DECIZIA ETAPEI DE ÎNCADRARE

Proiect din 01.07.2024

Ca urmare a notificării adresate de către persoanele fizice Alexeanu-Buttu Marinela, Stama Silvia Raluca și Alexeanu-Buttu Ana-Coralia prin Alexeanu-Buttu Marinela pentru  “Amenajamentul silvic al unității de protecție și producție UP IV Gârbova-proprietate privată a persoanelor fizice Alexeanu-Buttu Marinela, Stama Silvia Raluca și Alexeanu-Buttu Ana-Coralia”, județul Vrancea, cu amplasamentul în com. Chiojdeni și com. Dumitrești , înregistrată la APM Vrancea cu nr. 2727/01.03.2024 și a completărilor ulterioare, în baza:

• HG nr.1000/2012 privind reorganizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului şi a instituţiilor publice aflate în subordinea acesteia;
• OUG nr.195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
• HG nr.1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe;
• HG nr.236/2023 pentru aprobarea metodologiei de derulare a procedurii de evaluare de mediu pentru amenajamente silvice;
• OUG nr.57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificările şi completările ulterioare;
• Ordinul nr.262 din 2020 pentru modificarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potențiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar,

Agenția pentru Protecţia Mediului Vrancea

• ca urmare a consultării autorităţilor publice participante în cadrul şedinţei Comitetului Special Constituit din data de 27.06.2024 ;
• în conformitate cu prevederile art. 5 alin. (1) pct. a) şi a anexei nr. 1– Criterii pentru determinarea efectelor semnificative potenţiale asupra mediului din H.G. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe;
• în lipsa comentariilor motivate din partea publicului interesat,

decide:

Planul/programul: “Amenajamentul silvic al unității de protecție și producție UP IV Gârbova-proprietate privată a persoanelor fizice Alexeanu-Buttu Marinela, Stama Silvia Raluca și Alexeanu-Buttu Ana-Coralia”, județul Vrancea, nu necesită evaluare de mediu şi nu necesită evaluare adecvată şi se va supune adoptării fără aviz de mediu.

1. Motivele care au stat la baza deciziei conform Anexei nr.1 din H.G. 1076/2004 sunt următoarele:

1. Caracteristicile Planului de Amenajare a fondului forestier cu privire, în special, la:

1. Gradul în care planul creează un cadru pentru proiecte şi alte activităţi

viitoare fie în ceea ce priveşte amplasamentul, natura, mărimea şi  condiţiile de funcţionare, fie în privinţa alocării resurselor:

- Amenajamentul silvic nu creează cadru pentru proiecte conform Anexelor 1 și 2 din Legea nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului.

Fondul forestier ce formează unitatea de producție IV Gârbova, în suprafaţă totală de 459,89 ha aparţinând persoanelor fizice Alexeanu-Buttu Marinela, Stama Silvia Raluca și Alexeanu-Buttu Ana-Coralia, provine de la Ocolul Silvic Dumitrești, Unitatea de Producţie I Jitia și IV Motnău, ca urmare a aplicării Legii Fondului Funciar nr. 247/2005.

În prezent suprafața fondului forestier proprietate privată are asigurate serviciile silvice de către Ocolul Silvic Privat Chiojdeni.

Repartizarea fondului forestier pe proprietari şi unităţi teritorial administrative

Pentru fondul forestier proprietate privată aparţinând persoanelor fizice Alexeanu-Buttu Marinela, Stama Silvia Raluca și Alexeanu-Buttu Ana-Coralia, provenit din reconstituirea dreptului de proprietate prin aplicarea Legii 18/1991 și Legii 1/2000, în anul 2013 a fost întocmit un amenajament silvic U.P. IV Gârbova, cu perioada de valabilitate 01.01.2014-31.12.2023.

Fondul forestier proprietate privata  din U.P. IV Gârbova, se suprapune parțial cu ANPIC, acesta fiind inclus în aria protejata de interes comunitar ROSPA0141-Subcarpații Vrancei (2%-9,0ha)  din suprafața planului .

În pădurilor proprietate privată din această unitate de producție există, 1 ANPIC, și anume:

•  ROSPA0141-Subcarpații Vrancei-acesta are plan de management aprobat nr. 946/2016 si Decizia Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate (ANANP) nr. 626/23.11.2021 prin care s-au stabilit obiective de conservare specifice sitului.

 Repartiţia fondului forestier pe categorii de folosinţe

1. Păduri şi terenuri destinate împăduririi şi reîmpăduririi: 436,33 ha.

A.1. - păduri şi terenuri destinate împăduririi prin care se reglementează recoltarea de produse principale – 432,69 ha;

A.2. - păduri şi terenuri destinate împăduririi prin care nu se reglementează recoltarea de produse principale – 3,64 ha;

2. Terenuri afectate gospodăririi pădurilor: 23,56 ha
3. Terenuri neproductive: stâncării, nisipuri, sărături, mlaştini, etc
4. terenuri scoase temporar din fondul forestier

Zonarea funcţională

în concordanţă cu obiectivele social-economice fixate, condiţiile staţionale existente, ţelurile de gospodărire adoptate şi structura reală a arboretelor, suprafaţa fondului forestier analizat a fost încadrată la actuala amenajare în grupa I funcţională (436,33 hectare), în următoarele categorii funcţionale:

• 1.2.A - arborete situate pe stâncării, pe substrate de fliş, nisipuri sau pietrişuri şi pe terenuri cu înclinare mai mare de 30 grade -T II – 2,64 ha;
• 1.2 H – arborete situate pe terenuri alunecătoare (T II)- 1,0 ha;
• 1.2 L – păduri situate pe terenuri cu substrate litologice foarte vulnerabile la eroziuni și alunecări, cu pante cuprinse până la limitele indicate la categoria 1.2A (T IV)- 423,69 ha;
• 1.2L/5R – arborete din păduri/ecosisteme de pădure cu valoare protectivă pentru specii de interes deosebit incluse în arii de protecție specială avifaunistică, în scopul conservării speciilor de păsări ( sit Natura 2000 – ROSPA0141 Subcarpații Vrancei) – T IV ( 9,0 ha);

Subunităţi de gospodărire -în raport cu obiectivele urmărite şi funcţiile de protecţie şi de producţie stabilite au fost constituite următoarele subunităţi de protecţie şi producţie:

S.U.P. A - codru regulat, sortimente obişnuite:                     432,69 ha;

S.U.P. M - păduri supuse regimului de conservare deosebită:        3,64 ha;

Total U.P. IV Gârbova                                                       436,33 ha

S-au adoptat următoarele baze de amenajare:

Regimul: codru;

Compoziţia ţel: corespunzătoare tipului natural fundamental de pădure pentru arboretele exploatabile şi compoziţia ţel la exploatabilitate pentru celelalte arborete;

Exploatabilitatea de protecţie pentru arboretele din grupa I funcţională;

Tratamente - tăieri progresive;

Ciclul - 110 ani.

Suprafeţele şi volumele de extras prin lucrările silvice

Stabilirea posibilităţii de produse principale s-a făcut atât prin intermediul, vârstelor, volumelor cât şi prin intermediul suprafeţelor, aplicându-se procedee specifice metodei creşterii indicatoare şi celei a claselor de vârstă.

S-a prevăzut a se executa în deceniul care urmează următoarele cantităţi anuale de lucrări de îngrijire a arboretelor:

- Rărituri – 29,94 ha/an cu un volum de extras de 807 mc/an;

- Curăţiri - Degajări -.

Cu tăieri de igienă se estimează a se parcurge anual 121,83 ha cu un volum de extras de 103 m³/an.

Analiza şi adoptarea planurilor decenale

Posibilitatea de produse principale se va recolta din u.a.: 11A, 12C, 50A, 64B și 122.

Rărituri s-au propus în arboretele din u.a.: 8A, 10B, 10C, 74, 75, 76A, 77A, 78A, 79A și 80A.

În caz de calamităţi (doborâturi şi rupturi de vânt şi de zăpadă, incendii, alunecări de teren, uscări anormale, etc ), măsurile de gospodărire impuse de situaţie vor fi dispuse de Ocolul Silvic care asigură serviciile silvice în conformitate cu legile în vigoare şi normele tehnice silvice pentru amenajarea pădurilor. Acestea reglementează procedura şi situaţiile în care se solicită modificarea prevederilor amenajamentelor silvice.

Accesul în această unitate este asigurat de drumul public: DP001 Dumitrești-Vintileasca și de cinci drumuri forestiere FE001 Vulturu-Bradu Mare, FE003 Brutăriei, FE005 Motnău Mic - Bolovanu, FE006 Groapa Șindrilei și FE008 Tulburea-Crucișoara iar dacă va fi necesară traversarea vreunui curs de apă se va amenaja traversarea cu podeţ. Nu se permite accesul prin albiile şi de-a lungul cursurilor de apă.

S-au prevăzut împăduriri pe 2,64 ha, din care 2,16 ha împăduriri integrale și 0,48 completări. Speciile utilizate în lucrările de împădurire sunt: fagul, gorunul şi paltinul de munte.

Amenajamentul are valabilitatea de 10 ani, începând de la data aprobării acestuia prin ordin al conducătorului autorității publice centrale care răspunde de silvicultură.

ARII NATURALE PROTEJATE DE INTERES NAŢIONAL:

Fondul forestier proprietate privata  din U.P. IV Gârbova, se suprapune parțial cu ANPIC, acesta fiind inclus în aria protejata de interes comunitar ROSPA0141-Subcarpații Vrancei (2%-9,0ha)  din suprafața planului .

În pădurilor proprietate privată din această unitate de producție există, 1 ANPIC, și anume:- ROSPA0141-Subcarpații Vrancei-acesta are plan de management aprobat nr. 946/2016 si Decizia Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate (ANANP) nr. 626/23.11.2021 prin care s-au stabilit obiective de conservare specifice sitului.

Descrierea lucrărilor propuse prin amenajamentul UP IV Gârbova și localizarea față de ANPIC    ROSPA0141-Subcarpatii Vrancei sunt prezentate sumar intervențiile principale/secundare:

2. Gradul în care Planul de Amenajare a fondului forestier influenţează alte planuri şi programe, inclusiv pe cele în care se integrează sau derivă din ele:

Amenajamentul silvic analizat se integrează cu amenajamentele silvice ale suprafeţelor limitrofe, fiind o condiţie a asigurării continuităţii vegetaţiei fondului forestier;

În zonă nu sunt propuse alte planuri sau programe.

Este necesară respectarea prevederilor amenajamentului, deoarece neexecutarea la timp a lucrărilor ar putea conduce la degradarea stării fitosanitare a pădurii şi reducerea efectelor protectoare ale acesteia, prin apariţia și extinderea unor factori destabilizatori şi limitativi (uscarea, doborâturile, atacul de dăunători, eroziunea, alunecările de teren, etc.).

c. Relevanţa planului în/pentru integrarea consideraţiilor de mediu, mai ales din perspectiva promovării dezvoltării durabile:

• obiectivul principal al amenajamentului silvic este stabilirea modului de gospodărire a fondului forestier deţinut de către titular, în vederea dezvoltării durabile şi în concordanţă cu obiectivele ecologice şi social-economice ale acestuia;
• obiectivele amenajamentului constau în: studiul staţiunii şi al vegetaţiei forestiere;
• stabilirea obiectivelor social - economice şi ecologice ale pădurilor; stabilirea ţelurilor de gospodărire definite prin caracteristicile structurale ale arboretelor; stabilirea posibilităţii pădurilor şi elaborarea planurilor de recoltare şi cultură. Se mai urmăreşte gestionarea pădurii spre starea normală a claselor de vărstă (optimă), conservarea biodiversităţii, protecţia peisajului natural existent, a habitatelor.

d. Probleme de mediu relevante pentru plan:

Menţinerea integrităţii fondului forestier, respectiv protejarea ariilor naturale protejate şi a peisajului și menținerea tipului natural fundamental de pădure. Vântul, zăpada umedă, uscarea anormală sunt factorii destabilizatori cei mai importanţi care se manifestă în unitatea studiată provocând doborâturi.

Amplasamentul se suprapune partial cu aria protejata de interes comunitar ROSPA0141-Subcarpatii Vrancei (2%-9,00 ha).

e. Relevanţa planului pentru implementarea legislaţiei naţionale şi comunitare de mediu:

Se vor respecta prevederile din:

• Ordonanţa de Urgenţă nr.195 din 22 decembrie 2005, cu modificările ulterioare şi completările ulterioare privind protecţia mediului, art.69:

a) să menţină suprafaţa împădurită a fondului forestier, a vegetaţiei forestiere din afara fondului forestier, inclusiv a jnepenişurilor, tufişurilor şi pajiştilor existente, fiind interzisă reducerea acestora, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege;

b) să exploateze masa lemnoasă în condiţiile legii precum şi să ia măsuri de reîmpădurire şi, respectiv de completare a regenerărilor naturale;

c) să gestioneze corespunzător deşeurile de exploatare rezultate, în condiţiile prevăzute de lege;

d) să asigure respectarea regulilor silvice de exploatare şi transport tehnologic al lemnului, stabilite conform legii, în scopul menţinerii biodiversităţii pădurilor şi a echilibrului ecologic;

e) să respecte regimul silvic în conformitate cu prevederile legislaţiei în domeniul silviculturii şi protecţiei mediului;

f) să asigure aplicarea măsurilor specifice de conservare pentru pădurile cu funcţii speciale de protecţie, situate pe terenurile cu pante foarte mari, cu procese de alunecare şi eroziune, de grohotişuri, stâncării, la limita superioară de altitudine a vegetaţiei forestiere, precum şi pentru alte asemenea păduri;”

• Legea Apelor nr.107/1996 cu modificările şi completările ulterioare;
• O.U.G. nr. 92/2021 privind regimul deşeurilor;
• OUG nr. 57/2007 aprobat prin Legea nr.49/2011 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice cu modificările şi completările ulterioare;
• O.U.G. nr. 68/2007 privind răspunderea de mediu cu referire la prevenirea şi repararea prejudiciului asupra mediului, aprobată prin Legea 19/2008, modificată şi completată prin OUG 15/2009, care transpune prevederile Directivei Consiliului şi Parlamentului European 2004/35/CE privind răspunderea de mediu cu referire la măsurile preventive şi de reparare, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE) nr. L 143 din 30 aprilie 2004

2. Caracteristicile efectelor şi ale zonei posibil a fi afectate cu privire, în special, la: 

a. Probabilitatea, durata, frecvenţa şi reversibilitatea efectelor:

Amenajamentul propune lucrări silvice care au drept scop:

• gestionarea durabilă a pădurii;
• creşterea capacităţii de producţie şi protecţie a pădurilor;
• conservarea şi ameliorarea biodiversităţii în scopul maximizării stabilităţii şi potenţialului polifuncţional al pădurilor.

Prin măsurile propuse nu apar efecte negative remanente asupra mediului şi se garantează realizarea unei gospodăriri durabile, conservativă a pădurilor. Implementarea amenajamentului silvic nu va conduce la alterarea stării de conservare a speciilor şi habitatelor naturale.

b. Natura cumulativă a efectelor: Nu este cazul.

c. Natura transfrontieră a efectelor: Nu este cazul.

d. Riscul pentru sănătatea umană sau pentru mediu (de exemplu, datorită accidentelor): Amenajamentul cuprinde, ţinând cont de vulnerabilitatea arboretelor, la acţiunea vântului şi zăpezii sau a altor factori dăunători, măsuri privind:

• semnalarea de către personalul silvic de teren prin rapoarte a apariţiei factorilor destabilizatori;
• materializarea pe hartă a suprafeţelor afectate de factori destabilizatori, pentru estimarea aproximativă a fenomenului;
• măsurarea suprafeţelor afectate de pe suprafeţe mari;
• punerea în valoare a masei lemnoase din suprafeţele calamitate, valorificarea urgentă a masei lemnoase prin licitaţii pe picior, licitaţii de prestări servicii, vânzare către populaţie;
• împădurirea suprafeţelor afectate de factori destabilizatori în termen în cel mult două sezoane de vegetaţie de la evacuarea masei lemnoase.

Măsuri prevăzute în cazul unor calamităţi:

Doborâturi şi rupturi de vânt sau zăpadă:

Pentru prevenirea efectelor negative ale doborăturilor şi rupturilor de vânt şi zăpadă, se impune:

- realizarea de structuri și compoziții optime pentru arborete apropiate de cele ale tipului natural fundamental, recomandându-se utilizarea proveniențelor locale.

- arboretele vor fi parcurse obligatoriu cu lucrări de îngrijire încă din primele stadii de dezvoltare, cu scopul creării de arborete cu un ridicat grad de stabilitate, cu exemplare bine dezvoltate, cu coroane simetrice şi cu un sistem radicelar dezvoltat. Prin intensităţi de intervenţie mai mari în tinereţe se poate obţine o rezistenţă individuală a arboretelor la vânt, cu grijă deosebită de a nu se reduce consistenţa sub 0,8. începând cu primele faze de dezvoltare se va începe dirijarea marginii masivului pe o distanţă de 1-2 înălţimi de arbore pentru crearea de liziere puternice.

Cu ocazia lucrărilor efectuate se vor extrage neîntârziat arborii uscaţi, rupţi, doborâţi, atacaţi de insecte şi de agenţi criptogamici.

Prin tratamentele adoptate se va tinde spre o structură plurienă sau relativ plurienă, structuri ce asigură o rezistenţă sporită la doborâturi.

Pentru înlăturarea pe cât posibil a efectelor dăunătoare ale vântului s-au recomandat compoziţii ţel corespunzătoare tipurilor natural fundamentale.

De asemenea se va urmări:

•  promovarea prin toate lucrările a speciilor valoroase rezistente la vânt, provenienţă locală, care au format biocenoze stabile la adversităţi;

•  împădurirea tuturor golurilor ce apar anual în arborete;

•  promovarea amestecurilor de specii, iar în cadrul acestora a speciilor rezistente la vânt;

•  reducerea pagubelor produse de vânat, păşunat şi exploatări astfel încât să se reducă proporţia arborilor vulnerabili la adversităţi;

•  efectuarea împăduririi cu material de împădurire genetic ameliorat pentru rezistenţă la vânt şi folosirea unor scheme mai rare;

Incendii: În vederea realizării protecţiei împotriva incendiilor se va urmări:

•  igienizarea tuturor traseelor turistice şi extragerea arborilor uscaţi, rupţi şi doborâţi;

•  propagandă pe linie P.S.I.;

•  stabilirea unor trasee de patrulare şi puncte fixe de observaţie mai ales în perioadele critice de secetă accentuată;

•  înfiinţarea unor pichete de incendiu dotate cu unelte şi mijloace de intervenţie promptă în caz de incendiu;

•  supravegherea permanentă a lucrărilor de curăţire a păşunilor şi fâneţelor particulare;

•  întreţinerea permanentă a căilor de acces din unitate;

•  stabilirea unei reţele de linii parcelare principale mai ales în pădurile de răşinoase, amplasate pe culmile principale.

         În cazul unui incendiu primele măsuri trebuie să vizeze izolarea acestuia prin săparea de şanţuri şi deplasarea rapidă a echipelor de intervenţie.

   Alunecări de teren: Măsurile cele mai indicate pentru eventuala stopare acestora se referă la:

- menţinerea vegetaţiei forestiere

-stabilizarea terenului în porţiunile afectate prin executarea de gărduleţe, cleionaje şi plantarea în amonte de acestea a unor puieţi din specii ca: anin negru, salcie, sălcioară, plop alb, plop tremurător.

Inundaţii: Informarea Comisiilor locale şi judeţene de apărare în cazuri de urgenţe de pe raza de competenţă a acestora; Curăţarea albiilor pâraielor de resturi de material lemnos care ar putea provoca viituri în aval;

    Atacuri de insecte: Ca măsură preventivă împotriva bolilor şi dăunătorilor este necesară menţinerea unei stări fitosanitare cât mai ridicată. Arboretele trebuie parcurse cu lucrări de îngrijire şi conducere precum şi cu lucrări de igienă astfel încât să fie eliminate imediat focarele de infecţie. Trebuie avută însă o deosebită grijă de a menţine arboretele la densităţi normale, când ecosistemul forestier funcţionează la întreaga sa capacitate păstrându-se astfel un echilibru dinamic între biocenoze.

Pentru asigurarea protecţiei fondului forestier împotriva bolilor şi dăunătorilor se vor întreprinde o serie de acţiuni prin care pe de o parte să se asigure prevenirea declanşării unor atacuri, iar pe de altă parte combaterea efectivă a cauzelor şi dăunătorilor.

e. Mărimea şi spaţialitatea efectelor (zona geografică şi mărimea populaţiei potenţial afectate):

         Suprafaţa fondului forestier ce face obiectul planului este de 436,33 ha din care 9 ha se află în arii naturale protejate.

Având în vedere informațiile înaintate prin Memoriul Tehnic de Prezentare realizat în conformitate cu Ordinul nr. 1682/2023 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar rezultă faptul că amenajamentul silvic nu prevede lucrări silvice cu un impact semnificativ asupra speciilor de păsări sau habitatelor acestora în zona de suprapunere cu ROSPA0141 Subcarpații Vrancei, iar obiectivele şi soluțiile tehnice asumate prin amenajamentul silvic, urmăresc menținerea structurii şi funcțiilor pădurii amenajate, prin promovarea asigurării continuității ecosistemelor acoperite cu pădure, fără modificări de ordin topografic, geologic, geomorfologic şi a cursurilor de apă, sau exploatarea altor resurse decât cele forestiere. Din această perspectivă se consideră că planul nu va conduce la fragmentarea habitatelor speciilor de interes comunitar sau la degradarea acestora.

f. Valoarea şi vulnerabilitatea arealului posibil a fi afectat, date de:

i. caracteristicile naturale speciale sau patrimoniul cultural: Nu este cazul.

ii. Depăşirea standardelor sau a valorilor limită de calitate a mediului:

În Planul de Amenajament Silvic la stabilirea funcţiilor de protecţie şi producţie s-a ţinut cont de măsurile necesare pentru menţinerea în stare bună a corpurilor de apă de suprafaţă şi subterană, protecţia solului și protecţia speciilor și habitatelor ocrotite.

iii. folosirea terenului în mod intensiv: Nu este cazul.

g. Efectele asupra zonelor sau peisajelor care au un statut de protejare recunoscut pe plan naţional, comunitar sau internaţional: Nu este cazul.

Planul urmează să fie supus procedurii de adoptare fără aviz de mediu cu următoarele condiţii:

• recoltarea fructelor de pădure, ciupercilor comestibile şi plantelor medicinale, din fond forestier, de către agenţi economici, doar în conformitate cu prevederile legale, cu obţinerea tuturor avizelor şi aprobărilor necesare cu monitorizarea permanentă ale acestora;
• condițiile enumerate în Decizia de încadrare trebuie anexate la Planul amenajistic aprobat și aplicate în urma lucrărilor din fondul forestier de către administratorul pădurilor;
• respectarea Planului de management al ariilor naturale protejate și respectarea lucrărilor prevăzute în amenajament;
• păstrarea a minim 5 arbori maturi, uscați sau în descompunere pe hectar, pentru a asigura un habitat potrivit pentru ciocănitori, păsări de pradă, nevertebrate etc, în toate unitățile amenajistice din ariile protejate suprapuse prezentului amenajament silvic. Arborii păstrați pentru biodiversitate, se vor marca cu vopsea galbena cu inițialele AS (arbore sursa biodiversitate), vor fi cartați prin înregistrarea locațiilor geografice, iar lista cu aceste locații se va înaintă către APM Vrancea si Serviciul Teritorial Judetean al ANANP in 12 luni de la emiterea prezentului act de reglementare;
• menținerea, cu ocazia lucrărilor de îngrijire, a speciilor secundare cum ar fi sorbul, Sorbus sp., cireșul, Padus avium;
• menținerea a minim 10 m3/ha lemn mort (arbori morți existenți pe picior și pe sol) in toate parcelele de padure parcurse cu taieri. Pentru in zonele in care exista habitate forestiere de interes comunitar se va asigura atingerea valorii țintă, prin păstrarea a minim 3 arbori cu diametrul ≥20cm la sol și cel puțin 4 arbori morți – iescari pe picior;
• interzicerea tăierilor de produse accidentale și igienă în perioada 15 martie - 15 august în pădurile  cu element de arboret de peste 80 de ani – pentru protecția cuiburilor neidentificate ale răpitoarelor mari. În cazul unor calamitati exploatarea de produse accidentale se analizează în funcție de rapoartele de protecția pădurii și se reglementează împreună cu administratorul ariei protejate;
• asigurarea protecției cuiburilor de păsări răpitoare mari cunoscute, prin interzicerea tăierii arborilor cu cuiburi existente, restricționarea tăierilor pe o rază de 150 m și reglementarea tăierilor pe o rază de 300 m în perioada de cuibarit si crestere a puilor;
• menţinerea bălţilor, pâraielor, izvoarelor şi a altor corpuri mici de apă, mlaştini, smârcuri, într- un stadiu care să le permită să îşi exercite rolul în ciclul de reproducere al peştilor, amfibienilor, insectelor etc. prin evitarea fluctuaţiilor excesive ale nivelului apei, degradării digurilor naturale şi poluării apei – în toate unităţile amenajistice;
• arborii cu coroană, masa lemnoasă rezultată se va pachetiza în sarcini de dimensiuni reduse, astfel încât pentru scoaterea acestora să se evite degradarea solului, arborilor şi seminţişului;
• arbori nemarcaţi situaţi pe limita căilor de scos-apropiat, vor fi protejaţi obligatoriu împotriva vătămărilor, prin aplicarea de lugoane, ţăruşi şi manşoane;
• doborârea arborilor se execută: în afara suprafeţelor cu regenerare naturală sau artificială, pentru a se evita distrugerea sau vătămarea puieţilor, respectiv pe direcţii care să nu producă vătămări sau rupturi ale arborilor nemarcaţi;
• în cazul unei ameninţări iminente cu un prejudiciu asupra mediului sau în cazul producerii unui prejudiciu asupra mediului, se vor respecta şi aplica prevederile OUG. nr.68/2007. În termen de două ore de la luarea la cunoştinţă a apariţiei ameninţării, trebuie să informeze ANPM, Autoritatea pentru Protecţia Mediului locală;
• adaptarea periodizării operaţiunilor silviculturale şi de tăiere astfel încât să se evite interferenţa cu sezonul de reproducere al speciilor, în special cuibăritul de primăvară şi perioadele de împerechere ale păsărilor de pădure, în toate unităţile amenajistice;
• este interzisă orice formă de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vătămare a exemplarelor aflate în mediul lor natural, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic;
• interzicerea perturbarii intenţionate în cursul perioadei de reproducere, de creştere, de hibernare şi de migraţie;
• este interzisă deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi/sau ouălor din natură;
• este interzisă deteriorarea şi/sau distrugerea locurilor de reproducere ori de odihnă;
• este interzis uciderea sau capturarea intenţionată, indiferent de metoda utilizată;
• sunt interzise activităţi care conduc la deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi/sau ouălor din natură;
• interzicerea aplicării tratamentelor chimice, cu excepţia cazurilor dovedite de gradaţii sau defolieri şi doar în cazul ineficienţei sau imposibilităţii aplicării altor tipuri de tratamente (biologice, integrate etc.);
• interzicerea aplicării degajărilor şi curăţirilor chimice;
• se interzice amplasarea de rampe de încărcare în zone în care a fost raportată prezenţa speciilor de interes comunitar;
• se vor evita: drenarea zonelor umede, depozitarea rumeguşului sau a resturilor de exploatare în zone umede, astuparea podurilor sau a podeţelor cu resturi de exploatare, acțiuni care ar putea genera perturbări în creşterea şi dezvoltarea populaţiilor de amfibieni şi reptile.
• traversarea pâraielor cu bușteni se va face obligatoriu pe podețe de lemn iar platformele primare și organizările de șantier vor fi amplasate la o distanță de minim 10 metri de albia minoră a pâraielor;
• planificarea tăierilor de regenerare în scopul realizării unui mozaic de habitate naturale aflate în diverse stadii de dezvoltare, urmărindu-se îndeosebi regenerarea lor naturală din sămânţă;
• menţinerea arborilor de pe marginea cursurilor de apă, care asigură umbră şi hrană, pentru speciile şi habitatele ocrotite legate de ecosistemele acvatice;
• recoltarea raţională a masei lemnoase, astfel încât să nu fie afectată stabilitatea şi continuitatea pădurii şi a ecosistemelor, în acest sens în suprafaţa cu păduri supuse regimului de conservare specială, arbori vor fi menţinuţi până la vârste apropiate de limita fiziologică, ceea ce constituie o garanţie în plus pentru perpetuarea unor specii specializate (cel puţin într-o anumită perioadă a vieţii sau a ciclului de dezvoltare) pe arborete bătrâne;
• arborii de fag si stejar exploataţi nu se vor depozita timp îndelungat pe timpul verii în rampa de lângă drumul forestier;
• prin autorizația de exploatare aveți obligaţia în cazurile în care platforma primară a parchetelor de exploatare se află în vecinătatea drumurilor judeţene obţinerea Autorizaţiei de amplasare de la Consiliul Judeţean Vrancea –  Directia Tehnica.

Se vor respecta prevederile Avizului nr. 25 din 21.06..2024 emis de Agenția Națională pentru Arii Protejate Serviciul Teritorial Vrancea:

1. se vor respecta prevederile Planului de management al sitului Natura 2000 ROSPA0141 Subcarpații Vrancei, aprobat prin OMMAP nr. 946/2016;
2. se va respecta prevederile obiectivelor de conservare specifice sitului ROSPA0141 Subcarpații Vrancei (revizuit) aprobate prin Decizia ANANP nr. 626/23.11.2021;
3. beneficiarii au obligația de a respecta cu strictețe legislația de mediu în vigoare și în special prevederile OUG 57/2007 privind regimul ariilor natural protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, cu modificările și completările ulterioare;
4. în zona ariei naturale protejate ROSPA0141 Subcarpații Vrancei, vor fi respectate prevederile Ordonanței de urgență nr. 92/2021 privind regimul deșeurilor, precum și ale H.G. nr. 856/2002 privind evidența gestiunii deșeurilor și pentru aprobarea listei cuprinzând deșeurile;
5. informarea tuturor lucrătorilor cu privire la prezența ariei naturale protejate ROSPA0141 Subcarpații Vrancei și instruirea acestora cu privire la condițiile ce trebuie respectate pentru a nu afecta starea de conservare a populațiilor speciilor ce constituie obiectivele de conservare din aria naturală protejată și a speciilor strict protejate;
6. se vor respecta măsurile de reducere a impactului prevăzute în Memoriul de prezentare, cu privire la toți factorii de mediu și în special a speciilor de păsări pentru care a fost desemnată aria naturală protejată mai sus menționată;
7. se vor respecta condițiile specifice de punere în valoare și exploatare forestieră a masei lemnoase ce vor fi emise de către Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate - ST Vrancea, conform prevederilor legale în vigoare;
8. conservarea vegetației de-a lungul malurilor cursurilor de apă și a afluenților acestora este obligatorie pentru menținerea unui grad ridicat de favorabilitate pentru cuibărirea unora dintre speciile de interes conservativ; în acest context nu vor fi desfășurate lucrări silvice în zona de protecție, în lungul cursurilor de apă, stabilită conform Anexa nr. 2 la Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare;
9. arborii bătrâni, găunoși, sau în care sunt instalate cuiburi nu vor fi tăiați ( minim 5 arbori/ha). Acești arbori vor fi inventariați cu ocazia marcării arborilor pe picior, vor fi marcați cu semne distinctive și nu vor fi exploatați;
10. se va asigura executarea la timp a lucrărilor de îngrijire şi conducere, iar în cazul arboretelor  în care nu s-a intervenit de mult timp, se vor aplica intervenții de intensitate redusă;
11. se va evita plantarea sau completarea cu specii aflate în afara arealului lor natural în zonele neregenerate din habitatele forestiere;
12. practicile de gospodărire a pădurilor trebuie să utilizeze cât mai bine structurile şi procesele natural, să folosească măsuri biologice preventive. Existența unei diversități genetice, specifice şi structurale adecvate întărește stabilitatea, vitalitatea şi rezistența pădurilor la factori de mediu adverși şi duce la întărirea mecanismelor naturale de reglare;
13. se vor utiliza practici de gospodărire a pădurilor corespunzătoare ca reîmpădurirea şi împădurirea cu specii şi proveniențe de arbori adaptate sitului precum şi tratamente, tehnici de recoltare şi transport care să reducă la minim degradarea arborilor şi/sau a solului;
14. exploatarea forestieră se va desfășura folosind tehnologii care au impact minim asupra habitatelor forestiere și a speciilor de interes comunitar;
15. nu se execută lucrări de reparație a motoarelor, schimbarea uleiului de motor și hidraulic în parchetul de exploatare; se vor lua toate măsurile pentru prevenirea poluării solului și apei cu uleiuri, lubrefianți și carburanți;
16. în condițiile în care titularii planului ori Ocolul Silvic Privat Chiojdeni vor contracta cu terți diverse lucrări care se vor executa în cadrul amenajamentului silvic, aceștia sunt direct răspunzători de respectarea prevederilor amenajamentului și a recomandărilor evidențiate în memoriul tehnic de prezentare referitoare la conservarea speciilor de interes conservativ pentru care au fost desemnate ariile naturale protejate;
17. în cazul unor accidente/intervenții care produc prejudicii obiectivelor de conservare sau integrității ariei naturale protejate ROSPA0141 Subcarpații Vrancei, titularul planului va anunța ANANP în maxim 24 ore, iar restaurarea va fi executată pe cheltuiala titularului, cu avizul ANANP;
18. în conformitate cu documentația înaintată, beneficiarul se va asigura de buna desfășurare a planului în contextul menținerii stării favorabile de conservare a suprafețelor din aria vizată, asigurându-se de implementarea acțiunilor numai în zonele propuse, fără a modifica caracteristicile altor zone în afara celor vizate pentru care a fost emis prezentul aviz favorabil;
19. amenajamentul silvic al fondului forestier proprietate privată aparținând persoanelor fizice Alexeanu-Buttu Marinela, Stama Silvia Raluca și Alexeanu-Buttu Ana-Coralia, inclusiv în format GIS, cu evidențierea parcelelor incluse în aria naturală protejată ROSPA0141 Subcarpații Vrancei, va fi transmis către ANANP în termen de 60 de zile de la data aprobării acestuia.

Monitorizarea efectelor asupra mediului, în conformitate cu art. 27, din HG 1076/2004:

Monitorizarea respectării posibilităţii de recoltare masă lemnoasă, calculată în amenajament pe unitate de producţie. Evidenţierea volumelor aferente produselor accidentale precomptate și monitorizarea valorificării altor subproduse ale pădurii (ciuperci, plante medicinale, etc.). Termen: anual

Plan de monitorizare a factorilor de mediu propus pentru perioada de valabilitate a amenajamentului silvic

Îndeplinirea măsurilor privind programul de monitorizare în vederea identificării efectelor semnificative asupra mediului este responsabilitatea titularilor amenajamentului. Aceasta este obligată să depună anual , la autorizatea competentă pentru protecția mediului , până la sfârșitul primului trimestru al anului ulterior realizării monitorizării, rezultatele programului de monitorizare la A.P.M. Vrancea.

Planul propus nu necesită evaluare adecvată și nu necesită evaluare de mediu.

Informarea şi participarea publicului la procedura de evaluare de mediu :

- În urma apariţiei anunţului public privind depunerea primei versiuni a Amenajamentului Silvic solicitând parcurgerea etapei de încadrare în vederea obţinerii avizului de mediu (apărut în Ziarul de Vrancea în data de 27.02.2024 și 01.03.2024, respectiv pe pagina de web a APM Vrancea), nu s-au înregistrat la A.P.M. Vrancea comentarii şi propuneri din partea publicului.

• Documentaţia depusă şi completările ulterioare au fost accesibile spre consultare de către public pe toată durata derulării procedurii de reglementare la sediul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Vrancea.
• Afişarea pe site-ul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Vrancea a Conferinţei a-I-a de amenajare pentru fondul forestier proprietate privată aparținînd Persoanelor  Fizice  Alexeanu-Buttu Marinela, Stama Silvia Raluca și Alexeanu-Buttu Ana-Coralia.
• Decizia etapei de încadrare a fost afişată pe pagina de internet a A.P.M. Vrancea în data de ................ şi a fost publicat in ziarul ............... în data de .........

Prezentul aviz de mediu este valabil de la data emiterii, pe toată perioada punerii in aplicare a planului, dacă nu intervin modificări ale acestuia.

Titularul planului are obligaţia conform prevederilor art. 15 din OUG 164/2008 pentru modificarea si completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, de a notifica APM Vrancea dacă intervin elemente noi, necunoscute la data emiterii prezentei, precum şi asupra oricăror modificări ale condiţiilor care au stat la baza emiterii prezentei, înainte de realizarea modificării. Pe baza notificării APM Vrancea va lua decizia după caz, cu privire la menţinerea deciziei sau la necesitatea revizuirii acesteia, informând titularul despre această decizie. Până la adoptarea acestei decizii de către APM Vrancea este interzisă desfăşurarea oricărei activităţi care ar rezulta in urma modificărilor care fac obiectul notificării.

Potrivit prevederilor art. 21 alin 4 din O.U.G. nr. 195/2005 aprobată de Legea nr.265/2006 cu modificările şi completările ulterioare, răspunderea pentru corectitudinea informaţiilor puse la dispoziţia APM Vrancea şi a publicului revine titularului planului.

Prezenta decizie poate fi contestată în conformitate cu prevederile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 cu modificările şi completările ulterioare. 

Procedura administrativă prealabilă: În conformitate cu prevederile art. 1, alin. 1 şi art. 7 alin. 1,2,3 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, vă puteţi adresa instituţiei noastre în termen de 30 zile de la data comunicării prezentului act, înainte de a vă adresa instanţei de contencios administrativ competentă solicitând revocarea în tot, sau în  parte a acestuia. Plângerea se poate adresa în egală măsură şi organului ierarhic superior.

Soluţionarea litigiilor: Conform prevederilor art. 18 din O.U.G. nr. 195/2005 aprobată de Legea nr.265/2006, litigiile generate de emiterea prezentei decizii se soluţionează de instanţa de contencios administrativ competentă a Tribunalului Vrancea. Cererea în acest sens se poate depune în termen de 6 luni de la data primirii răspunsului în urma parcurgerii procedurii prealabile.