APM Covasna

PROIECT DECIZIA ETAPEI DE ÎNCADRARE din 20.06.2023

Ca urmare a notificării adresate de COMUNA BĂȚANI, COMPOSESORATELE BĂȚANII MARI, BĂȚANII MICI, HERCULIAN, AITA SEACĂ, BARAOLT ȘI BIXAD ȘI PERSOANE FIZICE DE PE RAZA COMUNEI BĂȚANI, JUDEŢUL COVASNA, cu sediul în comuna Bățani, satul Bățanii Mari, nr. 474, județul Covasna, privind ”Amenajamentul Agro-Pastoral al Comunei Bățani” amplasat pe teritoriul UAT Bățani, județul Covasna, înregistrată la APM Covasna cu nr. 3153/12.04.2023, în baza:

• Art. 14 din OUG nr. 1/2017, privind înființarea Ministerului Mediului prin reorganizarea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor; HG nr. 19 din 12 ianuarie 2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului şi pentru modificarea unor acte normative;
• HG nr. 1000/2012 privind reorganizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului şi a instituţiilor publice aflate în subordinea acesteia;
• OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
• HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe;
• OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificările şi completările ulterioare;
• Ord. nr. 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar;
• Ord. nr. 2387/2011 pentru modificarea Ord. nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România.
• Ord. 1822/2020 privind aprobarea Metodologiei de atribuire în administrare a ariilor naturale protejate;

Agenţia pentru Protecţia Mediului Covasna

Având în vedere următoarele:

- Procesul-verbal al Conferinței I nr. 1471/28.04.2020 și al Conferinței a II-a nr. 16/16.02.2021 de amenajare a fondului pastoral;

- memoriul de prezentare întocmit conform Ordinului nr. 262/2020 de către Unitatea de Suport pentru Integrare, înregistrat cu nr. 4780/12.06.2023;

- dovada achitării tarifului pentru parcurgerea etapei de încadrare, OP nr. 164/11.04.2023;

- lista de control pentru etapa de încadrare EA (Anexa 1 Ordinul MMP  nr. 19 / 2010) întocmit de către Compartimentul Arii Protejate din cadrul A.P.M. Covasna;

- consultarea autorităţilor publice participante în cadrul şedintei Comitetului Special Constituit, proces-verbal ședință nr. 17/16.06.2023;

- lista de control etapă de încadrare SEA – Anexa F Ghid Generic privind evaluarea de mediu pentru planuri și programe;

în conformitate cu prevederile art. 5 alin (3) pct. a). corelat cu pct. c) şi a anexei nr. 1 – Criterii pentru determinarea efectelor semnificative potenţiale asupra mediului din H.G. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe;

-în lipsa comentariilor motivate din partea publicului interesat;

D e c i d e:

” Amenajamentul Agro-Pastoral al Comunei Bățani” amplasat pe teritoriul UAT Bățani, județul Covasna, are posibile efecte semnificative asupra mediului şi este necesară evaluarea de mediu cu includerea cerințelor specifice pentru evaluarea adecvată.

Decizia APM Covasna de emitere a avizului de mediu se bazează pe respectarea cerinţelor legislative privind integrarea în plan a consideraţiilor de mediu, identificarea problemelor de mediu rezultate ca efect a implementării planului, consultarea autorităţilor şi cetăţenilor posibil a fi afectaţi de implementarea acestuia.

1. Caracteristicile planurilor şi programelor cu privire, în special, la:

a) gradul în care planul sau programul creează un cadru pentru proiecte şi alte activităţi viitoare fie în ceea ce priveşte amplasamentul, natura, mărimea şi condiţiile de funcţionare, fie în privinţa alocării resurselor:

Suprafaţa pajiștilor de pe raza UAT- ului comuna Ojdula, judeţul Covasna, care face obiectul amenajării, este de 11581,5 ha, repartizată în 30 trupuri de păşune.

Pășunile analizate se încadrează în Unitatea Carpato – Transilvană (I), Carpații Orientali (A), Grupa de la Curbură (3), Munții scunzi ai Curburii Interne (L), în Munții Baraolt (2),

Altitudinal, trupurile de păşune analizate sunt situate între 580 m (u.a. 67E) şi 1240 m (u.a. 137C), altitudinea medie fiind de 700 m. Din punct de vedere al etajului de vegetaţie, pășunea se găseşte în proporție de 91% în etajul deluros de gorunete, făgete şi goruneto-făgete (FD3), 8% în etajul montan-premontan de făgete (FM1 + FD4) și 1% în etajul montan de amestecuri (FM2)

Din punct de vedere climatic, etajul aparţine dealurilor, podişurilor munților scunzi și mijlocii, cu temperatura medie anuală de 8,5oC. Precipitaţiile medii anuale sunt în jur de 650 mm. Numărul mediu al zilelor cu ploi variază de la 80 la 100 zile, cele mai frecvente precipitaţii înregistrându-se în perioada aprilie – iunie.

Unitatea geomorfologică predominantă din cuprinsul teritoriului este versantul, mai rar lunca. Configuraţia terenului este în mare parte ondulată, rareori plană.

Teritoriul analizat face parte din bazinul hidrografic ale râului Olt, principalii afluenți ai acestuia în zona fiind pâraiele Aita și Baraolt, care la rândul lor au numeroși afluenți dintre care cei mai importanți sunt Pietrosul Mare, pârâul Negru, Bradu Mare, Sugo, Ozunca, Tekse și alții.

Situaţia trupurilor de păşune din punct de vedere teritorial

Amplasamentul amenajamentului pastoral se suprapune parțial cu următoarele arii naturale protejate, siturile Natura 2000: - ROSCI0091 Herculian pe suprafața de 12.917 ha, ROSPA0082 Munții Bodoc – Baraolt pe suprafața de 56.646 ha.

Suprafaţa păşunii pe categorii funcţionale, destinaţii şi folosinţe, se prezintă astfel:

F.P. – păşuni (pajiști) cu funcţie prioritară de producţie..........................4724,9 ha;

F.P. – fâneață cu funcţie prioritară de producţie.....................................2663,5 ha;

F.P. – pășuni cu arbori cu funcţie prioritară de producţie.......................1351,3 ha;

P.S. – pășuni cu arbori cu funcție prioritară de protecție a solului....... ......11,4 ha;

P.P. – pășuni și fânețe împădurite cu funcție prioritară de producție......2671,1 ha;

P.A. – pășuni împădurite cu funcție prioritară de protecție a apelor..........30,6 ha;

P.S. – pășuni împădurite cu funcție prioritară de protecție a solului...... 126,7 ha;

C – Construcții pastorale............................................................................... 2,0 ha

TOTAL GENERAL………….....…….………………...……………...….11581,5 ha.

Organizarea administrativă: Suprafața pășunilor de pe raza UAT Bățani nu este organizată în cantoane pastorale, fiecare proprietar administrându-și pășunile în regim propriu.

Tipurile de pajişte identificate în teritoriu sunt pe bază de Festuca rubra în combinaţie cu Nardus stricta și Agrostis capillaris, iar pe fânețe sunt pe bază de Arrhenatherum elatius, Trisetum flavescens și leguminoase (Trifolium pratense, Trifolium repens, Lotus corniculatus). Degradarea parţială a acestor pajişti s-a produs ca urmare a practicării în timp a păşunatului neraţional şi a neaplicării unor lucrări agrotehnice absolut necesare pentru îmbunătăţirea compoziţiei floristice. Aceste neajunsuri au dus la diminuarea cantităţilor de substanţe minerale pe profil şi la accentuarea acidităţii solului, condiţii în care Nardus stricta, Deschampsia caespitosa și Calamagrostis epigeios au pus treptat stăpânire pe teren, înlăturând încetul cu încetul speciile valoroase.

Degradarea parţială a acestor pajişti s-a produs ca urmare a practicării în timp a păşunatului neraţional şi a neaplicării unor lucrări agrotehnice absolut necesare pentru îmbunătăţirea compoziţiei floristice. Aceste neajunsuri au dus la diminuarea cantităţilor de substanţe minerale pe profil şi la accentuarea acidităţii solului, condiţii în care Nardus stricta, Deschampsia caespitosa și Calamagrostis epigeios au pus treptat stăpânire pe teren, înlăturând încetul cu încetul speciile valoroase.

Formații forestiere identificate:

14 Molideto-făgete – 6,8 ha

41 Făgete pure montane – 346,1 ha

42 Făgete pure de dealuri – 504, 8 ha

51 Gorunete pure – 1415, 6 ha

52 Goruneto-făgete – 1382, 9 ha

97 Aninișuri de anin negru – 128,0 ha

98 Aninișuri de anin alb – 25, 5 ha

Tipurile de pajişte identificate pe pășuni și pășuni cu arbori sunt următoarele:

1.Festuca rubra – Agrostis capillaris.............................................. .....2322,9 ha (38%)

2. Festuca rubra – Nardus stricta…………………............…….............1435,7 ha (23%)

3. Agrostis capillaris – Festuca rubra....………..……………..........… ...1084,8 ha (18%)

4. Nardus stricta – Festuca rubra.............................. ....................... ...  468,8 ha (8%)

 5. Festuca rubra ………………… .....………..…….........…….......469,9 ha (8%)

6. Festuca rubra – Anthoxanthum odoratum.........................…...................91,7 ha (2%)

7. Festuca rubra – Deschampsia caespitosa.............................. ................58,0 ha (2%)

8. Anthoxanthum odoratum – Agrostis capillaris................................... ......51,9 ha (1%)  

9. Anthoxanthum odoratum – Holcus lanata....................................................... .31,3 ha

10. Calamagrostis epigeios – Festuca rubra..........................................................30,4 ha

11. Nardus stricta...................................................................................................27,8 ha

12. Deschampsia caespitosa – Nardus stricta.........................................................7,3 ha

13. Holcus lanata – Agrostis capilaris......................................................................7,1 ha

TOTAL................................................................................................. 6087,6 ha (100%)

În afară de pășunile menționate (6087,6 ha) în cuprinsul UAT Bățani au mai fost identificate fânețe a căror suprafață însumează 2663,5 ha. Principalele tipuri de fânețe identificate în cuprinsul pajiștilor permanente analizate sunt următoarele:

-      Agrostis capillaris – Festuca rubra………………………….644,5 ha (24%)

-      Trisetum flavescens – Arrhenatherum elatius………………523,4 ha (20%)

-      Festuca rubra – Trifolium pratense………………………….353,4 ha (13%)

-      Festuca rubra - Agrostis capillaris…………………………….249,9 ha (10%)

-      Festuca rubra – Lotus corniculatus…………………………..274,4 ha (10%)

-      Dactylis glomerata – Anthoxanthum odoratum………………164,4 ha (6%)

-      Agrostis capillaris – Trifolium repens…………………………169,5 ha (6%)

-      Dactylis glomerata – Festuca rubra…………………………….78,0 ha (3%)

-      Festuca rubra – Anthoxanthum odoratum……………………59,9 ha (2%)

-      Anthoxanthum odoratum – Agrostis capillaris……………… 48,9 ha (2%)

-      Anthoxanthum odoratum – Holcus lanata………………………31,3 ha (1%)

-      Terenuri cultivate (Medicago sativa, Trifolium ssp., Bromus)… 65,9 (2%)

TOTAL…………………………………………………………………….2663,5 ha

Terenurile cu vegetație forestieră însumează 4191,1 ha, din care 2828,4 ha pășuni și fânețe împădurite (consistența 0,4 și mai mare) și 1362,7 ha pășuni cu arbori (consistența 0,2-0,3). Din ultima categorie proprietarii pot recolta lemn prin reducerea consistenței vegetației forestiere, funcție de panta terenului și starea pășunilor. Se va păstra vegetație forestieră cel puțin 0,1 pentru adăpostul și protecția animalelor. Astfel, din pășunile cu arbori de pe raza UAT Bățani se poate recolta cantitatea de 31338 mc masă lemnoasă, adică 29 mc/ha de pe suprafața pășunilor cu arbori (1362,7 ha).

În perioada 2010-2020 în pășunile analizate s-au executat următoarele lucrări:

• Împrăștiere gunoi de grajd în anii 2019 și 2020 pe o suprafață de 215,9 ha;
• Defrișarea vegetației forestiere ≤20 s-a efectuat în 2014, 2015, 2016, 2017 și 2020 pe suprafața de 192,1 ha;
• Lucrări de reducere a consistenței s-au executat pe o suprafață ce însumează 324,4 ha în intervalul 2015-2017;
• Defrișarea vegetației arbustive s-a executat în perioada 2016-2017 pe 20,7 ha;
• Semănături cu lucernă pe 2,4 ha în anul 2019.

Starea fânețelor de pe raza UAT Bățani este foarte bună, producția medie de masa verde la hectar fiind de 18-20 tone. Se recomandă menținerea proporției leguminoaselor de 30-40% în compoziția păturii erbacee pentru a păstra echilibrul energoproteic al acestora. Pentru păstrarea stării actuale a fânețelor considerăm că lucrările de fertilizare sunt suficiente.

Tehnologiile de recuperare, îmbunătățire, întreținere și exploatare sunt coformate cu instrucțiunile și ultimele rezultate ale cercetării din domeniul culturii pajiștilor, în funcție de tipurile existente. Astfel în fondul pastoral analizat s-au propus următoarele:lucrări:

• scoaterea cioatelor pe o suprafață de 15,9 ha;
• distrugerea și nivelarea mușuroaielor vegetale și a râmăturilor de mistreț pe o suprafață de 173,4 ha.
• defrișarea vegetației arbustive pe o suprafață de 304,5 ha;
• defrișarea vegetației forestiere ≤20 de ani pe o suprafață de 338,7 ha;
• combaterea plantelor dăunătoare și toxice pe o suprafață de 272,5 ha;
• supraînsămânțări pe o suprafață de 506,8 ha;
• reînsămânțări pe o suprafață de 18,2 ha;
• fertilizări pe o suprafață de 8299,1 ha.

Bazele de amenajare stabilite pentru pășunile amenajate sunt următoarele:

- durata sezonului de pășunat este de 150 zile, între 15 mai – 15 octombrie, având în vedere zona geografică, condițiile climatice, altitudinea terenului;

- numărul ciclurilor de pășunat este în număr de 4 fiecare 40de zile, din care 5-6 zile pentru pășunat și 34-35 de zile pentru refacerea ierbii.

- producția medie de masă verde este de 6,5 t/ha, funcție de de tipul de pajiște, cu un coeficient de consumabilitate mediu de 70%.

- capacitatea de pășunat actuală este de 0,46 UVM, funcție de valoiarea pastorală a pajiștilor. În urma aplicării măsurilor de refacere propuse prin amenajament suprafața covorului ierbos va crește cu 659,1 ha (recuperată prin lucrări de defrișarea vegetației arbustive și forestiere, scos cioate, etc.) și se va îmbunătății pe 445,9 ha, prin combaterea plantelor dăunătoare și toxice, distrugerea și nivelarea mușuroielor și a râmăturilor de mistreț.

În urma aplicării măsurilor de îmbunătăţire propuse prin prezentul studiu în următorii 5-10 ani se va ameliora atât compoziţia floristică a pajiştilor cât şi producţia de masă verde la hectar, care va ajunge în medie 8-10 t/ha. Prin creşterea coeficientului de consumabilitate la 80%, se va mări producţia utilă de la 6,25 t / ha cât este în prezent la 7,5 t /ha.

În final, se va ajunge la o încărcare medie de 0,77 U.V.M./ha, ceea ce înseamnă 4687 U.V.M. pentru întreaga suprafaţă păşunabilă, mai mare decât în prezent cu 20%.

b) gradul în care planul sau programul influenţează alte planuri şi programe, inclusiv pe cele în care se integrează sau care derivă din ele: se va realiza armonizarea amenajamentului pastoral cu planurile de management ale siturilor Natura 2000 .

c) relevanţa planului sau programului pentru integrarea consideraţiilor de mediu, mai ales din perspectiva promovării dezvoltării durabile: nu este cazul;

d) problemele de mediu relevante pentru plan sau program: amplasamentul se suprapune cu siturile Natura 2000: ROSCI0091 Herculian pe suprafața de 12.917 ha, ROSPA0082 Munții Bodoc – Baraolt pe suprafața de 56.646 ha;

e) relevanţa planului sau programului pentru implementarea legislaţiei naţionale şi comunitare de mediu: prevederile amenajamentului vor respecta OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificările şi completările ulterioare și Directiva 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de floră şi faună sălbatice;

2. Caracteristicile efectelor şi ale zonei posibil a fi afectate cu privire, în special, la:

a) probabilitatea, durata, frecvenţa şi reversibilitatea efectelor: amenajamentul poate avea efect semnificativ asupra ariilor naturale protejate ROSCI0091 Herculian, ROSPA0082 Munții Bodoc – Baraolt;

b) natura cumulativă a efectelor: nu este cazul;

c) natura transfrontieră a efectelor: nu este cazul.

d) riscul pentru sănătatea umană sau pentru mediu (de exemplu, datorită accidentelor): nu este cazul;

e) mărimea şi spaţialitatea efectelor (zona geografică şi mărimea populaţiei potenţial afectate): suprafața totală a amenajamentului patoral este de 11581,5 ha.

f) valoarea şi vulnerabilitatea arealului posibil a fi afectat, date de:

(i) caracteristicile naturale speciale sau patrimoniul cultural: nu este cazul;

(ii) depăşirea standardelor sau a valorilor limită de calitate a mediului: nu este cazul.

(iii) folosirea terenului în mod intensiv: nu este cazul;

g) efectele asupra zonelor sau peisajelor care au un statut de protejare recunoscut pe plan naţional, comunitar sau internaţional: planul este susceptibil de a avea un impact semnificativ asupra ariilor naturale protejate ROSCI0091 Herculian, ROSPA0082 Munții Bodoc – Baraolt;

Informarea şi participarea publicului la procedura de evaluare de mediu/procedura de evaluare adecvată:

Anunţurile titularului planului privind depunerea solicitării de emitere a avizului de mediu, publicate în ziarul Observatorul de Covasna din datele de 22.03.2023 şi 27.03.2023;

- Proiectul Deciziei etapei de încadrare a fost publicat pe pagina proprie de internet a APM Covasna http://apmcv.anpm.ro în data de XXXX;

- Anunţul titularului planului privind decizia etapei de încadrare, publicat în .... din data de ....2023.

APM Covasna a asigurat şi garantat accesul liber la informaţie a publicului şi participarea acestuia la luarea deciziei în activitatea de definitivare şi avizare din punct de vedere al protecţiei mediului a planului. Documentaţia care a stat la baza emiterii avizului de mediu a fost accesibilă publicului la sediul APM Covasna pe durata derulării procedurii şi pe adresa de internet http://apmcv.anpm.ro.

În conformitate cu prevederile HG nr.1076/2004 procedura va continua cu etapa de definitivare a proiectului de plan şi de realizare a raportului de mediu.

Parcurgerea etapei de definitivare a proiectului de plan şi de realizare a raportului de mediu se va realiza în conformitate cu prevederile Secţiunii a-2-a din H.G. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe, cu modificările şi completările ulterioare. În acest sens, conform prevederilor art. 14 din HG 1076/2004 titularul are obligaţia de a constitui un grup de lucru care are caracter nepermanent, fiind constituit special pentru acest plan. Activităţile grupului de lucru sunt cele stipulate în art. 16-19 din HG 1076/2004. Parcurgerea procedurii de definitivare a planului, constă în următoarele etape:

1. Constituirea de către titular a unui grup de lucru alcătuit din :

a) reprezentanţi ai titularilor planului ;

b) reprezentanţii autorităţii competente pentru protecţia mediului – A.P.M. Covasna, reprezentanţii autorităţilor interesate de efectele planului: Sistemul de Gospodărire a Apelor Covasna, Garda Forestieră Brașov, Garda Naţională de Mediu - Comisariatul Județean  Covasna, Agenția Națională pentru Arii Protejate - Serviciul Teritorial Covasna, Centrul Județean pentru Protecția Naturii și Salvamont - Consiliul Județean Covasna, Direcția de Sănătate Publică Covasna, Direcția Sanitară Veterinară și Pentru Siguranța Alimentelor  Covasna, Direcția Pentru Agricultură a Județului Covasna;

c) elaborator Raport de mediu, Studiu de evaluare adecvată – persoană fizică sau juridică atestată, experţi angajaţi, după caz în vederea analizării problemelor semnificative de mediu şi stabilirii măsurilor de prevenire, reducere, compensare, monitorizare a efectelor impactului asupra mediului pentru planul analizat în scopul întocmirii Raportului de Mediu de către persoanele fizice şi juridice atestate.

d) asociații crescători de animale, asociații de vânătoare care gestionează fonduri de vânătoare care se suprapun cu amenajament, după caz;

Titularul planului va notifica APM Covasna și autoritățile interesate data și ora la care se va întâlni grupul de lucru.

2. Punctele de vedere exprimate în şedinţele grupului de lucru se vor consemna în procese verbale, cîte un exemplar se va transmite autorităților participante.
3. Titularul planului va prezenta grupului de lucru obiectivele specifice ale planului.
4. Persoanele atestate, împreună cu experţii angajaţi, după caz, analizează problemele semnificative de mediu, inclusiv starea mediului şi evoluţia acestuia în absenţa implementării planului, şi determină obiectivele de mediu relevante în raport de obiectivele specifice ale planului.
5. Titularul planului va proiecta alternative posibile, luând în considerare obiectivele şi aria geografică a planului, problemele semnificative de mediu, inclusiv starea mediului şi evoluţia acestuia în absenţa implementării planului precum şi obiectivele de mediu relevante şi le va aduce la cunoştinţa grupului de lucru.
6. Grupul de lucru analizează modul în care alternativele propuse îndeplinesc obiectivele de mediu relevante pentru plan.
7. Pe baza recomandărilor grupului de lucru, titularul planului va elabora detaliat alternativele care îndeplinesc obiectivele de mediu relevante.
8. Persoanele atestate, împreună cu experţii angajaţi, după caz, analizează efectele semnificative asupra mediului a alternativelor propuse de titularul, folosind criteriile prevazute in anexa nr. 1 la HG 1076/2004, şi stabilesc măsurile de prevenire, reducere, compensare şi monitorizare a efectelor semnificative ale impactului asupra mediului pentru fiecare alternativă a planului sau programului, facând recomandări în acest sens.
9. Măsurile şi recomandările se aduc la cunoştinţa grupului de lucru.
10. Titularul planului sau programului, luând în considerare informaţiile stabilite de persoanele atestate stabileşte şi prezintă grupului de lucru următoarele:

a) alternativa finală a planului sau programului;

b) măsurile de prevenire, reducere şi compensare a efectelor semnificative asupra mediului;

c) programul de monitorizare a efectelor semnificative asupra mediului ale implementării planului sau programului. Alternativa finală reprezintă proiectul de plan sau de program.

11. Persoanele atestate, împreună cu experţii angajaţi, după caz, analizează măsurile propuse de titularul planului sau programului, precum şi programul de monitorizare şi întocmesc raportul de mediu. Conţinutul-cadru al raportului de mediu este cel prevazut în anexa nr. 2 la HG 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri si programe.
12. După întocmirea raportului de mediu, recomandarile prevăzute în acesta se aduc la cunoştinţa grupului de lucru.
13. În termen de 5 zile calendaristice de la finalizarea raportului de mediu, aveţi obligaţia de a-l transmite la A.P.M. Covasna în vederea continuării procedurii de reglementare a planului.

Conform prevederilor HG 1076/2004 aveţi obligaţia de a informa publicul în mass media asupra deciziei privind etapa de încadrare a planului în termen de 3 zile de la primirea acesteia. Dovada publicării în mass – media va fi înaintată la APM Covasna.

Prezentei decizii i se aplică prevederile Legii nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ (*actualizată*).

DIRECTOR EXECUTIV,

Ing. Neagu Gheorghe

Şef Serviciu Avize, Acorduri, Autorizaţii,                                                        Întocmit,