:
- depozitarea si manipularea corectă a materiilor prime și auxiliare ;
- manipularea și depozitarea deseurilor în conformitate cu prevederile legale;
- executarea lucrarilor de modernizări numai după obținerea tuturor aprobarilor legale necesare;
- întretinerea curățeniei în amplasament și a căilor interioare de acces în bună stare.
ØVerificarea periodică a starii calitatii constructiilor și instalatiilor industriale.
Monitorizarea factorilor de mediu va fi efectuată prin contractare cu laboratoare acreditate.
Pentru supravegherea calității factorilor de mediu pe amplasament , este necesar să se efectueze analize conform prevederilor Legii nr 278/2013 și DECIZIEI DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2017/302 A COMISIEI din 15 februarie 2017 de stabilire a concluziilor privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), în temeiul Directivei 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului, pentru creșterea intensivă a păsărilor de curte și a porcilor. Activitatea de monitorizare va fi conformă cu prevederile autorizației integrate de mediu.
AER
. a) monitorizarea emisiilor de amoniac provenite din fiecare adăpost pentru pui utilizănd ca tehnică estimarea prin utilizarea factorilor de emisie specificați în orientările europene sau alte orietări recunoscute la nivel internațional.Emisiile se vor compara cu limitele prevăzute în DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2017/302 A COMISIEI din 15 februarie 2017 de stabilire a concluziilor privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), în temeiul Directivei 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului, pentru creșterea intensivă a păsărilor de curte și a porcilor , BAT 32, tab 3.2.
Parametru |
Categoria de animale |
BAT-AEL(kg de NH3/spațiu pentru animal/an |
Amoniac, exprimat ca NH3 |
Pui de carne |
0,01-0,08 |
Calculele s-au efectuat conform Tier 2 din EMEP/EEA air pollutant emission inventory guidbook 2023 ,.utilizand factorii de emisie pentru amoniac din tabelul 3.9 si pentru NO si N2 din tabelul .3.10
Tabelul 3.9
Cod SNAP |
Categorie animal |
Perioada de adăpost |
Nex |
Proporție în TAN |
Tip dejecție |
EF NH3 adăpost |
EF NH3 stocare |
EF NH3 împrăștiere |
100908 |
Pui de gaina |
365
|
0,36 |
0,7 |
Solid |
0,21 |
0,3 |
0,38 |
Tabelul 3.10
Factori emisie pentru pierderile de Nin alte gaze decat NH3 |
|
kg N in NO sau N2 (TAN-1 ) |
|
EF storage solid NO |
0,01 |
EF storage solid N2 |
0,3 |
- AAP – numărul mediu de animale care este prezent în medie într-un an
- AAP = 483000 cap pui/serie
- Ciclu de crestere de 56 zile: 42 de zile de crestere efectiva si 14 zile sunt destinate curateniei, dezinfectiei, vidului sanitar rezulta ca dintr-un an, 273 zile (9 luni) se cresc pui: 42 zilex 6,5 cicluri = 273 zile, cca 9 luni
Nexcretat : 483000 x 0,36= 173880 kg/an
TAN = 173880 X 0,7 =121716 Kg/an
ENH3 din hale= 121716x 0,21 = 25560,36
Total emisii de ammoniac hale :25560,36:483000 =0,052 kg NH3/loc/an
Valoarea rezultata se incadreaza in limitele impuse in tabelul 3.2( 0,01- 0, 08) din Decizia de punere in aplicare (UE) 2017/302 a Comisiei din 15 februarie 2017 de stabilire a concluziilor privind cele mai bune tehnici disponibile(BAT) in temeiul Directivei 2010/75/UE a Parlamentului European si a Consiliului, pentru cresterea intensiva a pasarilor de curte si a porcilor
b) - analiza calității aerului ambiental – se efectueaza analize conform STAS 12574/1987 la limita societății pe direcția halelor amoniac ,hidrogen sulfurat si pulberi.
APA
1. Apa uzata menajera si apa de la spalare hale stocate in bazin vidanjabile si este analizata semestrial. Acestea trebuie să îndeplinească condițiile impuse de HG 188/2002, modificată și completată cu HG 352/2005, anexa 2, tab. 1
.
Substanta |
Valoarea limita mg/l |
pH |
6,5 – 8,5 |
Materii in suspensie,mg/l |
350 |
CBO5mgO2/l |
300 |
CCO-Cr, mg O2/l |
500 |
Subst. extractibile cu solventi organici, mg/l |
30 |
Detergenti sintetici, mg/l |
25 |
Amoniu NH4+ mg/l |
30 |
Fosfor total, mg/l |
5 |
Sulfati, mg/l |
600 |
2. Apa subterana – Se efectueaza analize atât din forajele de alimentare cu apă cu frecvența și la indicatorii impuși în Autorizatia de gospodărire . Monitorizarea factorilor de mediu este efectuată prin contractare cu laboratoare acreditate.
3. Apele pluviale descarcate se incadreaza in prevederile H.G. nr.188/2002 modificata si completata de H.G. nr. 352/2005, NTPA 001/2005:
Categoria apei |
Indicatori de calitate |
U.M. |
Limite conform HG.nr 352/2005 |
Ape pluviale evacuate |
pH |
u.pH |
6,5-8,5 |
Materii in suspensie |
mg/l |
35 |
|
CBO5 |
mgO2/l |
20 |
|
CCOCr |
mg O2/l |
40 |
|
N-NH4 |
mgN /l |
1,0 |
|
NO3 |
mg/l |
25,0 |
|
NO2 |
mg/l |
1,0 |
|
P total |
mg/l |
1,0 |
|
Subst. extractibile |
mg/l |
10,0 |
SOL –Se monitorizeaza urmatorii indicatori . cupru,zinc, THP;
ZGOMOT –. Se efectueaza analize la poarta de acces.
MIROSURI Titularul activității va lua măsuri pentru respectarea prevederilor STAS nr.12574/1987 – conditii de calitate pentru aerul din zonele protejate, potrivit căruia emisiile de substante puternic mirositoare nu trebuie sa creeze în zona de impact miros dezagreabil si persistent, sesizabil olfactiv. În cazul în care vor fi sesizări se va întocmi un ,,Plan de gestionare a mirosului.”
DEȘEURI - se va ține evidenţa cantităţilor şi tipurilor de deşeuri proprii generate pe amplasament și se vor raporta lunar la APM.
2.11 Accidente și incidente de poluare
2.11.1.Accidente majore produse pe amplasament
În activitatea de producţie a Fermei de pui Scornicesti 1 nu s-au înregistrat accidente tehnice majore .
2.12.Vecinatatea cu specii sau habitate protejate sau zone sensibile.
Pe zona amplasamentului si imprejmuiri (raza de 10km) nu sunt instituite zone de arii protejate conform legislatiei in domeniul mediului.
Zona este dominată de terenuri agricole, care sunt cultivate sau înierbate natural. Conform legislatiei în vigoare, Ordinul nr. 2387/2011 emis de Ministerul Mediului si Padurilor pentru modificarea Ordinului nr. 1964/13.01.2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, în zona amplasamentului studiat nu este consemnata aria naturala protejata.
Activitatile desfasurate in perioada de executie a proiectului, respectiv de construire a anexei, platforma betonata, si in perioada de functionare nu influenţeaza negativ ecosistemele terestre si acvatice
Orașul Scornicești este situat în partea de nord-est a județului, mai precis în Platforma Cotmeana a Podișului Getic și ocupă o suprafață de 158,96 km2 (cea mai mare suprafață din județul Olt) din care circa 14.000 ha sunt redistribuite pentru domeniul agricol. Relieful este de podiș tabular, cu interfluvii largi separate de văi late de 300-500 de metri cu orientare predominant N-S. Altitudinile variază între 180 de metri în zona sudică a localității la granița cu Potcoava, 250-260 de metri pe platou și 220 de metri în zona centrului urban. Din punct de vedere petrografic, zona Scornicești este alcătuită din argile, pietrișuri și nisipuri, roci care determină o serie de procese geomorfologice. Este străbătut de pârâul Plapcea, afluent al râului Vedea și de afluenții acestuia: Plapcea Mare, Plapcea Mică, Teiuș, Șuica, Mogoșești, Negrișoara etc. Prin zona centrală a orașului trece Plapcea Mică, pârâu cu scurgere predominant primăvara, care este canalizat în zona orașului. Pe teritoriul localității, pe cursul acestor râuri au fost amenajate mai multe lacuri (Rusciori - 32 de ha - 1 milion mc, Șuica, Teiuș) care constituie adevărate atracții pentru iubitorii pescuitului. Ca tip de vegetație tipic pentru zona Scornicești trebuie menționate pădurile de stejar, păduri în care trăiește o bogată faună (cerbi, porci-mistreți, iepuri) motiv pentru care orașul este vizitat anual de sute de împătimiți ai vânătorii.
Relieful prezinta caracteristici ale câmpiei înalte cu câmpuri prelungi și netede, separate de văi puțin adânci orientate spre sud – est și cu o înclinație usoară, zona este ușor valurită.
Clima
Din punct de vedere climatic ne aflăm într-o zonă influenţată de interacţiunea suprafeţei active subiacente (relieful), radiaţiei solare şi circulaţiei generale a maselor de aer.
Relieful şi radiaţia solară, comportă modificări mici de la an la an, astfel încât factorul genetic care determină variaţia neperiodică a regimului meteorologic în decursul anilor este circulaţia generală a atmosferei.
Clima zonei cercetate este temperat – continentală, cu următoarele caracteristici ai principalilor parametrii meteorologici:
- Temperatura medie anuală = 10,6 0C;
- Temperatura minimă absolută = - 30 0C;
- Temperatura maximă absolută = 39,4 0C;
Temperaturile medii multianuale ale aerului în luna ianuarie sunt de – 2°, iar cele ale lunii iulie de 20°. Iarna circulaţia atmosferică este mai intensă, iar contrastul termic al diferitelor mase de aer este mai mare, de aceea temperatura aerului prezintă diferenţieri diurne importante faţă de celelalte anotimpuri.
Încălzirile excesive conduc la medii zilnice de 30-31°C în zona de câmpie, cele mai scăzute temperaturi în luna iulie fiind de 12-13°C. Temperaturile aerului din perioada caldă a anului intensifică procesul de evaporaţie, influenţând scurgerea apei.
Volumul şi intensitatea precipitaţiilor influenţează regimul hidrologic şi hidrogeologic, apa provenită din precipitaţii constituind sursa principală a alimentării cursurilor de apă din zonă şi a acviferelor freatice. Precipitaţiile anuale medii pe perioada multianuală variază între 500 şi 550 mm.
Precipitaţiile medii anuale sunt repartizate pe anotimpuri după cum urmează:
- iarna = 100 mm
- primăvara = 130 mm
- vara = 195 mm
- toamna = 120 mm
În mersul anual al cantităţilor lunare de precipitaţii acestea prezintă de obicei un maxim în luna a VI-a (iunie). Cele mai mici cantităţi de precipitaţii cad în intervalul ianuarie – martie, cele mai scăzute înregistrându-se în luna februarie, ca urmare a circulaţiei maselor de aer dinspre est - nord - est. Cantităţile minime de precipitaţii lunare sunt înregistrate în luna septembrie.
Precipitaţiile care au efecte hidrogeologice şi hidrologice sensibile sunt cele care depăşesc 20 mm pe zi. În această zonă, zilele cu precipitaţii mai mari de 20 mm sunt mai rare şi nu depăşesc 6 zile pe an. În perioada rece a anului parte din precipitaţiile căzute sub formă solidă se acumulează pe suprafaţa activă subiacentă formând straturi de zăpadă, a căror rezervă de apă alimentează acviferele freatice în intervalurile cu temperaturi pozitive din perioada de iarnă şi mai ales în perioada de primăvară.
Durata stratului de zăpadă depinde nu numai de menţinerea temperaturii aerului şi solului sub 0°C, ci şi de căderea precipitaţiilor sub formă de zăpadă, de aceea începutul şi sfârşitul perioadei cu strat de zăpadă se încadrează de obicei între datele primei şi ultimei zile cu ninsoare.
În această zonă, prima zi cu strat de zăpadă se încadrează în medie în decadele I şi II ale lunii decembrie, iar ultima zi cu strat de zăpadă se semnalează în medie în prima decadă a lunii martie. Numărul anual al zilelor cu strat de zăpadă variază de la 30 - 40 zile pe an.
Vânturile predominante din sectorul Nord – Est, cu componentele sale pe direcţiile E (12,9%), NE (12,6%) şi N (9,8%), precum şi dinspre SV (9,6%). Intensitatea medie a vântului este de 2,8 – 3,1 m/s, iar conform STAS 10101/90, presiunea de bază a vântului stabilizată la 10 m înălţime este cea pentru zona B.
Adâncimea de îngheţ conform STAS 6054/77 – zonarea teritoriului României după adâncimea maximă de îngheţ – în zona de amplasament, se situează la adâncimea de 0,80 – 0,90 m.
Flora şi fauna respectă zonalitatea geografică impusă de latitudine. Vegetaţia naturală este fragmentată de vegetatiea de cultură si pajişti stepizate.
Pădurile de stejerete ocupă podurile interfluviale şi câteva areale din zona dealurilor piemontane unde apar şi amestecuri. Inserţiile în pădurile de stejar cu alte foioase sunt reprezentate de paltin, carpen, tei ulm.
Terenurile defrişate sunt ocupate de pajişti stepizate secundare şi terenuri agricole.
Fauna cuprinde elemente caracteristice zonei de vegetaţie. Zona forestieră este populată cu căprioara, mistreţul, vulpea dintre mamifere; acestora li se alătură veveriţa. Păsările semnificative sunt fazan, potarniche, prepelita, garlita, rate, porumbel salbatic, turturica, nagat, ciocarlie etc.
Arealele puternic antropizate şi înlocuite cu culturi agricole sunt populate cu rozătoare, insecte, numeroase specii de păsări.
Localitatea este traversată de pârâul Plapcea, iar pe teritoriu se găsește o singură acumulare de apă imortantă la granița cu comuna Perieți in suprafață de aprox. 30 ha în care viețuiesc mai multe specii de pesti cum ar fi : crap, caras, somn, stiuca, salau s.a.
Nu exista pe raza localității rezervatii, arii naturale protejate sau zone aflate în Rețeaua Natura 2000.
2.13 Conditiile cladirilor
SC APPLE TREE FARM SRL, Ferma pui carne Scornicesti 1 deține o suprafata de 127 743 mp.
Clădirile halelor în functiune au urmatoarele caracteristici:
- regim de înălțime : parter
- fundații : izolate, din beton armat
- structura de rezistenta – din stâlpi și grinzi din beton armat, pe care se reazemă chesoanele de acoperis;
- pereți : beton armat ;
- acoperis –panouri termoizolante;
- tâmplăria – uși și ferestre din tâmplărie metalică
Filtrul sanitar : 1 buc -clădire în regim parter
Studiul geotehnic efectuat pe amplasament a apreciat comportarea bună în timp a clădirilor.
La data verificării amplasamentului situația era următoarea :
- 18 hale funcționale;
- filtru sanitar– funcțional;
- depozit central de materiale – funcțional ;
- camera de cadavre – funcționale;
- centrale termice -functionale
Se menționează că toate halele și clădirea filtru sanitar au fost modernizate, din punct de vedere constructiv și al dotărilor . În acest context se subliniază starea foarte bună a acestora .
SC APPLE TREE FARM SRL își va desfășura activitatea conform prevederilor Legii 10/95 (Legea calitatii in constructii), a Normativului P 130/99 privind urmarirea comportarii in timp a constructiilor si a tuturor normativelor in vigoare in constructii.
In principal, activitatea de urmarire a comportarii in timp a constructiilor consta din identificarea urmatoarelor tipuri de degradari:
Pentru terenul de fundare - tasare, umflare, alunecare, umezire anormala
Pentru fundatia constructiei - fisurare, deplasare, rotire
Pentru structura de rezistenta - fisurare, coroziune, atac biologic, deformare, deplasare anormala, defecte la imbinari, rupere, distrugerea unor elemente
Pentru peretii exteriori si interiori - invelitori, finisaje-fisurare, patare, exfoliere, deformare anormala, condens, atac biologic, infiltratii
Disconfort - acustic, vibratoriu, hidrotermic
Instalatii functionale ale obiectelor de constructii - electrice, sanitare, incalzire, gaze, curenti slabi
Edilitare - apa - canal, infiltratii, piese de trecere, pereti, infiltratii la rost de dilatatie, degradari conducte de beton armat
Degradari specifice drumuri - degradari reazeme, etansari, marcaje, incretiri, uzura avansata a caii de rulare, imbracaminti rutiere, colmatare excesiva a infrastructurii cailor de rulare
Urmarirea comportarii constructiilor in timp are 2 ramuri principale: urmarirea curenta si urmarirea speciala.
Urmarirea curenta se face cu mijloace simple si prin inspectii vizuale, in timp ce urmarirea speciala se face cu mijloace si aparatura complexa, de catre firme specializate in acest gen de activitate.
2.14.Răspuns de urgentă
a. Riscuri naturale.
Ferma este amplasată pe un teren plat, departe de cursuri de apa. În acest caz obiectivul nu este supus alunecărilor de teren și pericolului de inundație.
Zona comunei Scornicesti se află în zona cu gradul VII de seismicitate, fără efecte majore la ultimile mișcări tectonice. Macrozonarea de seismicitate 7 corespunde unei zone de intensitate 7 pe scara MSK. Perioada de control a spectrului de răspuns Tc (sec) este de 0,7s iar valoarea de vârf a accelerației terenului pentru intervalul mediu de referință (IMR) este de 0,16 ag.
Din punct de vedere constructiv halele fiind executate pe fundații din beton armat și pereți din zidărie sunt proiectate să reziste la cutremure de amplitudini consemnate în zonă, la vânt și căderi de zăpadă.
b. Accidente potențiale (analiză de risc).
Riscul este definit ca probabilitatea apariției unui efect negativ într-o perioadă de timp specificată și este redat de ecuația:
Risc = Pericol X Expunere
Evaluarea riscului are ca obiectiv prevederea apariției unui risc prin identificarea:
agenților poluanți de pe amplasament;
receptorii expuși riscului,
mecanismul prin care se produce riscul;
măsurile pentru reducerea riscului la un nivel acceptabil.
Considerăm că pentru activitatea desfășurată în Ferma pui carne Scornicesti 1 trebuie analizate producerea următoarelor riscuri:
a. Risc chimic
Activitatea nu intră sub incidența Directivei Consiliului Europei 96/82/CE (SEVESO) transpusă în HG 804/2007 modificată de H.G.79/2009. Pe amplasament nu sunt substanțe cu grad mare de periculozitate și în cantități apreciabile.
Probabilitatea apariției: 0 Gravitatea 0
Risc chimic = P*G = 0
b. Risc de incendiu, explozie
Apariția unui astfel de fenomen este posibilă datorită existenței următoarelor surse:
rețea de gaz natural;
rețele electrice;
așternut din peleti din paie, coji de floarea soarelui, rumeguș, paie;
surse cu flacără deschisă (lucrări de sudură în perioada de reparații);
Măsuri pentru evitarea producerii:
- efectuarea reviziilor periodice la rețelele și consumatorii de gaz natural;
- efectuarea reviziilor la rețelele electrice și a reviziilor și reparațiilor la consumatorii de energie electrică;
- evitarea efectuării lucrărilor de sudură în apropierea materialelor combustibile;
interzicerea fumatului în incinta fermei;
-instruirea personalului.
Posibilitatea apariției: mică
Gravitatea: mare – pierderi materiale și posibile accidente umane.
Risc incendiu = P*G = 1*3 = 3
c. Risc epidemiologic – apariția unor îmbolnăviri ca urmare a nerespectării normelor sanitar – veterinare.
Măsuri pentru evitare:
-respectarea tehnologiei de igienizare halelor;
-respectarea normelor sanitar – veterinare și a igenei personale a angajaților la intrarea și părăsirea fermei;
-respectarea normelor sanitar – veterinare privind intrarea în fermă a persoanelor străine de activitatea fermei;
-interzicerea aducerii de alte animale în încinta fermei;
-verificarea zilnică a integrității împrejmuirii.
Probabilitatea apariției: mică Gravitatea: majoră
Risc epidemiologic = P*G = 1*3 = 3
Clasificarea probabilității și gravității permit aprecierea mărimii riscului.
Clasificarea probabilității |
Clasificarea gravității |
Mare = 3 |
Majoră = 3 |
Medie = 2 |
Medie = 2 |
Mică = 1 |
Ușoară = 1 |
Înexistentă = 0 |
Nesemnificativă = 0 |
Nivelul riscului.
0 |
1 |
2 |
3 |
4 |
6 |
9 |
inexistent |
f.mic |
mic |
acceptabil |
mediu |
mare |
f.mare |
Pentru cazurile expuse mai sus pentru obiectiv rezultă următoarele:
Nivel risc |
inexistent |
f.mic |
mic |
acceptabil |
mediu |
mare |
f.mare |
Chimic |
0 |
|
|
|
|
|
|
Incendiu |
|
|
|
3 |
|
|
|
Epidemiologic |
|
|
|
3 |
|
|
|
Din analiza de risc rezultă că acesta are un nivel acceptabil, local, cu probabilitate mică de apariție, cu efect local, putând fi evitat prin respectarea măsurilor de prevenirea riscurilor.
Răspunsul de urgență în cazul producerii unui incendiu/ explozie constă în aplicarea prevederilor planului de prevenire și stingere incendii.
3. ISTORICUL TERENULUI
Apple Tree Farm srl a cumparat ferma in anul 2019 , ferma a fost construita in anii 1985-1987 si a functionat pe acest amplasament tot ca ferma de cresterea puilor de carne.
Prin proiectul de Reabilitare şi modernizare fermă creştere păsări”, societatea a moderniza cele 18 hale pentru cresterea puilor de carne.
4.RECUNOASTEREA TERENULUI
4.1.Probleme identificate
În cadrul elaborării prezentului raport, recunoașterea terenului a presupus o analiză a amplasamentului, cu accent pe următoarele direcţii:
• identificarea și cunoașterea activităţilor practicate pe amplasament și a spaţiilor
de depozitare;
• analiza mecanismelor de transfer a poluanţilor către zonele adiacente,
• identificarea unor receptori sensibili;
• identificarea vizuală a calităţii factorilor de mediu;
• identificarea și localizarea locurilor potenţial contaminate
Din verificarea efectuată pentru tot amplasamentul a rezultat următoarele:
- terenul pe care se desfășoară activitatea este împrejmuit și păzit;
- spațiile erau utilizate conform destinației;
- 18 hale erau populate cu pui în toate stadiile de creștere,
- terenul nu prezenta poluare vizibilă,
- căile de acces betonate, libere;
- există construcții care nu sunt utilizate și prezintă un grad mare de degradare - centrală termică, rețele termice.
4.2 Probleme ridicate
Creșterea intensivă a păsărilor determină probleme pentru mediu și anume:
a) emisii de poluanți din adăposturi și stocarea dejecțiilor;
b) managementul dejecțiilor;
c) acidifiere (NH3, SO2, NOx);
d) eutrofizare (N,P);
e) disconfort în zona limitrofă datorat zgomotului și mirosului .
Emisiile care pot exista pe amplasament și locul în care este posibil să se producă sunt redate în tabelul de mai jos:
|
Poluant |
Localizare |
1 |
Amoniac(NH3) |
Hale de creștere, stocarea dejecțiilor, |
2 |
Metan (CH4) |
Hale de creștere, stocarea dejecțiilor, |
3 |
Oxid de azot (N2O) |
Stocarea dejecțiilor |
4 |
NOx , CO, CO2 |
Încălzirea halelor și a clădirilor aferente |
5 |
Miros (H2S) |
Hale de creștere, stocarea dejecțiilor, |
7 |
Praf |
Stocarea hranei |
La data elaborarii raportului de amplasament halele nu erau populate.
a)Emisiile din hale pot fi reduse prin aplicarea unui management nutrițional adecvat și prin utilizarea ventilației artificiale a acestora .Așa cum s-a specificat la pct. 2.3.1. nutrețurile utilizate la hrănirea puilor respectă prevederile din DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2017/302 A COMISIEI din 15 februarie 2017 de stabilire a concluziilor privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), în temeiul Directivei 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului, pentru creșterea intensivă a păsărilor de curte și a porcilor în ceea ce privește hrănirea fazială, conținutul de proteină și conținutul de fosfor. Microclimatul este reglat automat deci nu există posibilitatea acumulării de noxe în hale.
b) In ceea ce priveste dejecțiile, acestea pot produce o poluare semnificativă a solului prin cantitatea mare de nutrienți pe care le conțin (N și P) și a aerului datorită mirosului pe care îl degajă atât pentru angajații proprii cât și pentru locuitorii din zonă.
Întrucât dejecțiile sunt preluate de SC Ferma Frâncești SRL pe bază de contract , îi revin acesteia următoarele obligații:
- să respecte prevederile Codului de Bune Practici Agricole;
- să încorporeze în scurt timp dejecțiile
- sa întocmească studiile agrochimice pentru terenurile fertilizate;
- sa întocmească programele anuale de fertilizare a terenurilor agricole cu respectarea calendarului de interdicție pentru aplicarea îngrășămintelor.
Având în vedere natura activității desfășurate se poate afirma că zonele cărora să li se poată asocia un risc de mediu sunt:
În zona halelor posibilitatea poluării solului cu dejecții , substanțe de igienizare.
Pentru prevenirea poluării s- au luat următoarele măsuri:
- suprafata pe care sunt amplasate este betonată,
- în perioada lucrărilor de revizii, reparatii,– se încheie cu cei care execută lucrările protocoale pentru evitarea poluării și se specifică, pentru fiecare tip de deșeu cum se elimină și unde se depozitează;
- vidanjarea bazinului de ape menajere pentru a se evita deversarea acestora;
- întreținerea căminelor de la capetele halelor deoarece colmatarea lor poate duce la deversarea dejecțiilor.
In zona conductelor :
Øde canalizare pentru transport ape uzate de la spălarea halelor– numai la spargerea unor conducte ; – posibilitati scazute de poluare, in special cu substanțe organice, amoniac;
Øde alimentare cu apa– nu sunt probleme de poluare a solului
Øde canalizare pentru transport apa menajeră – posibilitati scăzute de poluare, in special cu substanțe organice la spargerea unor conducte.
4.3 Depozite de produse și magazii .
Scopul lucrării fiind stabilirea stării amplasamentului, se redau mai jos materiile prime și auxiliare utilizate în procesele de fabricație pentru a se vedea modul de stocare, având în vedere că o sursă importantă de poluare a solului o constituie stocarea necorespunzătoare.
Materii prime |
Mod de stocare |
Impactul asupra mediului |
Nutreturi combinate |
Buncăre amplasate lângă fiecare hală |
Nu are impact semnificativ asupra mediului |
Apa |
Bazine |
Nu are impact semnificativ asupra mediului |
Medicamente |
În cameră specială |
Nu are impact semnificativ asupra mediului |
Energie electrică |
Nu se stochează |
Nu are impact semnificativ asupra mediului |
Gaze naturale |
Nu se stochează |
Nu are impact semnificativ asupra mediului |
Dezinfectanti
|
Depozit |
Nu are impact semnificativ asupra mediului |
Magazii . Depozite:
Ø Camera de cadavre - o încăpere închisă, constructie din beton si caramida cu pardoseala betonată. Se depozitează temporar cadavre până la ridicarea acestora în vederea eliminării , de către o firmă de profil (COMAGRA PROD ).
Ø Depozit este destinat depozitării materialelor necesare funcționării fermei, inclusiv de substanțe chimice destinate igienizărilor. Stocarea acestora trebuie să fie corespunzătoare pentru a se evita emisii de poluanți în aer, scurgeri de produse, etc.
Depozite de deseuri periculoase – Nu sunt.
4.4 Instalatii de tratare a reziduurilor- Nu este cazul.
4.5.Retele de canalizare
Având în vedere activităţile ce se desfăşoară, pe amplasament rezultă următoarele categorii de ape uzate:
a) ape uzate rezultate de la spălarea halelor;
b) ape menajere rezultate de la filtrul sanitar;
c) ape pluviale
a) Evacuarea apelor de spălare .
Ape uzate tehnologice provenite de la igienizarea, spalarea halelor, cu evacuarea periodica (dupa fiecare depopulare a halelor) preluate de SC FERMA FRANCESTI SRL pentru irigarea terenurilor agricole ;
In cadrul fermei, apele uzate tehnologice sunt preluate astfel:
Pentru halele H1, H2, H3H4,H5,H6,H7,H8,H9,H10,H11,H12 :apele uzate de spalarea halelor sunt preluate de 2 rigole deschise colectoare, pozitionate pe centrul fiecarei hale care se duc in camin colector din capatul halei. Din caminul colector sunt preluate de reteaua de canalizare tehnologica (PVC -KG SN8, Dn – 200 mm) si trimise catre un bazin colector, vidanjabil din beton ingropat in pamant cu volum V=60 mc.
Pentru halele H13,H14,H15,H16,H17,H18:apele uzate de spalarea halelor sunt preluate de 2 rigole deschise colectoare, pozitionate pe centrul fiecarei hale care se duc intr-un camin colector din capatul halei. Din caminul colector sunt preluate de reteaua de canalizare tehnologica (PVC -KG SN8, Dn – 200 mm) si trimise catre un bazin colectoare din beton vidanjabile cu capacitatea de V=45 mc .
Apele uzate tehnologice de la spalrea camerei de morti si sala de necropsie se colecteaza astfel:
Pentru halele H1, H2, H3, H4 ,H5, H6, H7, H8, H9, H10, H11, H12, H13, H14, H15, H16, H17, H18: apele uzate de spalarea se colecteaza intr-un bazin vidanjabil cu V=1mc;
b) ape menajere rezultate de la grupul sanitar , birouri , filtru sanitar care sunt racordate la un bazin vidanjabil din beton cu capacitatea V=22 mc si V=25 mc.
Volumul total al bazinelor vidanjabile este: 60+45+22+25+1=153 mc
Apele colectate in aceste bazine se vor vidanja, ori de cate ori este nevoie, in baza unui contract cu o firma specializata in colectarea si procesatea acestor ape, astfel :
- Apele de la spalarea halelor se vor vidanja si imprastia pe terenurile agricole ;
- Apele uzate menajere si apele uzate de la camera de moriti si sala necropsie se vor vidanja si epura intr-o statie de epurare pe baza de contract.
c) apele pluviale: apele meteorice de pe acoperişul clădirilor sunt evacuate pe teren. Apele meteorice de pe acoperisul cladirilor sunt evacuate la teren si se vor transfera catre sistemul canalul perimetral prin intermediul sistemului de drenaj amplasat.
Apele meteorice se descarca prin sistemul de drenaj dintre hale si prin rigolele aflate pe lungimea drumului intre randurile de hale in canalul perimetral al fermei;
Lungime conducte drenaj = 560m - DN110mm
Lungime conducte drenaj = 1500m -DN160mm
Lungime conducte drenaj =600m - DN200mm
Canalizarea interioara este realizata astfel:
- Tuburi din polipropilena ignifuga pentru canalizare sau similar pentru ape uzate menajere si ape pluviale;
- Tuburi din policlorura de vinil de tip PVC-G pentru ape uzate menajere si pluviale in cazul montarii in radier sau la exterior.
Coloanele si colectoarele principale de canalizare gravitationala sunt prevazute conform proiectului cu :
- Piese de curatire, in locurile indicate, conform 19-2015;
- Piese pentru preluarea dilatarilor;
- Puncte fixe, puncte glisante, executate conf. tehnologiei furnizorului.
Tehnici BAT |
Ferma de pui Scornicesti1 |
Mod de conformare |
a Menținerea suprafeței zonelor murdare din curte la un nivel cât mai redus posibil. . b Reducerea la minimum a consumului de apă.
c Separarea apei de ploaie necontaminate de fluxurile de ape uzate care trebuie tratate. |
a.Se evită consumarea apei pentru spălarea drumurilor interne.
b.Sistemele de adăpare din hale sunt controlate zilnic pentru eliminarea pierderilor. Se spală cu jet de apă de înaltă presiune pentru reducerea consumului.
c. Fluxurile de apă de ploaie și ape uzate sunt separate |
. Conformare cu BAT 6 pct a
Conformare cu BAT 6 pct b
Conformare cu BAT 6 pct c |
De asemenea pentru a reduce emisiile în apă provenite din apele uzate se prevăd următoarele tehnici :
Tehnici BAT |
Ferma de pui Scornicesti 1 |
Mod de conformare |
a.Scurgerea apelor uzate către un container special sau un depozit pentru dejecțiile lichide
b. Epurarea apelor uzate. |
Apele uzate de la spalarea halelor si menajere se colectează în bazine vidanjabile Volumul total al bazinelor vidanjabile este: =60+45=105mc
Epurareaapelor uzate menajere si de la camera de cadavre se face în afara amplasamentului V=1 x 22+ 1 x 25+1 x 1=48 mc |
Conformare cu BAT 7 pct a
Conformare cu BAT 7 pct b
|
4.6. Instalatii de preepurare locale - Nu sunt
4.7 Alte depozite și zone de folosire - Nu sunt
4.8 Inchiderea amplasamentului/ Posibile poluari din folosinta anterioara
4.8.1 Masuri de precautie adoptate in faza de proiectare
Conform informatiilor prezentate si in formularul de solicitare, de la initierea activitatilor de pe amplasament au fost luate în considerare următoarele:
- evitarea pe cât posibil a rezervoarelor şi conductelor subterane;
- rezervoarele, bazinele şi instalaţiile de stocare sunt alese ţinând seama de golirea şi închiderea ulterioară;
- izolaţia este concepută astfel încât să fie impermeabilă şi uşor de demontat fără a crea pericole;
- materialele sunt reciclabile (ţinând cont de obiectivele operaţionale sau de alte obiective de mediu).
4.8.2 Planuri de inchidere a amplasamentului
A fost elaborat un plan de închidere a acestui amplasament, cu următoarele obiective:
- îndepărtarea de pe amplasament a tuturor materialelor potenţial poluante rezultate din activităţile autorizate;
- remedierea poluarilor accidentale ale solului şi/sau apei subterane, dupa caz, cauzate de activităţile aferente instalaţiei;
- teste de validare a calităţii solului şi apei subterane;
- îndepărtarea tuturor deşeurilor, resturilor de instalaţie şi echipamentelor prezente ca urmare a închiderii activităţilor autorizate;
- predarea clădirilor şi/sau a terenului depoluat proprietarului/ noului ocupant al amplasamentului, dacă este cazul;
- orice modificări semnificative operaţionale sau de infrastructură, ale instalaţiei care ar putea avea impact asupra stării terenului şi a apei subterane vor fi comunicate APM Olt şi se vor menţine înregistrările aferente. Dacă va fi necesar, operatorul va solicita oficial modificarea autorizaţiei IPPC.
Planul de închidere a amplasamentului va fi dezvoltat în continuare functie de orice modificari/ evolutii ale amplasamentului.
Pentru incetarea activitatii se are in vedere redarea amplasamentului intr-o stare care sa permita utilizarea sa in viitor. Planul de inchidere a instalatiei care se bazeaza pe urmatoarele elemente identificate:
Structuri subterane:
Structuri subterane |
Continut |
Masuri pentru scoaterea din functiune in conditii de siguranta |
Retea de canalizare interioara si exterioara.
|
Ape uzate |
Golirea preliminara, spalarea si igienizarea retelei de canalizare |
Structuri supraterane:
Cladire sau alta structura |
Materiale periculoase |
Alte pericole potentiale |
Hale de productie, alte cladiri. |
Nu |
Nu exista alte pericole potentiale pentru mediu |
Zone in care se recomanda prelevarea de probe:
Zone/ localizari in care se preleveaza probe |
Motivatie |
In jurul structurilor subterane |
Prelevarea de probe de sol din jurul structurilor subterane actuale va avea ca obiect stabilirea gradului de incarcare a solului cu urme de poluanti asociate substantelor utilizate/ stocate. |
Nu este necesara realizarea de studii pe termen lung pentru a stabili cum se poate realiza incetarea activitatii cu minimum de risc pentru mediu.
Inainte de data prevazuta pentru scoaterea din functiune, se va inainta la APM Olt notificarea privind încetarea activităţii.
Planul de inchidere cuprinde urmatoarele prevederi
- spălarea şi dezinfectarea halelor de productie;
- golirea continutului din toate structurile subterane;
- spălarea şi igienizarea structurilor subterane;
- demolarea cladirilor in conformitate cu normele de securitate specifice;
- ambalarea deseurilor si eliminarea/ valorificarea acestora;
- colectarea şi evacuarea din incintă a tuturor deşeurilor menajere şi industriale;
- testarea solului şi a apei subterane pentru a constata gradul de poluare cauzat de activitate şi necesitatea oricărei remedieri în vederea redării zonei aşa cum este definită în Raportul de amplasament initial.
4.8.3 Posibile poluari din folosinta anterioara
Destinatia anterioara a terenului, inainte de preluarea de catre societate , a fost tot de cresterea pasarilor. N-a fost evidentiata o poluare semnificativa rezultata din activitatile desfasurate anterior pe amplasament.
Folosinta anterioara a terenului n-a fost diferita de folosinta prezenta.
Destinatia terenului (din ultimii cca 30 de ani) a fost de cresterea pasarilor.
Capitol inchiderea amplasamentului cuprinde si Raportul privind situatia de referinta.
Caracterizarea amplasamentului consta in localizarea, tipul, amploarea și cantitatea poluărilor istorice și potențiale surse de emisii viitoare, cu menționarea straturilor și apelor subterane care ar putea fi afectate de emisii.
Având în vedere informațiile prezentate în capitolele precedente rezultă următoarele:
- terenul nu prezintă poluare istorică datorită activității anterioare;
- nu există posibilitatea afectării terenului datorită activității curente cu condiția respectării aplicării în continuare a celor mai bune tehnici disponibile , a întreținerii suprafeței protejate;
- nu există posibilitatea afectării calității apei subterane datorită activității curente cu condiția respectării aplicării în continuare a celor mai bune tehnici disponibile , a întreținerii suprafeței protejate
Investigarea amplasamentului.
Așa cum s-a specificat în capitolele precedente, activitățile care s-au desfășurat pe amplasament înainte de modernizarea fermei de pui, nu s-au utilizat substanțe periculoase relevante ceea ce conduce la ideea că terenul nu a fost poluat.
Investigatii privind calitatea apelor subterane. Pentru a urmări evoluția în timp a calității apelor freatice din subsolul zonei de amplasament a adăpostului pentru cresterea puilor de carne, localizat în oras Scornicesti , Ferma Scornicesti 1, judetul Olt. În incinta fermei, s-au realizat 2 foraj de alimentare cu apa
Alimentarea cu apă potabilă.
Apa este folosita in scop igienico-sanitar si in procesul de productie pentru consumul biologic al pasarilor si igienizarea spatiilor de productie la sfarsitul fiecarui ciclu.
Sursa de apa: subteran de mare adâncime
Cod corp apa: ROAG12
AmplasamentScornicesti 1, jud. Olt
Captarea apei se realizeaza astfel:
Forajul 1 - Prin testarea stratelor acvifere captate si calcul s-au obtinut parametrii hidrogeologici:
Nivel piezometric Np = 7 m;
Nivel dinamic Nd = 45 m;
Denivelare s = 38 m;
Debit pompat — 4.2 l/s;
Debit specific q = 0,10 1/s/m,
Coeficient de filtratie Kf = 0.63 m/zi;
Raza de influents R = 308 m;
Transmisivitatea T = 15.2 m2/zi
Coordinate stereo 70 : foraj F1: x: 465298.47; y: 338982.97;
Forajul 2 - Prin testarea stratelor acvifere captate si calcul s-au obtinut parametrii hidrogeologici:
Nivel piezometric Np = 7 m;
Nivel dinamic Nd = 45 m;
Denivelare s = 38 m;
Debit pompat — 4.2 l/s;
Debit specific q = 0,10 1/s/m,
Coeficient de filtratie Kf = 0.63 m/zi;
Raza de influents R = 308 m;
Transmisivitatea T = 15.2 m2/zi
Coordinate stereo 70 : foraj F2: x: 465430.40; y: 338728.17;
Calitatea apelor subterane. Calitatea apei subterane a fost urmărită din cele 2 foraje de alimentare cu apa
.
Denumire foraj |
Coordonate stereo |
F1 |
x: 465298.47; y: 338982.97; |
F2 |
x: 465430.40; y: 338728.17 |
Monitorizarea forajului s-a facut la punerea in functiune a fermei . Rezultatele monitorizarii sunt redate in tabelul de mai jos.
Din comparatia cu valorile limita impuse de Ordonanta nr. 7, rezulta incadrarea in acestea
Se anexează în copie rapoartele de încercare nr .449/17.06.2024
Indicator |
F1 |
F2 |
Limite conf. Ordonantei nr.7/2023 |
Rap.incer.nr. 449/ 2024 |
Rap.incer.nr. 450/2024 |
|
|
pH |
7,28 |
7,21 |
≥6,5;≤9,5 |
Consum biochimic de oxygen(CCO-Cr)2)3) |
<15 |
<15 |
- |
Fosfor total(P) |
0,10 |
0,13 |
- |
Amoniu (NH4+), mg/l |
<0,013 |
<0,013 |
0,50 |
Azotati(NO3) |
1,2 |
1,6 |
50 |
Azotiti(NO2) |
<0,03 |
<0,03 |
0,50 |
Investigații privind calitatea solului.
S-au efectuat analize la sol aferent halelor
Nr crt |
Indicator analizat |
Valori de referință Ord . MM.nr.756/1997
|
Adancime 0-30 cm |
Adancime 30-60 cm |
||
Valoare normală |
Prag alertă sensibile |
Prag alertă mai puțin sensibile . |
R.I. nr 451/2024 0-30 cm
|
R.I. nr 452/2024 30-60 cm |
||
1 |
Cupru, mg/kg s.u. |
1 |
3 |
5 |
1,62 |
1,60 |
2 |
Zinc, mg/kg s.u. |
20 |
50 |
250 |
2,10 |
2,04 |
3 |
Hidrocarburi din petrol, mg/kg s.u. |
900 |
1500 |
2000 |
<1000
|
<1000
|
Comparand rezultatele analizelor cu valorile impuse prin Ordinul MAPPM nr. 756/1997 rezultă că valorile determinate sunt mult sub valoarea de referinta pentru prag de alerta mai putin sensibile pentru terenuri
Se anexează în copie rapoartele de încercare nr.451,452/2024
Concluzii privind Raportul privind situația de referință
Raportul privind situatia de referință conține informațiile necesare pentru stabilirea stării de contaminare a solului și a apelor subterane inca de la punerea in functiune a obiectivului, astfel încât să se poată face o comparație cuantificată cu starea acestora în momentul încetării definitive a activității.
Avand in vedere activitatea desfasurata si substantele /amestecurile utilizate se poate preconiza ca starea amplasamentului nu va fi afectata de aceasta activitate in conditiile respectarii celor mai bune tehnici disponibile si urmaririi utilizarii de substante de dezinfectie cat mai putin periculoase.
Se va monitoriza in continuare apa din forajele de monitorizare. Pe amplasament nu se utilizeaza substante/ amestecuri specificate in Ord.Ministerul Mediului nr.756/1997, deci valorile determinate initial nu pot creste.
Operatorul are obligația ca la încetarea activității să demonstreze autorităților competente că starea amplasamentului – calitatea solului și a apelor subterane - nu a fost modificată ca urmare a activității desfășurate; în caz contrar, vor fi necesare măsuri de aducere a amplasamentului la starea inițială.
5. INVESTIGATII PRIVIND CALITATEA FACTORILOR DE MEDIU
5.1 Investigatii privind calitatea solului.
Pentru a stabili starea solului s-a prezentat în acest raport modul de stocare al materiilor prime și auxiliare și al deșeurilor. Se constată că în prezent amenajările destinate depozitării materiilor prime și auxiliare sunt corespunzătoare ceea ce duce
la o bună protecție a solului.
Având în vedere că materiile prime care se utilizează la creșterea puilor sunt
de natură organică, naturală, biodegradabilă, în jurul halelor solul nu poate fi poluat
de acestea. Este posibilă o poluare cu substanțele conținute în dejectii numai în
caz accidental - înfundarea canalizării și deversări necontrolate a dejecțiilor.
În ceea ce privește ambalajele de la dezinfectanți, acestea sunt aduse pe amplasament numai în momentul utilizării de către firma care execută operațiile respective și preluate de acestea la terminarea lucrărilor.
5.2. Investigatii privind calitatea aerului
Sursele de poluare a aerului pe amplasament sunt:
Nr. crt |
Proces/locație |
Poluanți |
Tipul sursei |
1 |
Aprovizionarea cu furaje /zona buncărelor |
Pulberi in suspensie si sedimentabile |
Sursa fixă fugitivă
|
2 |
Creșterea puilor/hale |
Pulberi, NH3, H2S, CH4, CO2, N2O |
Sursa fixă fugitivă |
3 |
Trafic pentru aprovizionare |
Pulberi, SOx, CO, NMVOC, NOx
|
Sursa mobile fugitivă |
4 |
Producere căldură filtru sanitar/Centrala termice pe combustibil gazos |
Pulberi, NOx, CO, CO2, SOx
|
Surse fixe dirijate |
5 |
Producere căldură în hale / gazolete pe combustibil gazos |
NOx, CO, CO2, SOx
|
Surse fixe fugitivă |
6 |
Producere energie electrică /generator |
Pulberi, SOx, CO, NOx
|
Sursa fixă dirijată ocazională |
Emisiile rezultate în halele de crestere pui. Pentru asigurarea microclimatului și evitarea acumulării de poluanți în hale, acestea sunt ventilate artificial prin intermediul ventilatoarelor. Fiecare hală este dotată cu 6 ventilatoare astfel:
- 5 ventilatoare cu Q = 2,2 KW/h;
- 1 ventilator cu Q = 0,75 KW/h (variabil).
S-a intocmit Plan de gestionare a disconfortului olfactiv conform Legii 123/2020, astfel:
Planul de gestionare a disconfortului olfactiv, tinand cond de prevederile Legii 123/2020, astfel :
- Inventarierea surselor emisiilor de miros :
- Hale de crestere a puilor ;
- Spatiu de depozitare cadavre ;
- Mijloace transport dejectii ;
- Ape uzate ;
Acţiunile întreprinse pentru prevenirea sau minimizarea emanărilor :
Hale de crestere a puilor :
- respectarea tehnologiei de crestere;
- sistem automat de ventilatie;
- nu permite acumulare de amoniac în aer
Spatiu de depozitare cadavre :
- mortalitătile se colectează și se stochează într-o camera dotata cu lada frigorifica .
Mijloace de transport dejectii pasare :
- transportul cu mijloce acoperite;
-eliminarea stationării mijloacelor de transport în dreptul locuintelor;
- transportul dejectiilor se face în zilele de calm atmosferic.
Ape uzate:
- După depopulare si evacuarea mecanizată a dejectiilor solide se mătură hala înainte de spălare cu jet de apă. În acest fel, apele uzate de la spălare au o încărcare organică mică ceea ce nu generează miros. Ele sunt transportate prin conducte subterane bazine vidanjabile.
-Zonele identificate pentru emisiile de miros:
Identificati zona afectată de prezența mirosurilor : prima casă la 270 m
Prezentare generală a sesizărilor făcute: Nu au fost sesizări pe amplasamentul fermei ;
Au fost aplicate conditii :
- transportul dejecțiilor cu mijloace adecvate;
- eliminarea stationării mijloacelor de transport în dreptul locuintelor;
- respectarea tehnologiei de crestere.
- S-a intocmit program de prevenire și eliminare a mirosurilor
-Tehnici utilizate de SC APPLE TREE FARM SRL Ferma de pui Scornicesti 1 :au fost descrise in compararea concluziilor BAT
Măsurile care trebuie luate pentru respectarea BAT-urilor şi a termenelor:
- funcționarea ventilatoarelor;
- mentinerea așternutului uscat;
- ridicarea mortalităților;
- bazinele de apeuzate de la spalare si menajare acoperite
-Declaratia titularului activitatii privind menagementul mirosurilor:
Managementul de la cel mai inalt nivel consta in organizarea si desfasurarea activitatii, astefel incat sa se asigure executia lucrarilor, prestatiilor specifice in conformitate cu cerintele reglementate, pentru a obtine reducerea emisiilor de miros , angajatilor si tuturor partilor interesante, protectia mediului si a resurselor naturale.
Managementul de la cel mai inalt nivel mentine sistemul de management de mediu prin:
1.isi asuma responsabilitatea pentru eficacitatea sistemului de management de mediu,
2. Se asigura că politica de mediu și obiectivele de mediu sunt stabilite și că acestea sunt coerente cu direcția strategică și contextul organizației,
3. se asigure că cerințele sistemului de management de mediu sunt integrate în procesele de afacere ale organizației,
4. să asigure resursele necesare pentru sistemul de mangement de mediu,
5. să asigure comunicarea importanței unui sistem de management eficace și importanța conformității cu cerințele pentru sistemul de management de mediu,
6. să asigure că sistemul de management de mediu își atinge rezultatele planificate,
7. să asigure conducerea și sprijinirea angajaților pentru a contribui la eficacitatea sistemului de management de mediu,
8. să promoveze îmbunătățirea continuă,
9. definirea şi stabilirea obiectivelor pentru calitatea aerului înconjurător destinate să evite şi să prevină producerea unor evenimente dăunătoare şi să reducă efectele acestora asupra sănătăţii umane şi a mediului ca întreg;
10. obţinerea informaţiilor privind calitatea aerului înconjurător pentru a sprijini procesul de combatere a poluării aerului şi a disconfortului cauzat de acesta, precum şi pentru a monitoriza pe termen lung tendinţele şi îmbunătăţirile rezultate în urma măsurilor luate la nivel naţional şi european.
11. îndeplinirea obligaţiilor asumate prinautorizatiile , convenţiile şi tratatele internaţionale la care România este parte.
Pentru a crea cadrul optim care sa permita realizarea acestor obiective, am certificat şi mentinem un sistem de management de mediu, conform standardului SR EN ISO 14001: 2015 «Sisteme de management de mediu – cerinte cu ghid de utilizare»
- protocol care să contină actiunile și termenele corespunzătoare;
Actiuni si termene
|
Măsuri pentru eliminarea/ reducerea mirosului |
Responsabil |
Perioada de implementare |
Hrănirea animalelor cu furaje cu conținut redus de proteină |
Administrator Sef ferma |
continuu
|
|
Transportul dejecțiilor cu mijloace adecvate pentru incorporarea imediata in sol a dejectiilor solide |
Sef ferma |
continuu |
- protocol pentru monitorizarea mirosurilor;
Indicator de calitate |
Metoda de măsurare |
Frecvența |
Locul prelevării probei
|
Valori limită |
Legislatie aplicabila |
|||
|
|
|
|
|
|
|||
|
|
|||||||
AER - emisii |
|
|||||||
Azot total excretat Fosfor total excretat |
Calculare prin utilizarea unui bilant masic al azotului si fosforului bazat pe ratia alimentara, continutul de proteina bruta al regimului alimentar, cantitatea totala de fosfor si performanta animalelor. |
O data pe an |
Pentru calculul azotului excretat s-a utilizat relatia din BREF 2017, Nexcretat = 0,1541x cantitatea de proteina cruda/ loc/an ,1541x 5,22– 0,5283 = 0,27 kg Nexcretat/ loc animal/an kg Nexcretat/ loc animal/an Valoarea rezultata se incadreaza in limitele impuse in tabelul 1.1 ( 0,2-0,6) si pentru calculul fosforului total excretat exprimat ca P2O5 s-a utilizat relatia di BREF 2017, Fosfor total excretat exprimat ca P2O5 = 2,334 x 0,126– 0,196 = 0,098 kg P2O5 excretat/ loc animal/an Valoarea rezultata se incadreaza in limitele impuse in tabelul 1.2 ( 0,05-0,25 din Decizia de punere in aplicare (UE) 2017/302 a Comisiei din 15 februarie 2017 de stabilire a concluziilor privind cele mai bune tehnici disponibile(BAT) in temeiul Directivei 2010/75/UE a Parlamentului European si a Consiliului, pentru cresterea intensiva a pasarilor de curte si a porcilor |
0,2-0,6/spatiu pentru animal/an 0,05-0,25/ spatiu pentru animal/an |
Decizia UE 2017/302 a Comisiei 4.9.1Tehnici de monitorizare EXCRETIEI DE AZOT SI FOSFOR |
|||
Amoniac, mg/mc |
STAS 10812-76 |
Semestrial si la cerere |
-Zona poartă acces -Limită de sud a unității |
CMA medie de scrta durata, 30 minute |
||||
0,3 |
STAS 12574-87 |
|||||||
|
|
|||||||
- protocol pentru răspunsul la cazurile identificate de neplăceri cauzate de mirosuri; se va deschide un registru pentru consemnarea reclamatiilor. Pe amplasamentul fermei nu au fost sesizate neplaceri cauzate de mirosuri la nivelul receptorilor sensibili.
Observațiile formulate de publicul interesat(daca ar fi sesizate neplaceri) |
Soluții de rezolvare propusă de titularul proiectului |
Termene |
1.Mirosul emanat de crescatoria de pui ?
|
Funcționarea ventilatoarelor care extrag aerul viciat din hale este continuă pentru a se asigura un microclimat bun pentru dezvoltareapilor .Dispersia penei de poluant ( a aerului viciat) este influiențată de condițiile atmosferice. În timpul zilei cănd radiația solară este mare se va manifesta o puternică instabilitate atmosferică pe verticală ( solul se încălzește , situație în care curenții atmosferici vor fi preponderent pe verticală ( aerul circulă de jos în sus antrenând și aerul scos de ventilatoare ceea ce face ca mirosul să nu se simtă). Dimineața și seara radiația solară este mică, (pămîntul se răcește) ceea ce determină lipsa curenților de aer ascendenți care să antreneze pana de poluant. Nu au fost semnalate pe amplasament sesizari. |
continuu
|
- Utilizarea unor echipamente specializate pentru imprastierea dejectiilor care inglobeaza compostul in sol .
|
Utilje inchiriate din grup in periadele favorabile imprastierii dejectiilor conform plan de fertilizare conform contract incheiat cu SC FERMA FRNCESTI SRL
|
- program de prevenire și eliminare a mirosurilor conceput, de exemplu, pentru a identifica sursa (sursele), pentru a monitoriza emisiile de mirosuri pentru a caracteriza contributiile surselor și pentru a pune în aplicare măsuri de eliminare și/sau reducere;
Surse de miros |
Emisii de miros |
Contibuția surselor |
Măsuri pentru eliminarea/ reducerea mirosului |
Indicatori de monitorizare a măsurilor |
Responsabil |
Perioada de implementare |
|
Hale pui |
NH3 H2S NMVOC |
66% |
Hrănirea animalelor cu furaje cu conținut redus de proteină |
Azot total excretat exprimat ca N |
Administrator Sef ferma |
Imediat |
|
Evitarea prezenței dejecțiilor animaliere umede .
|
NH3 în hale; NH3 în zona cu locuinţele cele mai expuse |
continuu |
|||||
34% |
|||||||
Managementul dejecțiilor ( încărcare /transport ) |
|||||||
Transportul dejecțiilor cu mijloace adecvate conf. Legislatiei in vigoare |
Evidența tipului mijloacelor de transport |
continuu |
|
- o analiză a incidentelor anterioare în materie de mirosuri și a măsurilor de remediere a acestora și diseminarea cunoștintelor privind incidentele în materie de mirosuri
Analiza incidentelor anterioare si masurile de remediere au fost analizate in analiza de management a sistemului ISO 14001:2015, sistem este in curs de certificare.In sedinta de analiza s-au stabilit urmatoarele masuri pentru diminuarea mirosului:
- hrănirea cu furaje cu conținut căt mai redus de proteină pentru reducerea amoniacului excretat ;
- verificarea amoniacului si hidrogenului sulfurat prin determinari de analize efectuate de laboratoare acreditate RENAR.
La data verificării pe amplasament nu se manifesta mirosul specific de fermă de pui. Intensitatea mirosului în cazul fermei este dată de compoziția furajului care acționează asupra dejecțiilor și de tehnicile utilizate la manipularea și stocarea dejecțiilor. Conform datelor experimentale o dietă cu nivel de proteină scăzut duce la scăderea intensității mirosului.
Substanțele care provoacă miros sunt: amoniacul, H2S și NMVOC. Percepția mirosului este diferită de la individ la individ și depinde de intensitate. Amoniacul poate fi perceput de la concentrații mai mici de 5ppm dar în general este perceput la concentrații cuprinse între 5-35 ppm (3,8- 24 mg/mc) Limitele de miros pentru amoniac sunt considerate între 4 și 20 mg/mc, limita la locul de muncă fiind de 15 mg/mc. H2S poate fi perceput de la 0,13 ppm (0,18 mg/mc)
5.3. Investigatii privind calitatea apelor
a) Calitatea apelor de suprafață – nu este cazul, nu se deversează direct în curs de apă..
b) Calitatea apelor subterane.
Sursa subterană pentru alimentare cu apă in scop tehnologic alcătuită din: 2 puțuri forate
Rețea de apă pentru alimentare cu apă in scop igienico-sanitar.
Apa prelevată este utilizată in următoarele scopuri:
- in scop igienico-sanitar pentru personalul angajat;
- apa tehnologică pentru spălare hale și evacuarea hidraulică a dejectiilor și consumul biologic al animalelor.
c) Calitatea apelor uzate
– nu este necesară urmărirea lor întrucît nu există evacuări directe în emisar. Se efectuează analize pentru apa menajeră numai la cererea prestatorului de servicii Acestea trebuie să se încadreze în condițiile impuse de HG 188/2002, modificată și completată cu HG 352/2005, anexa 2, tab. 1
Indicator |
U.M. |
Valori maxime admise |
Temperatura |
0C |
40 |
pH |
unităţi pH |
6,5-8,5 |
Materii în suspensie |
mg/l |
350 |
CBO5 |
mg O2/l |
300 |
CCO- Cr |
mg O2/l |
500 |
Reziduu fix |
mg/l |
2000 |
Amoniu |
mg/l |
30 |
Fosfor total |
mg/l |
5 |
Sulfuri si H2S |
mg/l |
1 |
Fenoli |
mg/l |
30 |
Subst. extractibile cu solventi organici |
mg/l |
30 |
Detergenţi sintetici biodegradabili |
mg/l |
25 |
d) Calitatea apelor pluviale evacuate de pe amplasament: apele pluviale: Apele meteorice de pe acoperisul cladirilor sunt evacuate la teren si se vor transfera catre sistemul canalul perimetral prin intermediul sistemului de drenaj amplasat.
Apele meteorice se descarca prin sistemul de drenaj dintre hale si prin rigolele aflate pe lungimea drumului intre randurile de hale in canalul perimetral al fermei;
Lungime conducte drenaj = 560m - DN110mm
Lungime conducte drenaj = 1500m -DN160mm
Lungime conducte drenaj =600m - DN200mm
Canalizarea interioara este realizata astfel:
- Tuburi din polipropilena ignifuga pentru canalizare sau similar pentru ape uzate menajere si ape pluviale;
- Tuburi din policlorura de vinil de tip PVC-G pentru ape uzate menajere si pluviale in cazul montarii in radier sau la exterior.
Coloanele si colectoarele principale de canalizare gravitationala sunt prevazute conform proiectului cu :
- Piese de curatire, in locurile indicate, conform 19-2015;
- Piese pentru preluarea dilatarilor;
- Puncte fixe, puncte glisante, executate conf. tehnologiei furnizorului. .
6.Concluzii
Obiectivul general al Raportului de amplasament este acela de a stabili calitatea mediului în momentul verificării terenului și a modului în care ar putea evolua acesta în condițiile funcționării obiectivului.
La data elaborarii Raportului de amplasament s-au constatat următoarele:
- căile de acces erau libere, bine întreținute, ceea ce reduce posibilitatea poluării cu pulberi a incintei pe timp secetos;.
- starea terenului a fost prezentată detaliat în capitolul 4 (Recunoasterea terenului). Nu existau poluări vizibile ale solului, apă cu coloratie schimbată. Nu s-au sesizat semne de afectare a vegetației. Vegetația spontană era prezentă pe terenurile libere.
- în zona paturilor de stocare ape uzate de la spălarea halelor, nu s-au constatat băltiri de apă;
- nu s-au constatat depozitări neconforme de deșeuri;
- pe amplasament nu erau depozitate dejecții de pasăre.
- nu exista miros;
- se aplică prevederile din DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2017/302 A COMISIEI din 15 februarie 2017 de stabilire a concluziilor privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), în temeiul Directivei 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului, pentru creșterea intensivă a păsărilor de curte și a porcilor în ceea ce privește amenajarea adăposturilor, hrănirea și adăparea;
- analizele privind apa potabilă din sursă relevă încadrarea din punct de vedere chimic si bacteriologic;
- analizele din bazinele de vidanjare arată încadrarea în limitele prevăzute de legislația în vigoare.
- managementul dejecțiilor corespunde prevederilor din DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2017/302 A COMISIEI din 15 februarie 2017 de stabilire a concluziilor privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), în temeiul Directivei 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului, pentru creșterea intensivă a păsărilor de curte și a porcilor;
- așa cum reiese din descrierea construcțiilor pe amplasament nu există azbociment
Analizând anterior locurile cărora li se poate asocia un risc de mediu se poate realiza un model conceptual sursă – cale - receptor.
- pentru sol și apă freatică
Sursa |
Cale |
Receptor |
Spargerea conductelor de canalizare Ape menajere + ape de spălare |
Prin sol |
-solul; - pânza freatică |
Manipularea neprofesională a dejecțiilor în zona halelor și a bazinului de stocare ape uzate |
Prin sol |
- solul; - pânza freatică |
- pentru aer- miros
Sursa |
Cale |
Receptor |
Emisii de NH3,H2S din hale și de la depozitarea dejecțiilor |
Prin aer |
- angajații proprii - locuitorii comunei Francesti |
Precizarea conditiilor si recomandarile diN STUDIU DE IMPACT ASUPRA SANATATII, elaborat de EUROTOTAL COMP SRL
Conform ordinului OMS 119/2014 actualizat in 2020 distanta de protectie sanitara este data de studiile de sanatate. Cea mai mica distanta de la limita de proprietate a fermei spre 270 m in partea de vest.
Pentru diminuarea impactului pe care activitatea desfăşurată în amplasamentul analizat
o poate avea asupra populaţiei rezidente, sintetizăm, în continuare, câteva din măsurile esenţiale pe care titularul de activitate le va avea în vedere.
In vederea minimalizarii poluarii aerului
In timpul functionarii se recomanda
- asigurarea unei ventilatie corespunzatoare pentru evitarea concentratiilor de CO2 sau CO, precum si controlul umiditatii si evitarea transmiterii de mirosuri dezagreabile, de la diverse spatii tehnologice. In acest scop cladirile au fost echipate cu instalatii de incalzire, ventilare si climatizare care asigura o improspatare corespunzatoare a aerului din interior.
- Se recomanda indepartarea dejectiilor, a cadavrelor de animale prin firmele specializate in cel mai scurt timp.
- Intocmirea unui plan de gestionare al mirosurilor conform legii nr. 123 din 10 iulie 2020
- Minimizarea emisiilor de amoniac prin aplicarea celor mai bune tehnici pentru sistemul de adăposturi, compoziţia hranei şi modul de administrare a acesteia, colectarea, transferul, tratarea, stocarea şi aplicarea dejecţiilor pe terenuri.
- Se aplică tehnici nutriţionale conform BAT, prin care se reduc nutrienţii din dejecțiile de pasăre, în vederea scăderii nivelului emisiilor de mirosuri din halele de creștere a păsărilor si din dejecții.
- Se va planta și întreține o perdea vegetală în jurul fermei.
Activitățile din care rezultă mirosuri dezagreabile, persistente, sesizabile olfactiv, vor fi planificate ținând seama de condițiile atmosferice, evitându-se planificarea acestora în perioadele defavorabile dispersiei pe verticală a poluanților (inversiuni termice, timp înnourat), pentru prevenirea transportului mirosului la distanțe mari. Se va face instruirea personalului pentru a-şi desfășura activitatea astfel încât nivelul mirosului să fie minim.
In vederea minimalizarii poluarii solului si apelor subterane
In timpul functionarii se recomanda
- instituirea evidența gestiunii deseurilor în conformitate cu legislatia de mediu in vigoare, evidentiindu-se atat cantitatile de deșeuri rezultate, cat și modul de gestionare aacestora
- Colectarea cu atentie a cadavrelor in zone speciale amenajate si predarea in cel mai scurt timp catre firmele specializate pentru a evita intrarea in putrefactie si emanarea de mirosuri si poluanti in aer.
- Colectarea selectiva a deseurilor menajere pe platforma betonata
- predarea deseurilor catre diversi beneficiari se va face pe baza de procese verbale de predare-primire dupa caz formulare de transport, în care vor fi evidentiate cantitatile de deseuri predate, respectiv preluate
- spații special amenajate pentru depozitarea materialelor
- activități aferente instalației se desfașoară în spații închise;
- deșeurile tehnologice vor fi colectate selectiv și depozitate în recipiente adecvate naturii lor, eliminarea/valorificarea se va face prin intermediul firmelor autorizare cu respectarea legislației în vigoare. Deșeurile tehnologice vor fi depozitate temporar în recipiente amplasate pe platforma betonată și în spațiu marcat conform legislației în vigoare.
Este interzisă depozitarea produselor medicinale veterinare antimicrobiene în exploatațiile de păsări; prin excepție, acestea pot fi păstrate în spațiul de depozitare a produselor medicinale veterinare, numai pe durata și în cantitatea necesară efectuării tratamentelor curative, conform schemei de tratament stabilită de medicul veterinar de liberă practica organizat în condițiile legii, cu care exploatația de păsări are încheiat contract.
Examenul necropsic se efectuează într-un spațiu special amenajat și dotat corespunzător; examenul necropsic este obligatoriu și se efectuează ori de câte ori este necesar, de către medicul veterinar de liberă practică, în urma inspecției clinice efectuate zilnic de o persoană desemnată, conform pregătirii profesionale. Camera de necropsie este amenajată cu acces direct din exterior, şi este dotată cu instalaţii de alimentare cu apă (caldă şi rece) şi canalizare (lavoar, sifon pardoseală). Rezultatele sunt notate în registrul de necropsii. Pentru evidenţa mortalităţilor se întocmeşte ,,act de moarte” şi se completează ,,registrul cu mortalităţi”.
Depozitarea cadavrelor se face în spațiu special amenajat, ușor de curățat și dezinfectat, cu control strict privind circulația subproduselor nedestinate consumului uman, identificate conform legislației sanitar-veterinare și, în mod obligatoriu, cu regim de control termic. Aceasta se realizează în cameră frigorifică amenajată. Camera este dotată cu lada frigorifica ce poate menţine temperatura de 4°C, tablou electric, priză trifazică, iluminat, sifon de pardoseală. Acesta va fi racordat la un bazin vidanjabil separat pentru acest corp. Se va realiza alimentarea cu apă pentru igienizare (robinet de racord furtun).
Intretinerea corespunzatoare a instalatiilor de distributie a apei.
- Eliminarea neetanseitatilor instalatiilor.
- Imbunatatirea managementului dejectiilor pentru reducerea pierderilor de lichid sau substanta solida pe caile de acces.
- evacuarea dejectiilor sau manipularea in afara spatiului de stocare sunt interzise în perioade cu precipitatii.
Pentru a reduce la minim neplacerile cauzate de zgomot se are in vedere:
- intocmirea unui Program de intretinere care implica controlul periodic si inlocuirea partilor componente ininstalatii, inclusiv cele generatoare de zgomot
CONCLUZII STUDIULUI DE SANATATE
Studiul solicitat de catre SC SC APPLE TREE FARM SRL a avut ca scop investigarea impactului PROIECTULUI” REABILITAREA SI MODERNIZARE FERMA CRESTERE PASARI asupra sanatatii populatiei.
In conditiile respectarii integrale a proiectului si recomandarilor din prezentul studiu, distantele catre vecinatatile existente la momentul efectuarii studiului vor fi considerate zona de protectie sanitara si obiectivul poate functiona in locatia propusa. Consideram ca activitatile care se vor desfasura in cazul acestui obiectiv de investitie nu vor afecta negativ confortul si starea de sanatate a populatiei din zona.
7. Recomandări
1. Referitor la factorul de mediu sol.
- depozitarea deseurilor numai in spatiile destinate , pe platforme betonate;
- o mai bună organizare în ceea ce privește activitatea de sortare a deșeurilor pe categorii, depozitarea temporară și valorificarea prin agenți autorizați;
- nivelarea solului și întreținerea spațiilor verzi;
- verificarea periodică a etanșeității construcțiilor care conțin dejecții (canalizări,bazine vidanjabile);
- monitorizarea o dată la 10 ani începând cu anul 2024 care reprezintă anul de referință.
2. Referitor la factorul de mediu apă:
- monitorizarea calitatii apei dincele 2 foraje de alimentare cu apa conform programului stabilit datorită vulnerabilității zonei la poluarea cu nitrați.
3. Referitor la factorul de mediu aer:
- având în vedere că în imediata apropiere a obiectivului sunt locuințe, operatorul va lua toate măsurile necesare ca impactul - mai ales în ceea ce privește mirosul și zgomotul să fie cât mai mic prin încadrarea în limitele prevăzute de azot excretat și managementul corespunzător al dejecțiilor, astfel încât emisiile de amoniac să se încadreze în prevederile Deciziei UE 302/2017 iar operațiile de aprovizionare, popularea și depopularea să se efectueze numai ziua. Avand in vedere Legea 123/2020 s-a intocmit Plan de gestionare disconfort olfactiv.
Operatorul va aplica următoarele măsuri:
- utilizarea unei diete cu conținut mic de proteină crudă și fosfor;
- funcționarea continuă a ventilatoarelor pentru evitarea acumulării de poluanți în hală;
- revizia periodică a mijloacelor de transport pentru a diminua noxele produse prin arderea combustibililor;
- utilizarea în hale a substanțelor care leagă amoniacul sau a altor tehnici;
- transportul dejecțiilor in timpul zilei când este mai putin probabil ca oamenii sa fie acasă si evitarea sfârsiturilor de săptamână si a zilelor de sărbatoare publică, luând in considerare directia vantului raportată la casele oamenilor din vecinatate.
- împrăștierea pe terenuri agricole să se facă pe timp răcoros cu încorporare în sol prin arătură imediată(emisiile se pot reduce până la 80%).
- împrastierea dejectiilor cât de aproape posibil de momentul de maximă crestere a cerealelor si când este preluata substanta nutritiva.
- încorporarea rapidă a dejecțiilor în sol
De asemenea pentru diminuarea zgomotului, operatorul va utiliza echipamente care să îndeplinească cerințele Directivei 2000/14/ EC referitoare la zgomotul emis de echipamentele amplasate în exterior.
Incadrarea activitatii in BAT, BREF
Conform Legii nr. 278/2013 (Directiva 2010/75/UE- „IED” privind emisiile industriale, prevenirea si controlul integrat al poluarii), fermele de de pui Scornicesti 1, intra sub incidenta Directivei Europene privind prevenirea si controlul integrat al poluarii, la punctul 6.6. din capitolul „Alte activitati” Instalatii pentru cresterea intensiva a pasarilor sau a porcilor, avand o capacitate mai mare de:
a) 40.000 de locuri pentru pasari de curte
Descrierea tehnicilor adoptate prin proiecte in vederea imbunatatirii performantelor de mediu
Tehnicile adoptate prin proiecte au la baza prevederile din documentul de referinta ,, Decizia de punere in aplicare (UE)2017/302 a Comisiei din 15 februarie 2017 de stabilire a concluziilor privind cele mai bune tehnici disponibile(BAT), in temeiul Directivei 2010/75/UE a Parlamentului European si a Consiliului, pentru cresterea intensiva a pasarilor de curte si a porcilor.
CERINTA BAT |
TEHNICI APLICATE de SC APPLE TREE FARMS SRL |
MOD DE CONFORMARE |
||||||||||||||||||||
1. CONCLUZII GENERALE PRIVIND BAT |
||||||||||||||||||||||
1.1. Sisteme de management de mediu |
||||||||||||||||||||||
BAT 1. Pentru a îmbunătăți performanța de mediu globală a fermelor, BAT constau în punerea în aplicare și aderarea la un sistem de management de mediu (EMS) care încorporează toate caracteristicile următoare: |
Societatea detine proceduri conform standard ISO14001: 2015 si dupa punerea in functiune se va certifica |
Conformare cu BAT 1 |
||||||||||||||||||||
|
Societatea detine politica de mediu care atesta angajamentul conducerii superioare in ceea ce priveste aplicarea unui management de mediu performant |
Conformare BAT 1 pct 1 |
||||||||||||||||||||
|
Societatea detine politica de mediu care include îmbunătățirea continuă a performanței de mediu a instalației |
Conformare cu BAT 1 pct 2 |
||||||||||||||||||||
|
Societatea respecta ISO 14001/2015 |
Conformare cu BAT 1 pct 3 |
||||||||||||||||||||
|
Societatea are elaborate procedurile stabilite prin ISO 14001/2015, si anume: a)5.3 Roluri organizationale, resonsabilitati ,autoritati b)7.3 Constientizare c)7.4 Comunicare d)7.1 Resurse e) 7.5.3 Controlul informatiilor documentate f)8.1 Planificare operationala si control g)6.1.4 Planificarea actiunilor h) 8.2.Pregatire pentru situatii de urgenta si capacitate de raspus i) )6.1.3 Obligatii de conformare |
Conformare cu BAT 1 pct 4 |
||||||||||||||||||||
5. verificarea performanței și luarea de măsuri corective, acordând o atenție specială:
|
Societatea detine procedura de actiuni corective care sunt analizate in Analiza efectuată de management. Neconformitate și acțiune corectivă |
Conformare cu BAT 1 pct 5a |
||||||||||||||||||||
|
Societatea detine procedure de actiuni corrective |
Conformare cu BAT 1 pct 5b |
||||||||||||||||||||
|
Ferma detine procedura Controlul informatiilor documentate si pastrarea evidentelor |
Conformare cu BAT 1 pct 5c |
||||||||||||||||||||
|
Dupa functionarea fermei se va realiza Audit extern pentru certificarea standardului |
Conformare BAT 1 pct 5d |
||||||||||||||||||||
|
Societatea detine procedura - Analiza efectuată de management |
Conformare cu BAT 1 pct 6 |
||||||||||||||||||||
|
Tehnologia este cu echipamente moderne la nivel european |
Conformare BAT 1 pct 7 |
||||||||||||||||||||
|
Este elaborat planul de gestionare pentru minimizarea deseurilor |
Conformare cu BAT 1 pct 8 |
||||||||||||||||||||
9.aplicarea cu regularitate a evaluărilor sectoriale comparative (de exemplu Documentul sectorial de referință EMAS). În mod specific pentru sectorul de creștere în sistem intensiv a păsărilor sau a porcilor, BAT trebuie să includă, de asemenea, următoarele elemente în sistemul de management de mediu: |
Societatea anual si ori de cate ori este nevoie va efectua -Analiza efectuată de management |
Conformare cu BAT 1 pct 9 |
||||||||||||||||||||
|
Conform Concluzii BAT acesta se elaboreaza numai in cazul unor sesizari. Nu au fost sesizari privind zgomotul. |
Neaplicabil BAT 1pct 10 |
||||||||||||||||||||
|
Conform Concluzii BAT acesta se elaboreaza numai in cazul unor sesizari. Desi nu au fost sesizari privind mirosul.Conform Legii nr.123/2020 s-a elaborat planul de gestionare a mirosului |
Conformare cu BAT1 pct 11 |
||||||||||||||||||||
1.2 Buna organizare interna |
||||||||||||||||||||||
BAT 2. Pentru a preveni sau a reduce efectele asupra mediului și pentru a îmbunătăți performanța globală, BAT constau în utilizarea tuturor tehnicilor indicate mai jos. |
|
|
||||||||||||||||||||
a Amplasarea corespunzătoare a instalației/fermei și o bună amenajare spațială a activităților pentru:
|
Ferma de pui a fost cumparata in anul 2019. Obiectivul are peste 30 de ani vechime, halele fiind de la început construite în scopul creșterii puilor Printr-o succesiune de vănzări/cumpărări intră în proprietatea SC APPLE TREE FARM SRL. Ferma existenta , beneficiaza de prevederile Legii 204/2008 privind protectia exploatatiilor agricole si utilizeaza toate tehnicile aferente acestui BAT. Detine studiu de impact asupra sanatatii populatiei si Notificare favorabila emisa de DSP Olt pentru proiect.
Amenajarea spatiala este buna deoarece permite : 1.transportul animalelor si a dejectiilor fara a afecta comunitatea locala; 2.distanta fata de receptorii sensibili este de cca.270 m Societatea detine Studiu de impact asupra sanmatatii populatiei si Notificare favorabila pentru proiect emisa de DSP Olt
3.au fost luate in considerare vanturile si conditiile climatice; 4.Suprafata nu mai permite extinderea capacitatii fermei 5.obiectivul nu deverseaza ape uzate in ape de suprafata si este amplasat la distanta de ape de suprafata. |
Conformare cu BAT2 pct a1,a2,a3, a5. Neconformare cu a4 |
||||||||||||||||||||
b.Educarea și formarea personalului, în special pentru:
|
1.Personalul este instruit privind: normele sanitar veterinare care prevad reglementari pentru creșterea animalelor, sănătatea și bunăstarea animalelor si este instruit pentru gestionarea dejectiilor animaliere ; de asemenea periodic personalul este instruit pe linie de protectia muncii; 2.- transportul pentru depozitare și împrăștierea pe sol a dejecțiilor animaliere se face de catre utilizatorul dejectiilor cu care este incheiat contract,-SC FERMA FRANCESTI SRL ; 3.- activitatile desfasurate pe amplasament sunt planificate (6.1.4 Planificarea actiunilor ) 4. - pentru situatiile de urgenta este elaborata procedura 8.2 5 –echipamentele sunt verificate, reparate si intretinute cu personalul propriu dupa fiecare depopulare si ori de cate ori este necesar |
Conformare cu BAT 2,pct b1, b3, b4.
Conformare cu BAT 2 pct 2
Conformare cu BAT2 pct 5 |
||||||||||||||||||||
c. pregătirea unui plan de urgență pentru a face față emisiilor și incidentelor neprevăzute, cum ar fi poluarea corpurilor de apă. Acesta poate include:
|
Obiectivul nu deverseaza ape uzate in ape de suprafata si nu este necesar un plan de prevenire poluari accidentale. Obiectivul detine: 1.un plan al fermei care cuprinde sistemele de canalizare și sursele de apă/efluenți; 2.un plan de evacuare in caz de incendiu. Pe amplasament nu vor fi depozite pentru stocare gunoi de grajd 3.nu este cazul, nu sunt scurgeri de deseuri lichide/ combustibili care sa necesite dotarea cu echipamente pentru blocarea drenarilor in teren |
Conformare BAT 2 pct c1,c2 ,c3 |
||||||||||||||||||||
d.Verificarea, repararea și întreținerea periodică a structurilor și a echipamentelor, cum ar fi:
Acestea pot include curățenia fermei și gestionarea dăunătorilor
|
1.Sunt montate in cele 18 hale sisteme de hranire si adapatore Aceste sisteme sunt controlate de calculatoarele de proces,iar defectiunile sunt identificate în timp real și solutionate în cel mai scurt timp posibil, diminuând astfel la maximum pericolele potentiale datorate unor întreruperi ale fluxurilor de productie. 2.Sunt achizitionate sisteme de ventilatie si senzori de temperatura
3.Sunt montate silozuri din tabla galvanizata, cate un buncar de 26,8 mc/hala, amplasate cate unu la fiecare capat al halei . Se vor verifica zilnic;in caz de defectiuni se repara; se verifica si la terminarea ciclului de crestere 4.nu sunt sisteme de purificare a aerului.In ferma se face curatenie ori de cate ori este necesar conform normelor sanitar veterinare |
Conformare cu BAT 2 pct. d1
Conformare cu BAT 2 pct. d2
Conformare BAT 2 pct.d3
Neaplicabil BAT 2 pct.d4
|
||||||||||||||||||||
e.Depozitarea animalelor moarte astfel încât să se prevină sau să se reducă emisiil |
Camera cu lada frigorifica pentru depozitarea cadavrelor |
Conformare cu BAT 2 pct. e |
||||||||||||||||||||
1.3. Managementul nutrițional |
||||||||||||||||||||||
BAT 3. Pentru a reduce azotul total excretat și, prin urmare, emisiile de amoniac, satisfăcând în același timp nevoile nutriționale ale animalelor, BAT constau în utilizarea unui regim alimentar și în aplicarea unei strategii nutriționale care include una dintre tehnicile indicate mai jos sau a unei combinații a acestora. |
|
|
||||||||||||||||||||
a Reducerea conținutului de proteine brute prin utilizarea unui regim alimentar echilibrat în azot bazat pe necesitățile de energie și aminoacizi digestibili |
Sunt utiliza furaje cu conținut mic de proteină crudă. Starter 22% Creștere 21% Finisare 19,5 |
Conformare cu BAT 3, pct a |
||||||||||||||||||||
b. Hrănirea în mai multe etape cu asigurarea unui regim alimentar adaptat cerințelor specifice ale perioadei de producție |
b. Hrănirea sete fazială, aplicându-se rețete specifice pentru fiecare fază (starter, creștere, finisare)
|
Conformare cu BAT 3, pct b
|
||||||||||||||||||||
c.Adăugarea unei cantități controlate de aminoacizi esențiali la un regim alimentar cu un nivel scăzut de proteine brute |
c. Furajele conțin aminoacizi în cantități controlate pentru reducerea proteinei brute. Starter 0,55% Creștere 0,55% Finisare 0,5 %
|
Conformare cu BAT 3, pct c
|
||||||||||||||||||||
dUtilizarea de aditivi furajeri autorizați care reduc azotul total excretat. |
dSunt utilizati aditivi autorizați în UE care reduc azotul |
Conformare BAT 3, pct d |
||||||||||||||||||||
Tabelul 1.1 Azotul total excretat exprimat ca azot Pentru pentru pui de carne : 0,2-0,6 kg de N/spațiu de animal /an
|
Azotul total excretat exprimat ca azot se va incadra intre 0,2-0,6 Kg de N/spatiu de animal /an
|
Conformare cu BAT 3,tabelul 1.1 N |
||||||||||||||||||||
BAT 4. Pentru a reduce fosforul total excretat, satisfăcând în același timp nevoile nutriționale ale animalelor, BAT constau în utilizarea unui regim alimentar și în aplicarea unei strategii nutriționale care include una dintre tehnicile indicate mai jos sau a unei combinații a acestora. |
|
|
||||||||||||||||||||
a.Hrănirea în mai multe etape cu asigurarea unui regim alimentar adaptat cerințelor specifice perioadei de producție.
|
a.Hrana este alcătuită dintr-un amestec de furaje care răspunde nevoilor animalelor în ceea ce privește aportul de fosfor, în funcție de greutatea animalului și/sau etapa de producție( hrănirea este fazială)
|
Conformare BAT 4, pct a
|
||||||||||||||||||||
b. Utilizarea de aditivi furajeri autorizați care reduc fosforul total excretat (de exemplu fitază).
|
b. Se adaugă în furaje fosfat pentru a îmbunătăți eficiența hranei pentru animale, prin ameliorarea digestibilității fosforului fitic sau prin influențarea florei gastrointestinale.
|
Conformare cu BAT 4, pct b
|
||||||||||||||||||||
c.Utilizarea fosfaților anorganici cu grad ridicat de digerare pentru înlocuirea parțială a surselor convenționale de fosfor din furaje. |
În compozitia furajelor se adaugă fosfati anorganici cu grad ridicat de digerare pentru înlocuirea partială a surselor conventionale de fosfor din furaje. |
Conformare cu BAT 4, pct.c |
||||||||||||||||||||
Tabelul 1.2. Fosfor total excretat exprimat ca P2O5 Pentru pui de carne este : 0,05 -0,25 de P2O5 excretat/ spațiu pentru animal/an ) |
Fosfor total excretat exprimat ca P2O5 realizat in ferma Dupa punerea in functiune : 0,05 -0,25 de P2O5 excretat /spațiu pentru animal/an)
|
Conformare cu BAT 4,tabelul 1.2 |
||||||||||||||||||||
1.4. Utilizarea eficientă a apei |
||||||||||||||||||||||
BAT 5. Pentru utilizarea eficientă a apei, BAT constau în utilizarea unei combinații a tehnicilor indicate mai jos.
|
|
|
||||||||||||||||||||
a Menținerea unei evidențe a utilizării apei..
|
a.Apa se contorizează.
|
Conformare cu BAT 5 pct.a |
||||||||||||||||||||
b Detectarea și repararea scurgerilor de apă.
|
b.Se controlează zilnic pentru detectarea scurgerilor și se repară prevenindu-se pierderile.
|
Conformare cu BAT 5 pct.b
|
||||||||||||||||||||
c Utilizarea aparatelor de curățare cu înaltă presiune pentru curățarea adăposturilor pentru animale și a echipamentelor. |
c Spălarea se face cu jet sub presiune cea ce reduce consumul de apă.
|
Conformare cu BAT 5 pct.c
|
||||||||||||||||||||
d Selectarea și utilizarea echipamentului corespunzător pentru anumite categorii de animale, garantând, în același timp, disponibilitatea apei (ad libitum). |
d.Sistem de adăpare automat etans care asigură continuu necesarul de apă; apa este disponibilă fără restrictii
|
Conformare cu BAT 5 pct.d
|
||||||||||||||||||||
e Verificarea și (dacă este necesar) ajustarea în mod periodic a calibrării echipamentului de furnizare a apei potabile. |
e. Echipamentul de furnizare a apei este verificat periodic
|
Conformare cu BAT 5 pct.e
|
||||||||||||||||||||
f Reutilizarea apei de ploaie necontaminate ca apă utilizată pentru curățenie. |
f.Neaplicabil datorită riscurilor în materie de biosecuritate si acosturilor ridicate |
Neaplicabil BAT 5 pct.f
|
||||||||||||||||||||
1.5. Emisii provenite din ape uzate |
||||||||||||||||||||||
BAT 6. Pentru a reduce producerea de ape uzate, BAT constau în utilizarea unei combinații a tehnicilor indicate mai jos. |
|
|
||||||||||||||||||||
a Menținerea suprafeței zonelor murdare din curte la un nivel cât mai redus posibil.
|
Se evită consumarea apei pentru spălarea drumurilor interne. |
Conformare cu BAT 6 pct a
|
||||||||||||||||||||
b Reducerea la minimum a consumului de apă.
|
Sistemele de adăpare din hale sunt controlate zilnic pentru eliminarea pierderilor. Se spală cu jet de apă de înaltă presiune pentru reducerea consumului.
|
Conformare cu BAT 6 pct b
|
||||||||||||||||||||
c Separarea apei de ploaie necontaminate de fluxurile de ape uzate care trebuie tratate. |
Fluxurile de apă de ploaie și ape uzate sunt separate |
Conformare cu BAT 6 pct c |
||||||||||||||||||||
BAT 7. Pentru a reduce emisiile în apă provenite din apele uzate, BAT constau în utilizarea unei combinații a tehnicilor indicate mai jos |
|
|
||||||||||||||||||||
a.Scurgerea apelor uzate către un container special sau un depozit pentru dejecțiile lichide
|
Apele uzate menajere se colectează în bazine vidanjabile Apele uzate de la spalarea halelor se colecteaza in bazine vindajabile impermeabilizate din beton armat. Sistemul de canalizare a apelor uzate este compus dintr-o retea de colectare cu camine si tevi ce conduc aceste ape catre bazinele din beton existente pe lot si unele noi amplasate, prefabricate. Corpurile cu vestiar, sediu administrativ vor avea doua bazine vidanjabile propriu pentru evitarea contaminarii cu volum de v=22mc si V=25 mc. Cele 12 hale de productie sunt canalizate catre bazinul vidanjabil existent din beton armat cu volum de 60 mc. 6 hale de productie (C13-C18) vor fi canalizate catre un bazin vidanjabil nou amplasat cu volum de 45 mc.Volumul total al bazinelor vidanjabile este: 60+45=105 mc |
Conformare cu BAT 7 pct a
|
||||||||||||||||||||
b. Epurarea apelor uzate. |
Apele uzate menajere sunt vidanjate de operatori autorizati si epurate intr-o statie de epurare a orașului. |
Conformare cu BAT 7 pct b
|
||||||||||||||||||||
c. Împrăștierea pe sol a apelor uzate, de exemplu prin utilizarea unui sistem de irigații, cum ar fi aspersoare, sisteme de stropitoare mobile, rezervoare, injector cu bară de împrăștiere. |
Apele uzate tehnologice sunt vidanjate de operatori autorizati care le folosesc pentru irigatii. |
Conformare cu BAT 7pct.c
|
||||||||||||||||||||
1.6. Utilizarea eficientă a energiei |
||||||||||||||||||||||
BAT 8. Pentru utilizarea eficientă a energiei în cadrul unei ferme, BAT constau în utilizarea unei combinații a tehnicilor indicate mai jos. |
|
|
||||||||||||||||||||
a.Sisteme de încălzire/răcire și de ventilație cu eficiență ridicată.
|
Se utilizează: Pentru a respecta cerințele privind bunăstarea animalelor (de exemplu concentrația de poluanți atmosferici, temperaturile corespunzătoare) se aplică o serie de măsuri: — sistem de climatizare asistat pe calculator(ventilație, căldură, absorbție aer) — ventilatoare cu cel mai redus consum specific posibil de energie; —functionarea echipamentelor tehnologice este controlata automat astfel incat functionarea lor sa fie limitata. — ventilatoare cu turatie variabila permit o reglare fina fata de cele cu functionare in trepte . |
Conformare cu BAT 8 pct.a
|
||||||||||||||||||||
b Optimizarea sistemelor de încălzire/răcire și de ventilație
|
Se aplică: — distribuirea corectă a echipamentelor de încălzire/răcire și de ventilație, senzori de temperatură - ventilatoare cu cel mai redus consum specific posibil de energie; Climatizarea este optimizata si controlata de un sistem informatic special |
Conformare cu BAT 8 , pct.b
|
||||||||||||||||||||
c. Izolarea pereților, a podelelor și/sau a plafoanelor adăposturilor pentru animale.
|
c. Halele sunt din beton prefabricate pe care il termoizolam cu polistiren si cu vata pe acoperis
|
Conformare cu BAT 8 , pct.c |
||||||||||||||||||||
d Utilizarea iluminatului eficient din punct de vedere energetic.
|
d. Iluminatul se face cu lămpi led cu consum redus de energie. |
Conformare cu BAT8 pct.d
|
||||||||||||||||||||
e.Utilizarea schimbătoarelor de căldură. Poate fi utilizat unul dintre următoarele sisteme:
|
Neaplicabila nu exista sursa de caldura care sa furnizeze agentul termic ( aer sau apa) si nici spatiu pentru montarea schimbatoarelor aer – sol. |
Neaplicabil BAT 8 pct.e
|
||||||||||||||||||||
f.Utilizarea pompelor de căldură pentru recuperarea căldurii. |
Halele nu sunt dotate cu pompe de caldura . |
Neaplicabil BAT 8 pct.f
|
||||||||||||||||||||
g. Recuperarea căldurii prin intermediul podelei cu așternut prevăzute cu sistem de încălzire și răcire (sistem „combideck”) |
Neaplicabil |
Neaplicabil BAT 8 pct.g
|
||||||||||||||||||||
h.Utilizarea ventilației naturale. |
Neaplicabil |
Neaplicabil BAT 8 pct.h
|
||||||||||||||||||||
1.7. Emisii de zgomot |
||||||||||||||||||||||
BAT 9. Pentru a preveni sau, dacă acest lucru nu este posibil, pentru a reduce emisiile sonore, BAT constau în elaborarea și punerea în aplicare a unui plan de gestionare a zgomotului, care face parte din sistemul de management de mediu (a se vedea BAT 1) și care include următoarele elemente:
|
Nu sau inregistrat sesizari/reclamatii privind zgomotul.Elaborarea și punerea în aplicare a unui plan de gestionare a zgomotului se va face numai in în cazurile în care se preconizează și/sau s-a dovedit o poluare fonică la nivelul receptorilor sensibili. |
.
Neaplicabil BAT 9 . |
||||||||||||||||||||
|
|
|
||||||||||||||||||||
BAT 10. Pentru a preveni sau, dacă acest lucru nu este posibil, pentru a reduce emisiile de zgomot, BAT constau în utilizarea uneia dintre tehnicile indicate mai jos sau a unei combinații a acestora. |
|
|
||||||||||||||||||||
a. Asigurarea unor distanțe adecvate între instalație/fermă și receptorii sensibili |
Ferma de pui a fost cumparata in anul 2019. Obiectivul are peste 30 de ani vechime, halele fiind de la început construite în scopul creșterii puilor Printr-o succesiune de vănzări/cumpărări intră în proprietatea SC APPLE TREE FARM SRL. Ferma existenta , beneficiaza de prevederile Legii 204/2008 privind protectia exploatatiilor agricole si utilizeaza toate tehnicile aferente acestui BAT. Ferma detine studiu de impact asupra sanatatii populatiei si Notificare favorabila pentru proiect emisa de Directia de sanatate Publica Olt.
|
Conformare BAT 10 pct.a |
||||||||||||||||||||
Amplasarea echipamentelor Nivelurile de zgomot sunt reduse prin :
|
Ventilatoarele sunt silentioase si sunt amplasate la capatul halei . ii) Buncarele de furaje sunt amplasate langa fiecare hala ceea ce reduce la minim lungimii țevilor de distribuire a furajelor; iii)Fiecare hala este deservita de propriul buncar de furaje, circulatia pe amplasament este redusa, se alimenteaza buncarele cu furaje de 2-3 ori /saptamana |
Conformare cu BAT 10 pct.b, i, ii, iii |
||||||||||||||||||||
c.Măsuri operaționale i)închiderea ușilor și a orificiilor principale ale clădirii, în special pe perioada hrănirii, în cazul în care este posibil; ii)utilizarea echipamentului de către personal cu experiență; iii) evitarea activităților generatoare de zgomot în timpul nopții și la sfârșit de săptămână, în cazul în care este posibil; iv) - măsuri pentru controlul zgomotului în cursul activităților de întreținere; v) operarea conveierelor și a transportoarelor elicoidale pline cu furaje, în cazul în care este posibil; vi) efectuarea a cât mai puține lucrări de terasament în zonele aflate în aer liber pentru a reduce zgomotul generat de tractoarele cu grapă. |
i)ușile halelor sunt permanent închise, sistemul de hrănire fiind automatizat;
ii) personalul de exploatare este instruit;
iii)toate operațiile legate de exploatare sunt efectuate ziua, în zilele lucrătoare;
iv) personalul de întreținere este instruit; v) transportul furajelor de la buncăr la buncărașele din hală se face transportor cu spiră;
vi) pe amplasament nu se execută lucrări de terasamente.
|
Conformare cu BAT 10 pct.c i, cii, ciii, civ, cv, cvi
|
||||||||||||||||||||
d.Echipamente silențioase Acestea includ echipamente cum ar fi:
|
Ventilatoarele au randament ridicat si turatie variabila.
Pe amplasament sunt pompe si compresoare Sistemul de hranire reduce pierderile de furaj . |
Conformare cu BAT 10 pct.d i, diii BAT 10 pct. dii neaplicabil |
||||||||||||||||||||
e. Echipamente de control al zgomotului. Acestea includ:
|
Nu sunt necesare, nu sunt echipamente care sa produca zgomote in mod continuu. nu sunt surse de vibratii Nu sunt echipamente care sa produca zgomot Nu este cazul, nu sunt surse de zgomot care sa impuna izolarea fonica a cladirilor |
BAT 10 pct e i,ii,iii,iv neaplicabil |
||||||||||||||||||||
f. Reducerea zgomotului. Propagarea zgomotului poate fi redusă prin introducerea de obstacole între emițători și receptori. |
Nu sunt necesare obstacole intre emitator si receptori deoarece nivelul zgomotului inregistrat pe amplasament este mic. |
BAT 10 pct.f neaplicabil |
||||||||||||||||||||
1.8. Emisii de pulberi |
||||||||||||||||||||||
BAT 11. Pentru a reduce emisiile de pulberi provenite din fiecare adăpost pentru animale, BAT constau în utilizarea uneia dintre tehnicile indicate mai jos sau a unei combinații a acestora.
|
|
|
||||||||||||||||||||
a. Reducerea formării pulberii în interiorul clădirilor destinate creșterii animalelor. În acest scop se poate utiliza o combinație între următoarele tehnici: |
|
|
||||||||||||||||||||
1.utilizarea unui material de așternut mai gros (de exemplu paie lungi sau rumeguș în loc de paie tăiate |
-utilizarea unui material de așternut mai gros (de exemplu peleti de paie,paie lungi sau rumeguș în loc de paie tăiate); |
Conformare BAT 11 pct. a1 |
||||||||||||||||||||
aplicarea unui așternut proaspăt prin utilizarea unei tehnici de presare a așternutului care generează un nivel scăzut de pulberi (de exemplu cu mâna) |
-asternutul este asezat manual; |
Conformare BAT 11 pct a2 |
||||||||||||||||||||
|
alimentarea ad libitum |
Conformare cu BAT 11 pct. a3 |
||||||||||||||||||||
4.utilizarea hranei umede, a hranei sub formă de pelete sau adăugarea unor materii prime uleioase sau lianți în sistemele de furajare uscate; |
Nu se aplica |
Neaplicabil cu BAT 11 pct. a4 |
||||||||||||||||||||
5.montarea unor separatoare de pulberi în depozitele pentru furaje uscate care sunt umplute cu ajutorul sistemelor pneumatice |
Se aplica la buncarele exterioare de stocare furaje
|
Conformare BAT 11 pct a5 |
||||||||||||||||||||
6.proiectarea și operarea sistemului de ventilație la o viteză mică a aerului în adăpost. |
Ventilatoarele sunt cu turatie variabila ceea ce permite viteze mici ale aerului( in functie de microclimatul din hala) |
Conformare cu BAT 11 pct. a6 |
||||||||||||||||||||
1.9. Emisiile de mirosuri |
||||||||||||||||||||||
BAT 12. Pentru a preveni sau, atunci când acest lucru nu este posibil, pentru a reduce emisiile de mirosuri emanate de o fermă, BAT constau în elaborarea, punerea în aplicare și revizuirea periodică a unui plan de gestionare a mirosurilor, în cadrul sistemului de management de mediu (a se vedea BAT 1), care include următoarele elemente:
|
BAT 12 sunt aplicabile numai în cazurile în care se preconizează și/sau s-au dovedit neplăceri cauzate de mirosuri la nivelul receptorilor sensibili. Conform Legii nr.123/2020 societatea a elaborat planul de gestionare a mirosului
Plan de gestionare a mirosului ce contine masuri si perioade de implementare: Hrănirea animalelor cu furaje cu conținut redus de proteina: imediat
Utilizarea mai ventilatoarelor si a ileturilor de perete pentru a dirija fluxul de aer din hale: imediat
Transportul dejecțiilor catre beneficiari de terenuri cu mijloace adecvate pentru incorporarea imediata in sol a ingrasamantului organic: imediat S-a realizat un program de gestionare a mirosurilor pentru monitorizarea emisiilor de miros ,pentru a caracteriza contributiile surselor si pentru a pune in aplicare masuri de eliminare si /sau reducere.
|
Conformare cu BAT12 |
||||||||||||||||||||
BAT 13. Pentru a preveni sau, în cazul în care nu este posibil, pentru a reduce emisiile de mirosuri și/sau impactul mirosurilor provenite de la o fermă, BAT constau în utilizarea unei combinații a tehnicilor indicate mai jos. |
|
|
||||||||||||||||||||
a. Asigurarea unei distanțe adecvate între fermă/instalație și receptorii sensibili. |
Ferma a fost cumparata in anul 2019. Obiectivul are peste 30 de ani vechime, halele fiind de la început construite în scopul creșterii puilor Printr-o succesiune de vănzări/cumpărări intră în proprietatea SC APPLE TREE FARM SRL. Ferma existenta, beneficiaza de prevederile Legii 204/2008 privind protectia exploatatiilor agricole si utilizeaza toate tehnicile aferente acestui BAT. Ferma detine studiu de impact asupra sanatatii populatiei si Notificare favorabila pentru proiect emisa de Directia de Sanatate Publica Olt.
|
Conformare BAT 13 pct.a; ferma este existenta. |
||||||||||||||||||||
b.Utilizarea unui sistem de adăposturi care pune în aplicare unul dintre următoarele principii sau o combinație a acestora:
|
Se menține așternutul uscat prin asigurarea continuă a ventilației și controlul sistemului de adăpare
Dupa terminarea ciclului de productie cuprins intre 35-42 zile dejectiile de pasare sunt transportate la SC FERMA FRANCESTI SRL(detine 1438,49 ha teren) si pe terenurile detinute de terte persoane respectand legislatia in vigoare. pentru depozitarea temporara in camp agunoiului de grajd cu respectarea prevederilor din Codului de bune practici agricole pentru protectia apelor impotriva cu nitrati din surse agricole nr. 333/165/2021, si anume : -gunoiul de grajd nu poate fi depozitat in gramezi temporare mai mult de 180 zile( se va depozita pe perioada de interdictie de 115 zile) ; -depozitele temporare de gunoi de grajd vor fi amplasate in fircare an in locatii diferite ; -depozitarea temporara de gunoi de grajd se va amplasa in conformitate cu prevederile Legii NR. 107/1996, si anume : *la cel putin 20 m de cursurile de apa, drenuri deschise ; *la cel putin 50 metri fata de forajele hidrogeologice, puturi sau izvoare ; -la cel putin 250 m de orice foraj sau fantana utilizata pentru furnizarea publica de apa potabila -la baza depozitului temporar de gunoi de grajd va fii amplasata o folie de plastic impermeabilizata peste care este pus un strat de paie sau alte materii organice ; -se va acoperii depozitul de gunoi de grajd cu o folie prevazuta cu cateva orificii de aerare bine ancorata in sol sau cu un strat de paie de 0,4-0,5 m grosime. Acoperirea se va realiza in cel mult 24 de ore dupa amenajarea depozitului.
-Se menține așternutul uscat prin asigurarea continuă a ventilației și controlul sistemului de adăpare
|
Conformare cu BAT 13pct b1
Conformare BAT 13 pct b2
Conformare cu BAT 13 pct b3
Conformare cu BAT 13 pct b6
|
||||||||||||||||||||
c. Optimizarea condițiilor de evacuare a aerului din adăposturile pentru animale prin utilizarea uneia dintre următoarele tehnici sau a unei combinații a acestora:
|
Evacuarea aerului este tip tunel
-viteza de ventilație poate fi crescută prin utilizarea ventilatoarelor cu turație variabilă
Orificiile de evacuare a aerului exhaustat sunt prevazute cu jaluzele (deflectoare ) care pot devia aerul catre sol
-Gurile de admisie sunt prevazute acoperitori pentru devierea aerului catre sol.
- Ventilatoarele de perete sunt orientate în direcția opusă receptorului sensibil
|
Conformare cu BAT 13 pct.c1
Conformare BAT 13 pct c 2
Conformare BAT 13pct c3
Conformare cu BAT 13pct c4
Conformare cu BAT 13pct c 5
|
||||||||||||||||||||
d. Utilizarea unui sistem de purificare a aerului, cum ar fi:
|
Nu este aplicabila din motive tehnice( nu are sistem de ventilatie centralizat) si economice. |
Neaplicabil BAT 13 pct d 1,2,3 |
||||||||||||||||||||
e.Utilizarea uneia dintre următoarele tehnici de depozitare a dejecțiilor animaliere sau a unei combinații a acestora: |
|
|
||||||||||||||||||||
1.acoperirea dejecțiilor lichide sau solide în timpul depozitării;
|
Dejectiile solide se depoziteaza in camp pe terenurile apartinand SC FERMA FRANCESTI SRL, pe o suprafata de 1438,49 ha si pe terenurile detinute de terte persoane respectand legislatia in vigoare.respectand Codului de bune practici agricole pentru protectia apelor impotriva cu nitrati din surse agricole nr. 333/165/2021, si anume : -gunoiul de grajd nu poate fi depozitat in gramezi temporare mai mult de 180 zile( se va depozita pe perioada de interdictie de 115 zile) ; -depozitele temporare de gunoi de grajd vor fi amplasate in fircare an in locatii diferite ; -depozitarea temporara de gunoi de grajd se va amplasa in conformitate cu prevederile Legii NR. 107/1996, si anume : *la cel putin 20 m de cursurile de apa, drenuri deschise ; *la cel putin 50 metri fata de forajele hidrogeologice, puturi sau izvoare ; -la cel putin 250 m de orice foraj sau fantana utilizata pentru furnizarea publica de apa potabila -la baza depozitului temporar de gunoi de grajd va fii amplasata o folie de plastic impermeabilizata peste care este pus un strat de paie sau alte materii organice ; -se va acoperii depozitul de gunoi de grajd cu o folie prevazuta cu cateva orificii de aerare bine ancorata in sol sau cu un strat de paie de 0,4-0,5 m grosime. Acoperirea se va realiza in cel mult 24 de ore dupa amenajarea depozitului. |
Conformare BAT 13 pct.e 1 |
||||||||||||||||||||
|
La amplasarea depozitului SC FERMA FRANCESTI si pe terenurile detinute de terte persoane respectand legislatia in vigoare, va tine cont de directia vantului . Depozitul temporar in camp va fi acoperit cu folie. |
Conformare cu BAT 13 pct e 2 |
||||||||||||||||||||
|
Neaplicabil |
Neaplicabil cu BAT 13 pct.e 3 |
||||||||||||||||||||
f. Prelucrarea dejecțiilor animaliere utilizând una dintre următoarele tehnici pentru a reduce la minimum emisiile de mirosuri în timpul (sau înaintea) împrăștierii pe sol: |
Dejectiile nu sunt prelucrate pe amplasament |
Neaplicabil BAT 13 pct.f |
||||||||||||||||||||
|
Nu se aplica |
Neaplicabil cu BAT 13 pct.f 1 |
||||||||||||||||||||
|
Nu este cazul. Pe amplasament nu se composteaza dejectiile solide |
Neaplicabil BAT 13 pct.f 2 |
||||||||||||||||||||
|
Pe amplasament nu este o instalatie de biogaz pentru fermentare anaeroba |
Neaplicabil BAT 13 pct.f 3 |
||||||||||||||||||||
1.10. Emisiile provenite din depozitarea dejecțiilor solide
|
||||||||||||||||||||||
BAT 14. Pentru a reduce emisiile de amoniac în aer provenite din depozitarea dejecțiilor solide, BAT constau în utilizarea uneia dintre tehnicile indicate mai jos sau a unei combinații a acestora. |
|
|
||||||||||||||||||||
a.Reducerea raportului dintre suprafața emițătoare și volumul grămezii de dejecții solide. |
Raportul dintre suprafata si volum este de 1 : 2,5 |
Conformare cu BAT 14 pct .a |
||||||||||||||||||||
b. Acoperirea grămezilor de dejecții solide. |
SC FERMA FRANCESTI SRLsi pe terenurile detinute de terte persoane respectand legislatia in vigoare; va acoperii depozitul temporar de dejectii cu o folie prevazuta cu orificii de aerare bine ancorata in sol sau cu un strat de paie de 0,4-0,5 grosime. Acoperirea se va realiza in cel mul 24 ore dupa amenajarea depozitului |
Conformare cu BAT 14 pct b |
||||||||||||||||||||
c. Depozitarea dejecțiilor uscate solide într-un hambar. |
Neaplicabil |
Neaplicabil BAT 14 pct c. |
||||||||||||||||||||
BAT 15. Pentru a preveni sau, în cazul în care nu este posibil, pentru a reduce emisiile în sol și apă provenite din depozitarea dejecțiilor solide, BAT constau în utilizarea unei combinații a tehnicilor indicate mai jos, în următoarea ordine de prioritate. |
|
|
||||||||||||||||||||
a. Depozitarea dejecțiilor uscate într-un hambar. |
Nu se aplica |
Neaplicabil BAT 15 pct a |
||||||||||||||||||||
b. Utilizarea unui siloz din beton pentru depozitarea dejecțiilor solide. |
Nu se aplica |
Neaplicabil BAT 15 pct b |
||||||||||||||||||||
c. Depozitarea dejecțiilor solide pe o podea solidă impermeabilă echipată cu sistem de scurgere și rezervor de captare a scurgerilor. |
Nu se aplica |
Neaplicabil cu BAT 15 pct c |
||||||||||||||||||||
d Alegerea unei instalații de depozitare cu o capacitate suficientă pentru a păstra dejecțiile solide în timpul perioadelor în care nu este posibilă împrăștierea pe sol a acestora. |
Neaplicabil |
Neaplicabil cu BAT 15 pct d |
||||||||||||||||||||
e. Depozitarea dejecțiilor solide în grămezi amplasate pe câmp, departe de cursurile de ape de suprafață și/sau subterane în care s-ar putea scurge fracțiunea lichidă. |
Aceasta tehnica se va aplica de catre SC FERMA FRANCESTI SRL si pe terenurile detinute de terte persoane respectand legislatia in vigoare. . Se vor depozita temporar gunoiul de grajd in camp pe terenul care va fi imprastiat pentru o suprafata de 1438,49 ha, respectand Codul de bune practici agricole pentru protectia apelor impotriva cu nitrati din surse agricole nr. 333/165/2021, si anume : -gunoiul de grajd nu poate fi depozitat in gramezi temporare mai mult de 180 zile( se va depozita pe perioada de interdictie de 115 zile) ; -depozitele temporare de gunoi de grajd vor fi amplasate in fircare an in locatii diferite ; -depozitarea temporara de gunoi de grajd se va amplasa in conformitate cu prevederile Legii NR. 107/1996, si anume : *la cel putin 20 m de cursurile de apa, drenuri deschise ; *la cel putin 50 metri fata de forajele hidrogeologice, puturi sau izvoare ; -la cel putin 250 m de orice foraj sau fantana utilizata pentru furnizarea publica de apa potabila -la baza depozitului temporar de gunoi de grajd va fii amplasata o folie de plastic impermeabilizata peste care este pus un strat de paie sau alte materii organice ; -se va acoperii depozitul de gunoi de grajd cu o folie prevazuta cu cateva orificii de aerare bine ancorata in sol sau cu un strat de paie de 0,4-0,5 m grosime. Acoperirea se va realiza in cel mult 24 de ore dupa amenajarea depozitului.
|
Conformare cu BAT 15 pct e |
||||||||||||||||||||
1.13. Împrăștierea pe sol a dejecțiilor animaliere |
||||||||||||||||||||||
BAT 20. Pentru a preveni sau, dacă acest lucru nu este posibil, pentru a reduce emisiile de azot, fosfor și organisme patogene microbiene în sol și apă provenite din împrăștierea pe sol, BAT constau în utilizarea tuturor tehnicilor indicate mai jos.
|
|
|
||||||||||||||||||||
a.Evaluarea terenului pe care sunt împrăștiate dejecțiile pentru a identifica riscurile de scurgere, luând în considerare:
|
Societatea detine studiu agrochimic pentru terenurile agricole pentru o suprafata de 1438,49 hectare detinute de catre SC FERMA FRANCESTI SRL si pe terenurile detinute de terte persoane respectand legislatia in vigoare.. Prin acest studiu s-a realizat cartarea agrochimică a terenurilor pe care se utilizează ca îngrășământ natural gunoiul de grajd de la Ferma de pui și, de asemenea, au fost stabilite dozele optime de îngrășământ utilizabil – înfunctie de tipul de culturi, precum șiperioadele optime de administrare a îngrășămintelor pe teren.In studiu agrochimic s-a respectat urmatoarele :
|
Conformare cu BAT 20 , pct a |
||||||||||||||||||||
b. Menținerea unei distanțe suficiente între terenurile pe care sunt împrăștiate dejecțiile animaliere (lăsând o fâșie de teren netratată) și:
|
Obligatiile revin detinatorului de teren supus fertilizarii, adica SC FERMA FRANCESTI SRLsi pe terenurile detinute de terte persoane respectand legislatia in vigoare.. Dejectiile rezultate de la Ferma de pui sunt aplicate pe terenuri arabile, în conformitate cu cerintele BAT, adică pe terenuri care nu prezintă riscuri de scurgere în apă de suprafată sau pe terenuri aflate în vecinătatea unor zone rezidentiale
Aceste restrictii privind conditiile de împrăștiere a dejectiilor asociate cu conditiile meteorologice și a stării solului sunt reglementate prin legislatia aplicabilă, respectiv, Codul de bune practici agricole pentru protectia apelor împotriva poluării cu nitrati din surse agricole, aprobat prin Ordinul ministrului mediului, apelor și pădurilor și al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr.333/165/2021
Conditiile impuse prin această tehnică BAT sunt verificate și confirmate prin studiile agrochimice elaborate de organisme certificate care trebuie elaborate la un interval de timp de 5 ani pentru culturile agricole de câmp.
Respectarea acestei tehnici BAT se stabilește de Cartare Agrochimica , în functie de tipul de culturi pentru care se utilizează dejectiile.
Respectarea acestei tehnici BAT se stabilește de Cartare Agochimica , prin studii agrochimice efectuate la anumite intervale de timp, în functie de culturile pentru care se utilizează dejectiile ca îngrășământ.
Verificarea la intervale regulate a terenurilor pe care sunt imprastiate dejectiile animaliere se efectueaza de catre detinatorul de terenuri.
|
Conformare cu BAT 20 pct b,c,d,e,f |
||||||||||||||||||||
c. Evitarea împrăștierii pe sol a dejecțiilor animaliere atunci când riscul de scurgere poate fi semnificativ. În special, dejecțiile animaliere nu se aplică atunci când:
|
||||||||||||||||||||||
d. Adaptarea frecvenței de împrăștiere pe sol a dejecțiilor animaliere, luând în considerare conținutul de azot și fosfor al dejecțiilor animaliere și caracteristicile solului (de exemplu conținutul de nutrienți), cerințele privind culturile sezoniere și condițiile climatice sau ale solului care ar putea cauza scurgeri. |
||||||||||||||||||||||
e. Sincronizarea împrăștierii pe sol a dejecțiilor animaliere cu cererea de nutrienți a culturilor.
|
||||||||||||||||||||||
f. Verificarea la intervale regulate a terenurilor pe care sunt împrăștiate dejecțiile animaliere pentru a identifica orice semn de scurgere și intervenția corespunzătoare atunci când este necesar. |
||||||||||||||||||||||
g. Asigurarea unui acces adecvat la depozitul de dejecții animaliere și efectuarea în mod eficace a încărcării dejecțiilor animaliere fără a avea loc scurgeri |
Depozitul temporar pe perioada de interdictie se afla in camp pe terenul pe care va fi imprastiat, pe terenul aflat in utilizare de catre SC FERMA FRANCESTI SRL si pe terenurile detinute de terte persoane respectand legislatia in vigoare. |
Conformare cu BAT 20 pct.g |
||||||||||||||||||||
h. Verificarea utilajelor pentru împrăștierea pe sol a dejecțiilor, astfel încât acestea să fie în stare bună de funcționare și să fie configurate la o rată de aplicare adecvată. |
Obligatiile revin detinatorului de teren supus fertilizarii. Mijloacele de transport a gunoiului de grajd si utilajele pentru imprastierea gunoiului de grajd sunt detinute de SC FERMA FRANCESTI SRL si pe terenurile detinute de terte persoane respectand legislatia in vigoare. |
Conformare cu BAT 20 pct h |
||||||||||||||||||||
BAT 22. Pentru a reduce emisiile de amoniac în aer provenite din împrăștierea pe sol a dejecțiilor animaliere, BAT constau în încorporarea dejecțiilor animaliere în sol cât mai repede posibil. |
Obligatiile revin detinatorului de teren supus fertilizarii, SC FERMA FRANCESTI SRL si pe terenurile detinute de terte persoane respectand legislatia in vigoare. Intervalul de timp cuprins intre imprastierea pe sol a dejectiilor animaliere si incorporarea acestora in sol(ore), aplicat de operatorii agricoli care preiau dejectiile este <4 ore conform contract |
Conformare cu BAT 22 |
||||||||||||||||||||
1.14. Emisiile provenite din întregul proces de producție |
||||||||||||||||||||||
BAT 23. Pentru a reduce emisiile de amoniac provenite din întregul proces de producție pentru creșterea porcilor (inclusiv scroafe) sau păsări de curte, BAT constau în estimarea sau calcularea reducerii emisiilor de amoniac generate de întregul proces de producție care utilizează BAT disponibile puse în aplicare în cadrul fermei.
|
Calculul reducerilor de emisii de amoniac generate de intregul proces de productie, luand in considerare tehnicile BAT aplicate, comparativ cu situatia in care nu se aplica tehnicile-se vor realiza in cadrul raportarilor anuale EPRTR |
Conformare cu BAT23 |
||||||||||||||||||||
1.15. Monitorizarea emisiilor și a parametrilor de proces |
||||||||||||||||||||||
BAT 24. BAT constau în monitorizarea cantității de azot și fosfor total excretat rezultată din dejecțiile animaliere, prin utilizarea uneia dintre următoarele tehnici, cel puțin cu frecvența indicată mai jos.
|
Se va utiliza bilanțul masic al azotului și fosforului bazat pe rația alimentară conținutul de proteine brute și de fosfor total.Se va respecta : Azotul total excretat exprimat ca azot =0,2-0,6 kg de N/spațiu de animal/an Fosfor total excretat exprimat ca P2O5 = 0,05-0,25 kg de P2O5 /spațiu de animal/an
|
Conformare cu BAT 24 pct.a,b. |
||||||||||||||||||||
a.Calculare prin utilizarea unui bilanț masic al azotului și fosforului bazat pe rația alimentară, conținutul de proteine brute al regimului alimentar, cantitatea totală de fosfor și performanța animalelor. |
||||||||||||||||||||||
b. Estimare prin utilizarea analizei dejecțiilor animaliere pentru conținutul de azot total și de fosfor total. |
||||||||||||||||||||||
BAT 25. BAT constau în monitorizarea emisiilor de amoniac în aer prin utilizarea uneia dintre următoarele tehnici, cel puțin cu frecvența indicată mai jos. |
|
|
||||||||||||||||||||
a. Estimare prin utilizarea bilanțului masic bazat pe excreție și pe azotul total (sau azotul amoniacal total) prezent în fiecare etapă de gestionare a dejecțiilor animaliere. |
Monitorizarea emisiilor de amoniac se face o data pe an utilizand una din metodele a,c dupa punerea in functiune Emisiile de amoniac se estimează pe baza cantității de azot excretat de fiecare categorie de animale și prin utilizarea fluxului total de azot (sau a debitului total de azot amoniacal – TAN) și a coeficienților de volatilizare (CV) pentru fiecare etapă de gestionare a dejecțiilor animaliere (adăpost, depozit, împrăștiere pe sol). Ecuațiile aplicate pentru fiecare etapă de gestionare a dejecțiilor animaliere sunt: Eadăpost = Nexcretat · VCadăpost Edepozit = Ndepozit · VCdepozit Eîmprăștiere = Nîmprăștiere · VCîmprăștiere unde: E este emisia anuală de NH3 provenită din adăpostul de animale, din depozitarea dejecțiilor animaliere sau din împrăștierea pe sol (de exemplu exprimată în kg de NH3/spațiu pentru animal/an). Neste cantitatea totală anuală de azot sau TAN excretat, depozitat sau aplicat în timpul procesului de împrăștiere pe sol (de exemplu exprimată în kg de N/spațiu pentru animal/an). Dacă este cazul, se pot lua în considerare aporturile de azot (de exemplu cele legate de așternut, reciclarea lichidelor de spălare) și/sau pierderile de azot (de exemplu cele legate de prelucrarea dejecțiilor animaliere). CVeste coeficientul de volatilizare (adimensional, legat de sistemul de adăpost, depozitarea dejecțiilor animaliere sau tehnicile de împrăștiere pe sol a dejecțiilor) care reprezintă proporția de TAN sau de N total emis în aer. |
Conformare cu BAT 25 pct a |
||||||||||||||||||||
b Calculare prin măsurarea concentrației de amoniac și a ratei de ventilație prin utilizarea metodelor standard ISO, naționale sau internaționale ori a altor metode care asigură date de o calitate științifică echivalentă. |
Probele de amoniac (sau de pulberi) sunt prelevate timp de șase zile, cel puțin, de a lungul unui an. Zilele pentru prelevarea probelor sunt repartizate după cum urmează: pentru categoriile de animale cu o creștere exponențială a emisiilor (de exemplu puii de carne), ciclul de creștere este împărțit în trei perioade cu o lungime egală (același număr de zile). În prima perioadă se efectuează o măsurătoare, în a doua perioadă se efectuează două măsurători, iar în a treia perioadă se efectuează trei măsurători. În plus, zilele de prelevare a probelor din cea de a treia perioadă a ciclului de creștere sunt repartizate în mod egal în cursul anului (același număr de măsurători pentru fiecare sezon). Media zilnică se calculează ca media celor trei perioade. Probele sunt bazate pe perioade de prelevare a probelor cu o durată de 24 de ore și sunt efectuate la supapele de admisie/evacuare a aerului. Concentrația de amoniac (sau de pulberi) de la supapa de evacuare a aerului este ulterior măsurată, corectată cu concentrația de admisie a aerului, iar emisiile zilnice de amoniac (sau pulberi) sunt obținute prin măsurarea și înmulțirea ratei de ventilație și a concentrației de amoniac (sau de pulberi). Pornind de la media zilnică a emisiilor de amoniac (sau de pulberi), se poate calcula media anuală a emisiilor de amoniac (sau de pulberi) provenite din adăpostul de animale, în cazul în care este înmulțită cu 365 și corectată pentru orice perioadă de neocupare. Pentru instalațiile cu multiple supape de admisie sau de evacuare a aerului, sunt monitorizate numai punctele de prelevare considerate reprezentative (în ceea ce privește emisiile masice preconizate) pentru instalație. |
Neaplicabil BAT 25 pct b |
||||||||||||||||||||
Estimare prin utilizarea factorilor de emisie. |
Nu se aplica |
Neaplicabil cu BAT 25 pct c., |
||||||||||||||||||||
BAT 26. BAT constau în monitorizarea periodică a emisiilor de mirosuri în aer. |
Nu este cazul. Nu au fost sesizari din partea receptorilor sensibili |
Neaplicabil BAT26 |
||||||||||||||||||||
BAT 27. BAT constau în monitorizarea emisiilor de pulberi generate de fiecare adăpost pentru animale, prin utilizarea uneia dintre următoarele tehnici, cel puțin cu frecvența indicată mai jos. |
|
|
||||||||||||||||||||
a. Calculare prin măsurarea concentrației de pulberi și a ratei de ventilație prin utilizarea metodelor standard EN sau a altor metode (ISO, naționale sau internaționale) care asigură date de o calitate științifică echivalentă. |
Emisiile de pulberi se vor estima utilizand factorii de emisie, o data pe an.
|
Conformare BAT 27 pct a |
||||||||||||||||||||
b. Estimare prin utilizarea factorilor de emisie. |
Nu este aplicabila din cauza costurilor de stabilire a factorilor de emisie |
Neaplicabil BAT 27 pct b |
||||||||||||||||||||
BAT 28. BAT constau în monitorizarea emisiilor de amoniac, pulberi și/sau mirosuri generate de fiecare adăpost pentru animale echipat cu un sistem de purificare a aerului |
Halele sunt echipate cu sistem de purificare a aerului,ventilatia este tip tunel |
Conformare BAT 28 |
||||||||||||||||||||
BAT 29. BAT constau în monitorizarea următorilor parametri ai procesului, cel puțin o dată pe an. |
|
|
||||||||||||||||||||
a Consumul de apa |
a. Se contorizeaza |
Conformare cu BAT 29 pct.a |
||||||||||||||||||||
b. Consumul de energie electrică |
b.. Se contorizeaza |
Conformare cu BAT 29 pct.b |
||||||||||||||||||||
c.Consumul de combustibil. |
c. Se ține evidența în contabilitate. |
Conformare cu BAT 29 pct.c |
||||||||||||||||||||
d. Numărul de animale care intră și ies, inclusiv nașterile și mortalitățile în cazul în care este relevant |
d Se ține evidența în contabilitate |
Conformare cu BAT 29 pct.d |
||||||||||||||||||||
e. Consumul de furaje.
|
e. Se ține evidența în contabilitate
|
Conformare cu BAT 29 pct.e |
||||||||||||||||||||
f. Generarea de dejecții animaliere |
f. Se ține evidența în contabilitate |
Conformare cu BAT 29 pct.f |
||||||||||||||||||||
BAT 31. Pentru a reduce emisiile de amoniac în aer provenite din fiecare adăpost pentru pui de carne BAT constau în utilizarea uneia dintre tehnicile indicate mai jos sau a unei combinații a acestora. b.În cazul unor sisteme fără cuști 5.Uscare forțată a așternutului prin utilizarea aerului din interior (în cazul unei podele cu suprafață solidă cu așternut adânc).
|
Ventilatia existenta asigura uscarea dejectiilor Pentru a reduce emisiile de amoniac in aer provenite din fiecare adapost pentru pui de carne se aplica tehnica a ventilatiei fortate si sistem de adapare antiscurgere.
|
Conformare cu BAT 31, pct b 5
|
||||||||||||||||||||
BAT 32. Pentru a reduce emisiile de amoniac în aer provenite din fiecare adăpost pentru pui de carne, BAT constau în utilizarea uneia dintre tehnicile indicate mai jos sau a unei combinații a acestora
a.Ventilație forțată și un sistem de adăpare anti-scurgere (în cazul unei podele solide cu așternut adânc). BAT-AEL pentru emisiile de amoniac în aer provenite din fiecare adăpost pentru puii de carne cu o greutate finală de până la 2,5 kg Amoniac, exprimat ca NH3= 0,08 kg de NH3/spațiu pentru animal/an
|
Halele sunt inchise si bine izolate echipate cu sisteme de ventilație forțată, sistem de creștere la sol. Podeaua cu suprafață solidă este acoperită complet cu așternut, care poate fi completat atunci când este necesar. Izolarea podelei este cu beton și previne apariția condensului în așternut. Dejecțiile solide se evacuează la sfârșitul ciclului de creștere. Proiectarea și funcționarea sistemului de alimentare cu apă potabilă previn scurgerile de apă în așternut.
|
Conformare cu BAT 32, pct a |
. Descrierea tehnicilor de reducere a mirosului, conform 4.4 din BAT
Tehnici BAT |
Descriere tehnica |
Asigurarea unei distanțe adecvate între fermă/ instalație și receptorii sensibili. |
Distanța fermei este de 270 m pana la receptorii sensibili Ferma existenta , beneficiaza de prevederile Legii 204/2008 privind protectia exploatatiilor agricole si utilizeaza toate tehnicile aferente acestui BAT Ferma are efectuat studiu de impact asupra sanantatii populatiei, care are aviz favorabil pentru proiect.Se respecta conditiile impuse in studiu de sanatate , si anume : -asigurarea unei ventilatie corespunzatoare pentru evitarea concentratiilor de CO2 sau CO, precum si controlul umiditatii si evitarea transmiterii de mirosuri dezagreabile, de la diverse spatii tehnologice. In acest scop cladirile au fost echipate cu instalatii de incalzire, ventilare si climatizare care asigura o improspatare corespunzatoare a aerului din interior. Se recomanda indepartarea dejectiilor, a cadavrelor de animale prin firmele specializate in cel mai scurt timp. Intocmirea unui plan de gestionare al mirosurilor conform legii nr. 123 din 10 iulie 2020 Minimizarea emisiilor de amoniac prin aplicarea celor mai bune tehnici pentru sistemul de adăposturi, compoziţia hranei şi modul de administrare a acesteia, colectarea, transferul, tratarea, stocarea şi aplicarea dejecţiilor pe terenuri. Se aplică tehnici nutriţionale conform BAT, prin care se reduc nutrienţii din dejecțiile de pasăre, în vederea scăderii nivelului emisiilor de mirosuri din halele de creștere a păsărilor si din dejecții. Se va planta și întreține o perdea vegetală în jurul fermei. Activitățile din care rezultă mirosuri dezagreabile, persistente, sesizabile olfactiv, vor fi planificate ținând seama de condițiile atmosferice, evitându-se planificarea acestora în perioadele defavorabile dispersiei pe verticală a poluanților (inversiunitermice, timp înnourat), pentru prevenirea transportului mirosului la distanțe mari. Se va face instruirea personalului pentru a-şi desfășura activitatea astfel încât nivelul mirosului să fie minim.
|
Acoperirea dejecțiilor lichide sau solide în timpul depozitării.
|
Apele uzate tehnologice provenite de la igienizarea halelor vor fi evacuate in doua bazine vidanjabile dupa cum urmeaza in : - zona 1 : exista 2 randuri de hale x 6 buc /rand ; 12 hale descarca intr-o fosa, V1=60mc, - zona 2 : sunt 6 hale care descarca in alta fosa V=45mc; Camera de necropsie are fosa independent V=1mc;
Toate bazinele de colectare ape uzate tehnologice sunt acoperite din beton. Acesta sunt bine sigilate și etanșe pentru a reduce la minimum schimbul de aer și pentru a împiedica pătrunderea ploii și a zăpezii. Gunoiul de grajd nu se depoziteaza in ferma . Aceasta tehnica se va aplica de catre SC FERMA FRANCESTI SRL . Se vor depozita temporar gunoiul de grajd in camp pe terenul care va fi imprastiat pentru o suprafata de 1438,49 ha, |
Reducerea la minimum a amestecării dejecțiilor lichide.
|
Nu este cazul. Apele uzate tehnologice rezultate de la spalarea halelor nu se amesteca. |
Fermentarea aerobă (aerare) a dejecțiilor lichide. |
Nu se aplica. |
Compostarea dejecțiilor solide. |
Nu se aplica. |
Fermentarea anaerobă. |
Neaplicabil |
Împrăștierea în fâșii, injector cu brazdă de suprafață sau de adâncime pentru împrăștierea pe sol teren a dejecțiilor lichide. |
Obligatiile revin detinatorului de teren supus fertilizarii, adica SC FERMA FRANCESTI SRL. Se utilizează grape cu dinți sau cu discuri pentru a trage brazde verticale (de obicei la o adâncime de 4-6 cm) în sol, formând crestături în care se depozitează dejecțiile lichide. Dejecțiile lichide injectate se găsesc integral sau parțial sub suprafața solului, iar crestăturile vor rămâne de obicei deschise după aplicarea dejecțiilor lichide. |
Încorporarea dejecțiilor animaliere cât mai repede posibil. |
Prevedere in contract cu apartinatorii de terenuri, ca incorporarea in sol sa se faca in 4 h |
ELABORAT,
Mihaela NEGUT